EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
România ar vrea PNS-ul adoptat pe repede înainte Într-o declara¡ie comunå, mini¿trii Agriculturii din Grupul de la Vi¿egrad (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia), la care s-au raliat Bulgaria, Croa¡ia, Slovenia ¿i România, cer ca planurile na¡ionale strategice så fie adoptate pânå la sfâr¿itul lunii iulie 2022. Deoarece fermierii vor trebui så ia decizii cu privire la structura lor de semånat cel târziu la începutul toamnei, pentru a putea respecta cerin¡ele noilor instrumente ale PAC. Cehia nu a semnat oficial documentul, fiindcå urmeazå så preia pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului.
În
document, mini¿trii agriculturii aratå cå dacå nu se reu¿e¿te adoptarea PNS, în integralitatea lor, atunci så fie în vigoare “cel pu¡in defini¡iile hectarului eligibil, activitå¡ii agricole, regulile detaliate de condi¡ionalitate, condi¡iile pentru ecoscheme ¿i regulile pentru investi¡iile agroecologice neproductive”. O altå cerere expreså este ca planurile strategice så asigure o distribu¡ie mai echitabilå a sprijinului, prin direc¡ionarea prioritarå cåtre fermele mici ¿i medii. În acest sens, Pactul Vi¿egrad s-a angajat så cheltuiascå, în medie, 14,23% din bugetul Pilonului I pentru o distribu¡ie mai echitabilå a plå¡ilor directe prin: sprijin redistributiv pentru venit, limitare ¿i degresivitate a plå¡ilor di-
Profitul Agricol 12/2022
recte, convergen¡å internå, eco-scheme adresate fermelor mici. Procentual, aceasta reprezintå cu 4,23% peste cele 10 procente impuse de articolul 98 din Regulamentul privind întocmirea Planurilor Strategice, respectiv o cre¿tere de aproape 10% fa¡å de perioada curentå. Pe de altå parte, cele opt state vor ca, în cadrul procedurii de evaluare ¿i aprobare a PNS, alegerea statelor membre så fie respectatå în ceea ce prive¿te elementele pe care le considerå adecvate pentru a atinge obiectivul distribuirii mai echitabile a plå¡ilor directe, nu så se impunå modele de implementare. Cel pu¡in definirea sumei pe hectar ¿i a numårului maxim de hectare/fermå pentru care se plåte¿te sprijinul redistributiv så fie în competen¡a exclusivå a statelor membre. Chiar dacå sus¡ine obiectivele Uniunii Europene legate de mediu ¿i climå, Pactul Vi¿egrad pune accentul pe faptul cå acest lucru nu ar trebui så pericliteze îndeplinirea obiectivelor PAC bazate pe Tratat ¿i nici veniturile fermierilor, securitatea alimentarå ¿i competitivitatea sectorului. În document se aminte¿te cå aprobarea PNS trebuie så se facå exclusiv în baza actelor obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre, a¿a cum prevede chiar Regulamentul de întocmire al PNS. Asta, chiar dacå PAC ar trebui så contribuie, de asemenea, la obiectivele pentru 2030 neobligatorii din punct de vedere juridic, dar definite în strategia “De la Fermå la Furculi¡å”. Prin planurile strategice, statele din Pactul Vi¿egrad s-au angajat så cheltuiascå, în medie, 45,52 % din contribu¡ia FEADR la obiectivele specifice de me-
diu ¿i climatice, cum ar fi bunele practici de mediu ¿i agriculturå ecologicå, bunåstarea animalelor, zone cu constrângeri naturale etc. Bugetul alocat acestor måsuri este cu 10% peste minimul necesar de 35%. Pe lângå documentul special, semnat ¿i de alte state, referitor la Directiva 2009/128/CE, cu privire la utilizarea durabilå a produselor de protec¡ie a plantelor, Pactul Vi¿egrad reitereazå ¿i pe aceastå cale solicitarea ca cerin¡a de reducere globalå (la nivelul UE) a nivelului de utilizare a pesticidelor, cu 50%, pânå în 2030, så fie particularizatå, respectiv så se realizeze o evaluare care så ¡inå cont de aspectele economice, geografice ¿i climatice locale. “Contribu¡ia neobligatorie din punct de vedere juridic a statelor membre individuale la atingerea acestui obiectiv ar trebui så ¡inå seama de intensitatea utilizårii pesticidelor în acea ¡arå ¿i de necesitatea protec¡iei plantelor în vederea men¡inerii nivelului produc¡iei agricole, garantând securitatea alimentarå. (...) Intensitatea medie a utilizårii pesticidelor este de 1,35 kg/ha în statele noastre membre, care este mai micå decât media UE de 2,10 kg/ha”. De asemenea, în ceea ce prive¿te cre¿terea suprafe¡elor agricole destinate agriculturii ecologice, cele opt state considerå cå evaluarea contribu¡iei la obiectivul de 25% al Uniunii ar trebui så ia în considerare structura diferitå a fermelor ¿i a utilizårii terenurilor din diferite state membre, respectiv procentul real de teren dedicat agriculturii ecologice.
Robert VERESS 9
