3 minute read
România ar vrea PNS-ul adoptat pe repede înainte
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
România ar vrea PNS-ul adoptat pe repede înainte
Într-o declara¡ie comunå, mini¿trii Agriculturii din Grupul de la Vi¿egrad (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia), la care s-au raliat Bulgaria, Croa¡ia, Slovenia ¿i România, cer ca planurile na¡ionale strategice så fie adoptate pânå la sfâr¿itul lunii iulie 2022. Deoarece fermierii vor trebui så ia decizii cu privire la structura lor de semånat cel târziu la începutul toamnei, pentru a putea respecta cerin¡ele noilor instrumente ale PAC. Cehia nu a semnat oficial documentul, fiindcå urmeazå så preia pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului.
În document, mini¿trii agriculturii aratå cå dacå nu se reu¿e¿te adoptarea PNS, în integralitatea lor, atunci så fie în vigoare “cel pu¡in defini¡iile hectarului eligibil, activitå¡ii agricole, regulile deta liate de con di¡ionalitate, condi¡iile pentru ecosche me ¿i regulile pentru inves ti¡iile agroecologice neproductive”.
O altå cerere expreså este ca planurile strategice så asigure o distribu¡ie mai echi tabilå a sprijinului, prin direc ¡ionarea prioritarå cåtre fermele mici ¿i medii.
În acest sens, Pactul Vi¿egrad s-a an gajat så cheltuiascå, în medie, 14,23% din bugetul Pilonului I pentru o distribu¡ie mai echitabilå a plå¡ilor di recte prin: sprijin redistributiv pentru ve nit, limitare ¿i degresivitate a plå¡ilor di recte, convergen¡å internå, eco-scheme adresate fermelor mici. Pro centual, aceasta reprezintå cu 4,23% peste cele 10 procente impuse de articolul 98 din Regu lamentul privind întocmirea Pla nurilor Strategice, respectiv o cre¿tere de aproape 10% fa¡å de perioada curentå.
Pe de altå parte, cele opt state vor ca, în cadrul procedurii de evaluare ¿i aprobare a PNS, alegerea statelor mem bre så fie respectatå în ceea ce prive¿te ele mentele pe care le considerå adecvate pentru a atinge obiectivul distri buirii mai echitabile a plå¡ilor di recte, nu så se impunå modele de im ple mentare. Cel pu¡in definirea sumei pe hectar ¿i a numårului maxim de hectare/fermå pen tru care se plåte¿te sprijinul redistributiv så fie în competen¡a exclusivå a statelor membre.
Chiar dacå sus¡ine obiectivele Uniu nii Europene legate de mediu ¿i climå, Pactul Vi¿egrad pune accentul pe faptul cå acest lucru nu ar trebui så pericliteze îndeplinirea obiectivelor PAC bazate pe Tratat ¿i nici veniturile fermierilor, securitatea alimentarå ¿i competitivitatea sectorului. În document se aminte¿te cå aprobarea PNS trebuie så se facå exclusiv în baza actelor obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre, a¿a cum prevede chiar Regu lamentul de întocmire al PNS. Asta, chiar dacå PAC ar trebui så contribuie, de asemenea, la obiectivele pentru 2030 neobligatorii din punct de vedere juridic, dar definite în strategia “De la Fermå la Furculi¡å”.
Prin planurile strategice, statele din Pactul Vi¿egrad s-au angajat så cheltuiascå, în medie, 45,52 % din contribu¡ia FEADR la obiectivele specifice de me diu ¿i climatice, cum ar fi bunele practici de mediu ¿i agriculturå ecologicå, bu nåstarea animalelor, zone cu constrângeri naturale etc. Bugetul alocat acestor måsuri este cu 10% peste minimul necesar de 35%.
Pe lângå documentul special, semnat ¿i de alte state, referitor la Directiva 2009/128/CE, cu privire la utilizarea durabilå a produselor de protec¡ie a plantelor, Pactul Vi¿egrad reitereazå ¿i pe aceastå cale solicitarea ca cerin¡a de reducere globalå (la nivelul UE) a nivelului de utilizare a pesticidelor, cu 50%, pânå în 2030, så fie particularizatå, respectiv så se realizeze o evaluare care så ¡inå cont de aspectele econo mice, geografice ¿i climatice locale. “Contribu¡ia neobligatorie din punct de vedere juridic a statelor membre individuale la atingerea acestui obiectiv ar trebui så ¡inå seama de intensitatea utilizårii pesticidelor în acea ¡arå ¿i de ne cesitatea protec¡iei plantelor în vederea men¡inerii nivelului produc¡iei agricole, garantând securitatea alimentarå. (...) Intensitatea medie a utilizårii pesticidelor este de 1,35 kg/ha în statele noastre membre, care este mai micå decât media UE de 2,10 kg/ha”.
De asemenea, în ceea ce prive¿te cre¿terea suprafe¡elor agricole destinate agriculturii ecologice, cele opt sta te considerå cå evaluarea contri bu¡iei la obiectivul de 25% al Uniunii ar trebui så ia în considerare structura di feritå a fermelor ¿i a utilizårii terenurilor din dife rite state membre, respectiv procentul real de teren dedicat agriculturii ecolo gice.
