Cum vrea Comisia så asigure securitatea alimentarå a Europei

:N CULISELE BRUXELLES-ULUI

Cum vrea Comisia s\ asigure securitatea alimentar\ a Europei

Comisia Europeanå a comunicat, miercuri, 23 martie, pachetul de måsuri pe care le are în vedere pentru asigurarea securitå¡ii alimentare ¿i întårirea rezilien¡ei sectorului alimentar european, în contextul råzboiului din Ucraina.

De¿i face mici concesii de la calendarul de înverzire al Agriculturii, doar pentru anul în curs, Comisia insistå cå tot måsurile din Strategia “Furculi¡ei” (Farm to Fork) sunt cele salvatoare, de¿i to¡i mini¿trii agriculturii sus¡in ¿i cer altceva.

Lucrurile sunt limpezite din capul lo cului: “La invita¡ia Consiliului Euro pean, realizatå prin Declara¡ia de la Versai lles, din 1011 martie, de a prezenta op ¡i u nile disponibile pentru a contracara efectele cre¿terilor de pre¡uri ¿i problema securitå¡ii alimentare globale, Co mi sia råspunde prin întårirea viziunii sale sistemice de producere a hranei în condi¡ii echitabile, sånåtoase ¿i priete noase cu mediul, a¿a cum au fost pre zentate aceste principii în strategia De la Fermå la Furculi¡å”.

Comparând criza de acum cu cea din 2008, Comisia ¡ine så lini¿teascå Par lamentul European ¿i Consiliul: “Nive lul stocurilor principalelor mårfuri agricole sunt mai ridicate aståzi”. Chiar dacå stocurile au scåzut u¿or în ultimii patru ani, nivelul lor nu e nici pe a proape atât de jos cum a fost înaintea cre¿terii pre¡urilor din 2008-10, insistå Comisia. Nu trebuie så ne facem griji, chiar dacå Ucraina ¿i Rusia nu vor aproviziona integral pie¡ele în acest an (nu se spune ce se întâmplå dacå nu vor aproviziona deloc...). Estimarea de la Bruxelles e cå 25 de milioane de tone de grâu sunt în minus de pe pie¡ele glo bale în sezonul acesta ¿i cel care ur meazå, în urma råzboiului din Ucraina.

Comisia ia notå de cre¿terea costurilor inputurilor, care pune presiune a supra marjelor de profit ale fermierilor, în special pentru cei din sectorul zoo tehnic. Prin urmare, veniturile din agriculturå se a¿teaptå så scadå substan¡ial în 2022 ¿i 2023, ¿tergând câ¿tigurile realizate în anii trecu¡i, cele mai afectate fiind sectorul suin ¿i al pisciculturii.

Totu¿i, când vine vorba de contra cararea acestor probleme, prima idee a Comisiei e cå “Na¡iunile Unite au subliniat cå schimbårile climatice ¿i pier derea biodiversitå¡ii reprezintå principala amenin¡are globalå pentru siguran¡a alimentarå. Se a¿teaptå ca schimbårile climatice så agraveze situa¡ia în absen¡a unor måsuri eficiente de atenuare ¿i adaptare”. Ca atare, propune “rezolvarea deficien¡elor relevate de actuala crizå, într-un mod care så acce lereze tranzi¡ia spre un sistem de producere a hranei sustenabil, rezilient ¿i echitabil, în Europa ¿i în lume”.

Ucraina este asediatå, iar Comisia vorbe¿te de “politicå de dialog mai largå, finan¡ând strategii ¿i ac¡iuni, pentru a sus¡ine o redresare verde a ¡årii”.

E adevårat, s-a gândit Comisia ¿i så ajute ceva mai concret ¿i imediat Ucra ina, cu o strategie de securitate alimentarå pe termen scurt ¿i mediu. Aceasta presupune, în primå fazå, ca inputurile så ajungå la fermieri acolo unde acest lucru este posibil, iar facilitå¡ile de tran sport ¿i stocare så fie men¡inute ope ra¡ionale. Astfel, Ucraina va putea continua så-¿i asigure necesarul de hranå pentru popula¡ie ¿i så reia exporturile. “Lucråm împreunå cu FAO, la fa¡a locului, pentru a sus¡ine fermele mici”, anun ¡å Comisia, fårå a detalia.

La solicitarea Kievului, Comisia va flexibiliza traficul de mårfuri dinspre ¿i înspre Ucraina. “Ajutorul de urgen¡å propus pentru Ucraina, în sumå de 330 de milioane de euro, ¡inte¿te så dimi nueze suferin¡a popula¡iei afectatå de invazia Rusiei, prin asigurarea accesului la bunuri ¿i servicii de bazå, precum ¿i la protec¡ie civilå.

De asemenea, ajutorul va contribui la întårirea rezilien¡ei ¡årii la amenin¡årile hibride, prin întå rirea capacitå¡ii guvernului, actorilor economici, mediei ¿i societå¡ii civile de a face fa¡å impactului crizei, contribuind la refacerea ¡årii. Prioritatea va fi reconstruirea micii infrastructuri civile ¿i asi gurarea securitå¡ii energetice”.

În¡epåturi la adresa Ungariei ¿i Bulgariei

Pe plan european, Comisia a înfiin¡at un Mecanism de pregåtire ¿i rås puns la Criza de Securitate Alimentarå (EFSCM). Acesta ar trebui så coordo neze eforturile de la nivel european cu cele ale administra¡iilor na¡ionale ¿i cu ale entitå¡ilor private, pentru a se asigura furnizarea de alimente ¿i securitatea alimentarå în Uniune, în vremuri de cri zå. Mecanismul a devenit opera¡ional la 9 martie 2022.

În acest context, fårå a nominaliza Ungaria ¿i Bulgaria, Comisia criticå in terdic¡iile aplicate de “unele state membre” la comercializarea intracomunitarå de produse agricole. “Pia¡a Unicå este fundamentul securitå¡ii alimentare eu ro pene, lan¡urile noastre de aprovi zio nare fiind interdependente. Orice res tric ¡ii ale Pie¡ei Unice pot avea conse cin¡e neinten¡ionate, ce pot amenin¡a furnizarea de alimente sigure. Comisia se opune puternic måsurilor luate de sta te membre pentru a-¿i proteja furni zarea de hranå pe plan na¡ional. Im plementarea Instrumentului de Urgen¡å pentru Pia¡a Unicå va reduce riscul unor restric¡ii nejustificate”.

Tot în context, vor fi examinate “în profunzime” Investi¡iile Stråine Directe, în conformitate cu Regulamentul 2019/452, urmând a determina efectul poten¡ial al investi¡iilor în furnizarea de inputuri critice, circuitului alimentar, pre¡ului alimentelor, în final asupra securitå¡ii alimentare.

Comisia va solicita statelor membre så comunice lunar stocurile private de resurse esen¡iale de hranå.

Câteva måsuri concrete

Pentru a reduce impactul cre¿terii pre¡urilor la alimente pentru categoriile vulnerabile, statele membre pot reduce TVA chiar la 0% pentru anumite produ se ¿i servicii care ¡in de nevoile vitale. De asemenea, statele membre vor pu tea face plå¡i forfetare cåtre gospodåriile vulnerabile.

Comisia propune un pachet de asisten¡å de 500 de milioane de euro, inclusiv prin utilizarea rezervei de crizå, constituitå din banii fermierilor, care nu vor mai fi rambursa¡i, ca în anii preceden¡i. Cu ace¿ti bani, statele membre vor pu tea ajuta financiar fermierii cei mai afecta¡i sau vor putea corecta turbu len¡ele din pia¡å cauzate de pre¡urile cres cute ale inputurilor sau de restric ¡iile comerciale.

Pentru a preveni posibila crizå de cashflow din aceastå toamnå, Comisia va permite cre¿terea avansului plåtit din plå¡ile directe ¿i din måsurile de dezvoltare ruralå cåtre fermieri, începând cu data de 16 octombrie 2022.

Comisia a adoptat ¿i o modificare de Regulament, pentru a le permite sta telor membre, în mod excep¡ional ¿i temporar, så emitå derogåri de la anumite obliga¡ii de înverzire. În particular, se va permite cultivarea de orice culturi pe terenurile care ar fi trebuit låsate pârloagå, men¡inând nivelul plå¡ilor de înverzire.

Se sugereazå så se extindå modelul adoptat de unele state membre, care au decis så reducå propor¡ia de biocarburan¡i din amestecurile de la pompå, ceea ce ar permite reducerea terenului cultivat pentru biodiesel ¿i cre¿terea suprafe¡ei destinate culturilor care asigurå hrana popula¡iei.

Pentru a permite statelor membre så remedieze tulburårile economice cau za te de råzboiul din Ucraina, Comisia a adoptat o nouå Schemå Temporarå de Crizå. Practic, se va acorda suport fi nanciar (cuantumul nu a fost anun¡at) pentru firme afectate direct sau indirect de crizå, inclusiv fermieri ¿i pescari confrunta¡i cu pre¡ul crescut al gazelor, electricitå¡ii ¿i carburan¡ilor. Schema poate include suport pentru producåtorii de fertilizan¡i ¿i al¡i mari consumatori de energie. “Pe termen scurt, costul ¿i disponibilitatea fertilizan¡ilor trebuie så fie prioritarå, pânå la tranzi¡ia spre utilizarea fertilizan¡ilor mai sustenabili sau a unor metode îmbunåtå¡ite de fertilizare. Industria europeanå de fertilizan¡i trebuie så poatå accesa importurile necesare, inclusiv cele de gaze. Pre¡ul ¿i disponibilitatea îngrå¿å minte lor vor fi monitorizate, pentru a nu se periclita produc¡ia agricolå a UE”. E o formå voalatå de a anun¡a cå importurile ruse¿ti de gaze nu doar cå nu vor stagna, ci vor cre¿te.

Comisia ia în considerare adoptarea de noi reguli referitoare la noile tehnici genomice, care au poten¡ialul de a F

Robert VERESS

19

F crea varietå¡i de plante de culturå mai pu¡in sensibile la varia¡iile climatice, mai rezistente la dåunåtori ¿i boli, mai eficiente în utilizarea fertilizan¡ilor.

ªi-acum, chestiunile serioase, verzi

“Criza curentå, care aratå conse cin¡ele dependen¡ei agriculturii europe ne de importurile de inputuri precum combustibili fosili, fertilizan¡i ¿i furaje, confirmå necesitatea unei reorientåri fundamentale a agriculturii europene ¿i a sectorului de produc¡ie alimentarå cåtre sustenabilitate, în conformitate cu prevederile Pactului Verde”, considerå Comisia.

Tirada verde continuå: “În timp ce måsurile pe termen scurt sunt importante, ele nu pot diminua importan¡a re focalizårii sectorului agricol cåtre sus tenabilitate ¿i rezilien¡å. Fårå tranzi¡iile prevåzute de strategiile De la Fermå la Furculi¡å ¿i Biodiversitate, securitatea alimentarå va fi amenin¡atå pe termen lung, cu consecin¡e ireversibile pe plan global. Implementând aceste strategii, Comisia se va asigura cå productivitatea agriculturii ¿i sectorului piscicol european nu va fi subminatå. Utilizarea de mai pu¡ine ¿i mai prietenoase cu me diul inputuri (nutrien¡i, pesticide) ¿i practicarea agriculturii organice, mai pu¡in dependentå de inputuri, sunt stâl pii unei agriculturi sustenabile. Pe termen mediu, UE va ajuta cu analize ¿i suport legislative ¡årile lumii în conversia spre o agriculturå rezilientå ¿i sisteme de producere a hranei acvatice”.

Ca atare, Comisia va propune noi reguli pentru a facilita accesul pe pia¡å al produselor biologice de protec¡ie a plantelor. Iar pre¡ul crescut al fertilizan ¡ilor e våzut ca o oportunitate, fiindcå ar încuraja o utilizare mai eficientå a acestora, stimulând inovarea în gåsirea de alternative mai sustenabile ¿i contribuind astfel la atingerea ¡intelor din strategia de la Fermå la Furculi¡å.

Pentru a se reduce dependen¡a de importurile de furaje, Comisia va stimula reformarea produc¡iei alimentare europene, în consonan¡å cu o conversie a dietei cetå¡enilor Uniunii bazatå mai mult pe vegetale. Concomitent cu re nun¡area la carne, Comisia anticipeazå o schimbare majorå de comportament a popula¡iei, cu reducerea risipei alimentare. Parcå începem så ne aducem aminte de “Epoca de Aur”...

PNS-urile nu sunt suficient de verzi

“Criza dovede¿te cå trebuie så acceleråm tranzi¡ia spre sustenabilitate, pentru a ne pregåti mai bine pentru crizele viitoare. PAC 2023-2027 are un rol crucial în acest sens, iar acesta va fi focusul observa¡iilor pe care Comisia le va face pe marginea schi¡elor de planuri strategice”, avertizeazå Comisia, care î¿i exprimå deschis nemul¡umirea pentru cå planurile strategice nu ar fi suficient de verzi.

“Comisia se a¿teaptå ca statele så defineascå ¿i så implementeze noi me canisme de condi¡ionalitate, care så maximizeze importan¡a obiectivelor de climå ¿i mediu, minimizând impactul de scurtå duratå asupra capacitå¡ii de produc¡ie”. Se exemplificå cu cota minimå de teren arabil alocatå biodiversitå¡ii, pe care ar trebui så înfiin¡eze amenajåri peisagistice non-productive, cum ar fi arbori ¿i arbu¿ti, decât så se lase tere nul pârloagå. Terenul nelucrat ar afecta poten¡ialul de produc¡ie al Uniunii, din cauza cre¿terii rezervei de buruieni, boli ¿i dåunåtori. În schimb, amenajårile peisagistice n-ar pune aceastå pro blemå.

Statele sunt îndemnate så-¿i revi zuiascå planurile în sensul încurajårii fermierilor care adoptå practici agricole cu reducerea cantitå¡ii de fertilizan¡i. “Aceasta se poate realiza prin agriculturå de precizie, agriculturå organicå, agro-ecologie, consultan¡å pentru îm bu nåtå¡irea managementului îngrå¿å mintelor”. De asemenea, trebuie optimizat ¿i redus consumul de antibiotice ¿i pesticidele.

Comisia face apel la statele membre “så asigure o mai echitabilå distribuire a sprijinului”, insistând pe o redistri bu ire mai masivå cåtre fermele mici ¿i me dii, mai vulnerabile la volatilitatea pie¡ei.

De asemenea, statele sunt încurajate så foloseascå un procent mai mare din fondurile de dezvoltare ruralå pentru a finan¡a instrumentele de management al riscului, pentru a-i ajuta pe fermieri så facå fa¡å mai bine pierderilor de venituri ¿i pentru a sus¡ine dezvoltarea lan¡urilor scurte de aprovizionare.

Comisia salutå planurile care prevåd facilitarea accesului fermierilor la credite pentru investi¡ii în folosirea surselor de energie regenerabilå - a ceasta fiind o prioritate PAC. Se solicitå statelor membre så creascå investi¡iile în produc¡ia de biogaz din surse suste nabile de biomaså, în particular din reziduuri din agriculturå.

Råspunzând apelului mai multor state membre, printre care ¿i România, care solicitå o strategie europeanå pentru plantele proteice, Comisia consimte så acorde “o aten¡ie sporitå” acestor culturi, mai ales cå necesitå mai pu¡ine îngrå¿åminte ¿i, ca atare, joacå un rol cheie pentru agricultura sustenabilå. “Cel pu¡in 18 state membre inten¡i o neazå så foloseascå sprijinul cuplat pentru culturile proteice în planurile lor strategice. Comisia face apel la statele membre så utilizeze ¿i alte instrumente de sus¡inere a produc¡iei proteinelor vegetale, inclusiv prin interven¡ii sectoriale dedicate”.