Profitul Agricol nr. 12 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 12 din 30 martie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 12/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Recensåmântul orgoliilor noastre

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Un document par¡ial, care încearcå så descrie arhitectura noastrå agricolå, circulå de câteva zile prin redac¡iile de preså. Este Recensåmântul General Agricol, din 2020, în faza de rezultate par¡iale. ªi pentru cå nouå, românilor, ne place cam tare så credem, bazându-ne pe statistici, cå ¡ara noastrå ar fi una dintre cele bogate agricol din Uniune, ¿i modul în care redac¡iile citesc (¿i în¡eleg) ce zice INS-ul trebuie interpretat în aceastå cheie. Ne legånåm cu plåcere în iluzia cå am fost vreodatå “grânarul Europei”. E drept cå avem o suprafa¡å agricolå de 12,7 milioane de hectare, dintre care 3,7 milioane hectare de paji¿ti, ¿i cå toatå aceastå zestre funciarå ne plaseazå pe locul 7 în UE, dar nu confirmåm ¿i la produc¡ie. Deloc surprinzåtor, redac¡iile generaliste deplâng faptul cå în ultimii 10 ani numårul gospodåriilor care fac agriculturå de subzisten¡å s-a sub¡iat cu vreun milion (de la 3,8 milioane în 2010 la 2,8 milioane în 2020). INS nu ne spune ¿i din ce cauzå. Conform obiceiului, pe noi ne intereseazå mai tare ce se întâmplå cu fermele profesionale, adicå cele care au personalitate juridicå, plåtesc taxe ¿i impozite, cumpårå inputuri, utilaje. ªi numårul acestora a scåzut cu 17%, zice INS, pânå la vreo 25.000 în anul 2020. Dar cele care au råmas s-au consolidat u¿or. Suprafa¡a agricolå utilizatå în medie într-o fermå profesionalå este aståzi de 194,7 ha (fa¡å de 190 ha în 2010). De fapt, fermele de peste 50 de hectare, de¿i pu¡ine numeric, lucreazå mai bine de jumåtate din terenul agricol al ¡årii (54% precis).

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

ªi, poate ar trebui så ridice un semn de întrebare la minister de ce în ultimii 10 ani politicile de zootehnizare a agriculturii au produs efecte aproape contrare: numårul de porcine a scåzut cu 33%, cel de bovine cu 9,8%, doar oi avem mai multe (15%). Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 12/2022

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Måsurile propuse de Comisie nu råspund a¿teptårilor mini¿trilor Sårbåtoarea crescåtorilor de Angus Sporurile la cereale påioase, conform testårilor Bayer

Pre]uri [i pie]e Predic¡iile lui Cezar: Blocajul din Portul Constan¡a a stopat tranzac¡iile

România ar vrea PNS-ul adoptat pe repede înainte

Fermierii români nu concureazå cu cei stråini Saaten-Union ¿i viitorul ameliorårii rapi¡ei 13

Foiletonul scumpirilor. Înfiin¡area unui hectar trece de 1.000 de euro

Azomure¿ ar putea relua produc¡ia

Cele 10 prioritå¡i ale agricultorilor

Probleme mari pentru agricultura din Ucraina

China investe¿te masiv în Algeria

Ma[ini & utilaje 28

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Agro Lobby

71 de milioane de tone de rapi¡å

O vizitå de lucru la Bruxelles

Optimism pe pia¡a florii-soarelui

Cre[terea animalelor

Bednar, de 25 de ani pe pia¡a ma¿inilor agricole

Amazone Safety Kit pentru siguran¡a operatorilor

New Holland T6.160, compact ¿i productiv

Florin Neac¿u: “Vreau så cålåtoresc ¿i så scriu o carte despre combine”

ACVBR-Sim impune carnea de Bål¡atå 35 Dezmiri¿tire rapidå ¿i eficientå :n culisele Bruxellesului pe pia¡a premium cu Lemken Rubin 10 ¿i 12 Cum vrea Comisia så asigure Un doctorat în prepararea securitatea alimentarå a Europei 18 cårnii de vitå 36 Opinii Pro sau contra Culturi vegetale catastrofismului climatic Despre oameni Înjumåtå¡irea consumului de PPP 22 ¿i vaci, Hobby Xilon, aliat cu soia împotriva o discu¡ie Vânatul în bucate (10) Sclerotinia spp. 24 cu Mihai Petcu despre zootehnie 38 Tot mai multe furturi Mustang, un erbicid de referin¡å 26 de combustibil 15 ferme de vaci au dat faliment, în Europa Studiul agrochimic, în zona de vest, în 2021 40 adrenalinå pentru fermieri? 27

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII M\surile propuse de Comisie nu r\spund a[tept\rilor mini[trilor Luni, 21 martie, mini¿trii Agriculturii din UE s-au întâlnit la Bruxelles, în Consiliul AgriFish. Discu¡iile s-au prelungit pânå seara târziu, înså nu au condus la rezultatele scontate. Comisia Europeanå î¿i men¡ine pozi¡ia inflexibilå referitoare la calendarul de înverzire, în pofida crizelor succesive care au culminat cu råzboiul din Ucraina, respectiv crizele umanitare ¿i alimentare pe care le-a declan¿at.

“

Comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, a dat-o iarå¿i la întors ¿i insistå cå trebuie så ¡inem de linia Pactului Verde. Aceea¿i pozi¡ie a exprimat-o ¿i comisarul pentru Sånåtate, Stella Kyriakides”, spune Achim Irimescu, ministru plenipoten¡iar în cadrul Reprezentan¡ei noastre la Bruxelles. Måsurile propuse de Comisie pot fi rezumate în expresia frec¡ie la un picior de lemn. Så le trecem în revistå, a¿a cum ne-au fost prezentate de Irimescu. În primul rând, se propune o schemå de ajutor de stat pe modelul celei aplicate în timpul crizei Covid-19. Dar suma avansatå este de doar 20.000 de euro/afacere afectatå de criza generatå de Profitul Agricol 12/2022

råzboi. Bulgaria a cerut 400.000 de euro, alte state 200.000 - de unde se vede diferen¡a dintre necesar ¿i posibilitå¡i. Sumele trebuie suportate din bugetele na¡ionale, iar asta e o altå problemå. Sar putea folosi banii necheltui¡i ¿i corec¡iile financiare - de exemplu, România a dat bani înapoi, fiindcå nu i-a folosit la autostråzi, în 2017. Ace¿ti bani ar putea fi returna¡i pentru fondul de ajutor de stat. În al doilea rând, existå un proiect de Regulament delegat aflat în circuitul de adoptare (Adoptarea Regulamentelor regulate dureazå prea mult. ¥n situa¡ii de urgen¡å, ca acum, Consiliul împuternice¿te Comisia så adopte regulamente delegate, pentru interven¡ii rapide. Aceste acte delegate nu se mai supun aprobårii Consiliului ¿i Parlamentului, dar se men¡ine dreptul de veto al statelor). Regulamentul delegat prevede o måsurå de sus¡inere a sectorului cårnii de porc, cu posibilitatea de stocare privatå a mårfii nevalorificate în urma stopårii importurilor de cåtre China. Altå måsurå este cultivarea terenurilor pârloagå cu posibilitatea de folosire a îngrå¿åmintelor ¿i pesticidelor. Se mai vorbe¿te de o relaxare a standardelor la importurile de alimente în privin¡a limitelor maxime ale reziduurilor de pesticide sau omg (ceea ce ar fi tot în dezavantajul producåtorilor europeni). O solicitare pe care o au to¡i fermierii europeni este plata în avans a drep-

turilor cuvenite pentru anul în curs. Problema e cå Regulamentul nu permite acest lucru, fiindcå anul financiar european începe la 16 octombrie ¿i se încheie la 15 octombrie anul calendaristic urmåtor. A¿a cå, pentru sumele cuvenite pe anul în curs, plå¡ile nu pot începe mai devreme de 16 octombrie. În aceste condi¡ii, existå douå solu¡ii: una, practicatå deja de APIA, este så se dea adeverin¡e în baza cårora fermierii så se poatå împrumuta de la bånci. O altå variantå, practicatå în Italia, este ca statul membru så facå plå¡ile în avans, din bugetul na¡ional, ca ajutor de stat aprobat de comisie, suportând dobânzile bancare aferente. La consiliul de la Bruxelles, mini¿trii agriculturii s-au revoltat ¿i împotriva inten¡iilor explicite, exprimate prin propunerea Comisiei de modificare a Directivei de utilizare durabilå a pesticidelor 128/2009. Conform proiectului, toate statele membre vor fi obligate så reducå consumul de pesticide cu 50% fa¡å de anul de referin¡å 2018. Inclusiv ministrul german, care este ecologist, a protestat, spunând cå poate fi de acord cu ¡intele de reducere a consumului de pesticide, dar în condi¡iile în care, cu consumul redus, existå alternative viabile pentru men¡inerea produc¡iilor. “Toatå lumea a fost de acord cå nu existå aceste alternative”, relateazå Irimescu.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ucraina vrea så exporte cerealele pe Dunåre Mai mul¡i exportatori importan¡i de cereale din Ucraina, printre care Cargill, Bunge sau Kernel, au cerut aprobare pentru transportul a mai mult de un milion de tone de cereale pe Dunåre, în urma închiderii porturilor de la Marea Neagrå. Cerealele vor fi expediate în România prin porturile ucrainene de pe Dunåre, iar apoi transportate spre destina¡ie folosind portul Constan¡a. Principala problemå o reprezintå capacitatea reduså de transport ¿i stocare din sudul Ucrainei.

Pådurea Syngenta, la Sta¡iunea Moara Domneascå Syngenta a sus¡inut ini¡iativa de împådurire a Asocia¡iei Plantåm fapte bune în România, pe o suprafa¡å de 1,7 ha, în cadrul Sta¡iunii Didactice de la Moara Domneascå. Ac¡iunea a marcat Ziua Interna¡ionalå a Pådurilor. Au participat studen¡ii USAMV Bucure¿ti. A fost plantatå o perdea de protec¡ie formatå din 8.000 de puie¡i, din 16 specii: stejar pedunculat, stejar brumåriu, stejar ro¿u, mesteacån, tei, frasin comun, ulm, paltin, ar¡ar tåtåråsc, salcâm, sålcioarå, måce¿, påducel, salbå moale, sânger ¿i porumbar.

Incendiile de vegeta¡ie, specifice estului ªtirile privind fenomenul incendierii miri¿tilor au fost nelipsite din emisiunile informative ale televiziunilor. Pânå ¿i NASA a emis hår¡i ale incendiilor pe pagina “Fire Information for Resource Management System”. Se pot ob¡ine hår¡i pentru o datå anume sau o perioadå. ªi tot NASA spune cå în estul Europei incendiile sunt mult mai numeroase decât în vest. Italia face excep¡ie, apropiindu-se întrucâtva de situa¡ia din România. 8

S\rb\toarea cresc\torilor de Angus Asocia¡ia Aberdeen Angus România organizeazå în jude¡ul Mure¿, în perioada 8-9 aprilie, o amplå manifestare, sub egida “Zilelor Aberdeen Angus în România”. Programul evenimentului: - Vineri, 8 aprilie, ora 11, va avea loc licita¡ia ciclului trei de tauri din ferma de selec¡ie Aberdeen Angus din comuna Fântânele, jude¡ul Mure¿. Evenimentul va începe cu o vizitarea fermei ¿i apoi licitarea. Ferma se aflå la 500 de metri înainte de intrarea în satul Cibu, pe partea stângå. Lângå furnalele din centrul localitå¡ii Fântânele, existå indicatoare cu Ferma Aberdeen Angus. - Sâmbåtå, 9 aprilie, la ora 11, va avea loc inaugurarea fermei de colectare ¿i apoi o altå licita¡ie de taurine

Aberdeen Angus, destinate îngrå¿årii. Evenimentul are loc în satul Fântânele, strada Bordo¿iu nr. 2. Se va vizita ferma, apoi se vor licita animale. Tot sâmbåtå, 9 aprilie, la ora 16, începe vizitarea fermei cu lan¡ integrat “Black Angus Farm” din satul Mågherani, nr. 470A, la ie¿irea cåtre ªirea Nirajului.

Viorel PATRICHI

Sporurile la cereale p\ioase, conform test\rilor Bayer Bayer Cropscience România a prezentat sporurile de produc¡ie ob¡inute la culturile de cereale påioase datoritå fungicidelor sale, conform testårilor efectuate în România. Astfel, Falcon Pro, produs recomandat la repornirea în vegeta¡ie a culturii, mai exact la BBCH 30 sau începutul alungirii paiului, a fost comparat cu un martor ¿i un competitor. Falcon Pro oferå un spor de produc¡ie de pânå la o tonå la hectar, comparativ cu varianta netratatå ¿i cu 300 kg/ha mai mult comparativ cu principalul martor. La T2, ce se face pentru protec¡ia etajului superior de frunze ¿i a frunzei stindard, Nativo Pro este cel mai utilizat la nivel na¡ional. Conform testårilor de la Cårpini¿, jud. Timi¿, ¿i Urleasca, jud. Bråila, aduce sporuri de produc¡ie de pânå la 850

kg/ha fa¡å de varianta netratatå ¿i de 450 kg/ha fa¡å de martor. Tot pentru T2, din grupa SDHI, Aviator Xpro, cu ac¡iune rapidå ¿i de lungå duratå, a dat sporuri de produc¡ie de 1,1 t/ha, comparativ cu varianta netratatå ¿i de 450 kg/ha fa¡å competitorul din aceea¿i grupå chimicå. La T3, care asigurå protec¡ia spicului ¿i a calitå¡ii recoltei, Prosaro a adus un spor de produc¡ie de pânå la 700 kg comparativ cu varianta netratatå, potrivit rezultatelor ob¡inute la CIAT Bråila. Bayer de¡ine douå mari centre de testare, în Bråila ¿i Timi¿, dar ¿i numeroase alte platforme. Loturile sunt semånate în trei repeti¡ii, pentru a evita influen¡a factorilor externi ¿i pentru a avea rezultate cât mai reprezentative pentru zonele agricole. Profitul Agricol 12/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

România ar vrea PNS-ul adoptat pe repede înainte Într-o declara¡ie comunå, mini¿trii Agriculturii din Grupul de la Vi¿egrad (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia), la care s-au raliat Bulgaria, Croa¡ia, Slovenia ¿i România, cer ca planurile na¡ionale strategice så fie adoptate pânå la sfâr¿itul lunii iulie 2022. Deoarece fermierii vor trebui så ia decizii cu privire la structura lor de semånat cel târziu la începutul toamnei, pentru a putea respecta cerin¡ele noilor instrumente ale PAC. Cehia nu a semnat oficial documentul, fiindcå urmeazå så preia pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului.

În

document, mini¿trii agriculturii aratå cå dacå nu se reu¿e¿te adoptarea PNS, în integralitatea lor, atunci så fie în vigoare “cel pu¡in defini¡iile hectarului eligibil, activitå¡ii agricole, regulile detaliate de condi¡ionalitate, condi¡iile pentru ecoscheme ¿i regulile pentru investi¡iile agroecologice neproductive”. O altå cerere expreså este ca planurile strategice så asigure o distribu¡ie mai echitabilå a sprijinului, prin direc¡ionarea prioritarå cåtre fermele mici ¿i medii. În acest sens, Pactul Vi¿egrad s-a angajat så cheltuiascå, în medie, 14,23% din bugetul Pilonului I pentru o distribu¡ie mai echitabilå a plå¡ilor directe prin: sprijin redistributiv pentru venit, limitare ¿i degresivitate a plå¡ilor di-

Profitul Agricol 12/2022

recte, convergen¡å internå, eco-scheme adresate fermelor mici. Procentual, aceasta reprezintå cu 4,23% peste cele 10 procente impuse de articolul 98 din Regulamentul privind întocmirea Planurilor Strategice, respectiv o cre¿tere de aproape 10% fa¡å de perioada curentå. Pe de altå parte, cele opt state vor ca, în cadrul procedurii de evaluare ¿i aprobare a PNS, alegerea statelor membre så fie respectatå în ceea ce prive¿te elementele pe care le considerå adecvate pentru a atinge obiectivul distribuirii mai echitabile a plå¡ilor directe, nu så se impunå modele de implementare. Cel pu¡in definirea sumei pe hectar ¿i a numårului maxim de hectare/fermå pentru care se plåte¿te sprijinul redistributiv så fie în competen¡a exclusivå a statelor membre. Chiar dacå sus¡ine obiectivele Uniunii Europene legate de mediu ¿i climå, Pactul Vi¿egrad pune accentul pe faptul cå acest lucru nu ar trebui så pericliteze îndeplinirea obiectivelor PAC bazate pe Tratat ¿i nici veniturile fermierilor, securitatea alimentarå ¿i competitivitatea sectorului. În document se aminte¿te cå aprobarea PNS trebuie så se facå exclusiv în baza actelor obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre, a¿a cum prevede chiar Regulamentul de întocmire al PNS. Asta, chiar dacå PAC ar trebui så contribuie, de asemenea, la obiectivele pentru 2030 neobligatorii din punct de vedere juridic, dar definite în strategia “De la Fermå la Furculi¡å”. Prin planurile strategice, statele din Pactul Vi¿egrad s-au angajat så cheltuiascå, în medie, 45,52 % din contribu¡ia FEADR la obiectivele specifice de me-

diu ¿i climatice, cum ar fi bunele practici de mediu ¿i agriculturå ecologicå, bunåstarea animalelor, zone cu constrângeri naturale etc. Bugetul alocat acestor måsuri este cu 10% peste minimul necesar de 35%. Pe lângå documentul special, semnat ¿i de alte state, referitor la Directiva 2009/128/CE, cu privire la utilizarea durabilå a produselor de protec¡ie a plantelor, Pactul Vi¿egrad reitereazå ¿i pe aceastå cale solicitarea ca cerin¡a de reducere globalå (la nivelul UE) a nivelului de utilizare a pesticidelor, cu 50%, pânå în 2030, så fie particularizatå, respectiv så se realizeze o evaluare care så ¡inå cont de aspectele economice, geografice ¿i climatice locale. “Contribu¡ia neobligatorie din punct de vedere juridic a statelor membre individuale la atingerea acestui obiectiv ar trebui så ¡inå seama de intensitatea utilizårii pesticidelor în acea ¡arå ¿i de necesitatea protec¡iei plantelor în vederea men¡inerii nivelului produc¡iei agricole, garantând securitatea alimentarå. (...) Intensitatea medie a utilizårii pesticidelor este de 1,35 kg/ha în statele noastre membre, care este mai micå decât media UE de 2,10 kg/ha”. De asemenea, în ceea ce prive¿te cre¿terea suprafe¡elor agricole destinate agriculturii ecologice, cele opt state considerå cå evaluarea contribu¡iei la obiectivul de 25% al Uniunii ar trebui så ia în considerare structura diferitå a fermelor ¿i a utilizårii terenurilor din diferite state membre, respectiv procentul real de teren dedicat agriculturii ecologice.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cele 10 priorit\]i ale agricultorilor Asocia¡ia Grânarii întocme¿te un decalog al problemelor din zona Moldovei Pornind de la faptul cå Ministerul Agriculturii ¿i-a aråtat disponibilitatea de a centraliza problemele prioritare ale fermierilor, Asocia¡ia Grânarii (conduså de Emil Bålteanu) a întocmit o listå scurtå, pe puncte. Ei cer ministrului mai întâi elaborarea unui plan de redresare a sectorului zootehnic. Cu måsuri ¿i ¡inte obligatorii pentru orice guvern care va veni. Durata programului ar trebui så fie de minim 15 ani, iar scopul så fie asigurarea necesarului na¡ional de carne, lapte, ouå etc. Vine la rând elaborarea unui plan de construire a unor capacitå¡i de produc¡ie ¿i procesare, care ar urma så asigure independen¡a ¿i siguran¡a alimentarå na¡ionalå pentru produsele agroalimentare de bazå. La punctul 3 este înscriså elaborarea ¿i adoptarea de strategii pentru asigurarea necesarului de apå pentru agricultura din surse de suprafa¡å ¿i de

micå sau mare adâncime. Urmeazå reforma sistemului de formare profesionalå pentru agriculturå: care ar trebui så înceapå cu evaluarea necesarului de for¡å de muncå, pregåtire medie ¿i superioarå, reducerea pierderilor financiare ale statului prin pregåtirea for¡ei de muncå strict necesarå, liceele ¿i universitå¡ile agricole så fie reduse la maxim 10% din actuala configura¡ie ¿i translatarea sumelor alocate cåtre programe de sprijin a activitå¡ilor producatoare de plusvaloare. Grânarii cer ¿i monitorizarea sumelor alocate prin programe na¡ionale sau europene ¿i eliminarea acelor programe cu rezultate mediocre. La fel, ar fi necesarå zonarea tipului de sprijin: mic fermier, ferma de familie, în zone în care viabilitatea ¿i performan¡a realå (ex. zone de munte ¿i adiacente, Deltå etc.) ¿i elaborarea programelor de sprijin pentru agriculturå

prin dezvoltarea sistemului de integrare pe verticalå: fermå micå-produc¡ie-procesare localå-distribu¡ie, valorificare. Nu ar trebui så lipseascå nici dezvoltarea parteneriatului public-privat în toate domeniile de conexiune ale fermierilor: cercetare, învå¡amânt, procesare, depozitare, vânzare. Apoi, ¿i fundamentarea de politici agricole ar trebui så plece de la realitå¡ile ¡årii ¿i determinarea oficialilor UE ca sprijinul acordat României så fie personalizat conform obiectivelor ¿i ambi¡iilor noastre agricole. ¥n final, Grânarii cer garan¡ii guvernamentale ¿i sprijin financiar pentru capitalizarea fermierilor, în special din zonele sårace, ¿i reformarea MADR, dupå criterii de flexibilitate, viziune, sprijin pe mediul din agriculturå.

Arin DORNEANU

Azomure[ ar putea relua produc]ia Conform pachetului de måsuri anun¡at de Comisia Europeanå, companiile energo-intensive, printre care cele care producåtorii de îngrå¿åminte chimice, vor putea beneficia de un sprijin în valoare de pânå la 50 de milioane de euro, pentru a echilibra costurile cu energia (gazul natural în cazul producåtorilor de îngrå¿åminte). Pentru Azomure¿, acest ajutor ar însemna acoperirea diferen¡ei dintre pre¡ul de achizi¡ie al gazului natural ¿i costul de produc¡ie al îngrå¿åmintelor. Conform unui comunicat al combinatului din Târgu Mure¿, conducerea Azomure¿ a avut såptåmâna trecutå, înainte de anun¡ul de la Bruxelles, discu¡ii cu ministrul economiei, Florin Spå10

taru, la care au participat ¿i al¡i poten¡iali producåtori de îngrå¿åminte din România, pentru a identifica solu¡ii pentru repornirea activitå¡ii. În aceastå såptåmânå este a¿teptat anun¡ul oficial privind acordarea ajutorului european, astfel încât în prima parte a lunii aprilie produc¡ie de îngrå¿åminte la Azomure¿ ar putea fi reluatå.

Conform calendarului, în primå fazå se pornesc jumåtate din instala¡iile de produc¡ie. În luna mai este programatå pornirea celorlalte instala¡ii. Calendarul de pornire ¿i un pre¡ corect pentru gazul natural ar permite produc¡ia a aproximativ 600.000 de mii de tone de îngrå¿åminte, care så acopere o parte din nevoile de fertilizare ale fermierilor români în campania agricolå de toamnå, esen¡ialå pentru recoltele de anul viitor. Datele exacte de reluarea a produc¡iei de la Azomure¿ depind de disponibilitatea gazului pentru pia¡a din România.

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Argentina reia exportul de soia Guvernul argentinian a permis din nou exportul de soia ¿i produse din soia, dupå ce acesta a fost interzis în mod surprinzåtor pe 13 martie. Autoritå¡ile au confirmat înså temerile exportatorilor ¿i au anun¡at majorarea cu 2% a taxelor, pânå la 33%. În plus, Argentina a autorizat exportul a 8 milioane de tone de grâu, pe lângå cele 2 milioane de tone care erau deja aprobate, pentru a profita de cererea foarte mare de pe pie¡ele interna¡ionale. Ministrul agriculturii, Julian Dominguez, i-a încurajat pe fermierii locali så planteze cât mai mult grâu în acest sezon. Fonterra iese complet de pe pia¡a ruså Dupå ce a interzis exporturile în Rusia în urma invaziei din Ucraina, grupul Fonterra a decis så iaså complet de pe pia¡a localå ¿i så renun¡e la un joint-venture cu compania ruså Unifood. Biroul de la Moscova a fost deja închis, iar angaja¡ii stråini de acolo au fost trimi¿i la alte filiale ale companiei. Fonterra este cel mai mare exportator de lactate din lume, dar nu avea opera¡iuni importante în Rusia. Grupul exporta un numår mic de produse, în special unt, cu o pondere de mai pu¡in de 1% din vânzårile globale. Compania care produce vodca la Cernobîl îi sfideazå pe ru¿i Compania Atomik, care produce vodca din fructe recoltate din zona de excludere din jurul fostei centrale nucleare de la Cernobîl, a anun¡at cå-¿i continuå activitatea, de¿i o mare parte din livezile pe care le folose¿te au fost ocupate de trupele ruse. Întrun gest de sfidare la adresa invadatorilor, Atomik a lansat douå båuturi spirtoase noi ¿i va dona toate profiturile ob¡inute din vânzarea lor pentru refugia¡ii ucraineni. Compania a fost fondatå de un grup de oameni de ¿tiin¡å, care au vrut så demonstreze cå din fructele de la Cernobîl se poate produce alcool necontaminat, care poate fi consumat în siguran¡å. 12

Probleme mari pentru agricultura din Ucraina Ministrul agriculturii din Ucraina, Roman Leshchenko, a anun¡at cå demisioneazå, fårå så ofere ¿i o explica¡ie pentru aceastå decizie. Leshchenko ocupa func¡ia din decembrie 2020 ¿i atribu¡iile lui vor fi preluate de ministrul adjunct Taras Vysotsky. Un nou ministru cu puteri depline poate fi desemnat doar dupå ce parlamentul Ucrainei aprobå demisia. De¿i motivele demisiei nu sunt cunoscute, Leshchenko a avertizat constant în ultimele interviuri cå agricultura din Ucraina este într-o situa¡ie extrem de gravå ¿i doar o suprafa¡å de 7 milioane de hectare, aproximativ jumåtate din cea normalå, va fi cultivatå în acest an. “Anul trecut, Ucraina a însåmân¡at culturi de primåvarå pe o suprafa¡å de 15 milioane de hectare. Producem

grâu, orz, porumb, sfeclå de zahår, floarea-soarelui ¿i soia. Påmântul nostru este foarte fertil, de aceea Ucraina este numitå grânarul Europei”, a declarat ministrul demisionar. El a avertizat cå recolta reduså din acest an va afecta grav unii clien¡i de export, mai ales statele din Orientul Mijlociu care oferå cereale subven¡ionate popula¡iei. “Vrem så exportåm cât mai multe alimente posibil, a¿a cå guvernul ia în calcul permiterea exportului de porumb ¿i ulei de floarea-soarelui, fårå o licen¡å specialå”, spune Leshchenko. Exporturile de grâu se vor reduce semnificativ înså, din cauza blocårii porturilor de la Marea Neagrå. Pânå în luna iunie, Ucraina ar putea exporta doar 200.000 de tone de grâu.

China investe[te masiv în Algeria Un grup de firme din Algeria ¿i China va investi 7 miliarde de dolari într-un proiect integrat de exploatare a unui zåcåmânt important de fosfa¡i ¿i produc¡ia de îngrå¿åminte. Sunt implicate companiile algeriene Manal ¿i Asmidal, în timp ce companiile chineze care participå la proiect sunt Wuhuan Engineering ¿i Tian'An Chemical. Împreunå, acestea vor forma un joint-venture cu numele Algerian Chinese Fertilizers Company (ACFC), în care companiile algeriene vor de¡ine 56% din ac¡iuni. Dupå finalizarea construc¡iei, fabrica va produce 5,4 milioane de tone de îngrå¿åmânt anual ¿i va avea

6.000 de angaja¡i. Al¡i 12.000 de muncitori vor lucra în faza de construc¡ie ¿i investi¡ia va asigura alte 24.000 de locuri de muncå în lan¡ul de aprovizionare. Tian'An Chemical este unul dintre cei mai mari producåtori chinezi de îngrå¿åminte, care de¡ine fabrici în Asia, Orientul Mijlociu ¿i SUA. Produsele companiei sunt distribuite printro re¡ea de zece mii de francize ¿i companii partenere.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 12/2022

Predic]iile lui Cezar

Blocajul din Portul Constan]a a stopat tranzac]iile Grâu

Porumb

Pia¡a localå a grâului este una staticå. Efectul aglomerårii portului Constan¡a ¿i necesitatea expedierii materiilor prime genereazå o lipså de cerere printre cumpåråtori. De asemenea, sunt ¿i mul¡i vânzåtori pe acest flux, ceea ce face ca lucrurile så nu aibå o dinamicå în cre¿tere în cazul pre¡ului. Înregistråm deci niveluri de pre¡ de 336 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a pentru grâul cu indici de panifica¡ie. Pentru grâul de furaj, indica¡iile sunt coborâte cu 20 euro/tonå. Ucraina a restric¡ionat total exportul de grâu. ºara are nevoie de rezerve de hranå, iar contextul actual face realistå necesitatea re¡inerii grâului în ¡arå, în perspectiva unui råzboi de duratå. În ceea ce prive¿te noua recoltå de grâu din Ucraina, primele estimåri conduc cåtre un maxim 10 mil. tone care va fi exportat. Înså în acest moment, aceste estimåri sunt bazate pe premisele actuale. Pe måsurå ce lucrurile vor avansa, noi estimåri î¿i vor face loc. Totul este extrem de variabil ¿i volatil.

Indica¡iile de pre¡ pentru porumb se înscriu în acela¿i trend ca cele ale grâului. Din cauza aglomera¡iei din portul Constan¡a, indica¡iile coboarå pânå la nivelul de 325 euro/tonå. Un singur exportator indicå 337 euro/tonå în aceste momente, înså doar pentru un interval scurt, de 7 zile, semn cå are doar o nevoie spot. Înså fermierii vând volume la acest nivel ¿i astfel se explicå concomiten¡a livrårilor cu aglomera¡ia din Port. Este un sezon încårcat, într-adevår, dar problemele sunt sistemice ¿i ies la suprafa¡å prin toate pår¡ile. Degeaba are capacitate Portul de a prelua mårfurile, dacå infrastructura logisticå suferå la nivel na¡ional. ªi ne referim la cea a cåilor ferate, unde problemele sunt extrem de dureroase. Vorbim despre o medie de vitezå a trenurilor de marfå de doar 17 km/h! În afarå de aceastå problemå, mai existå ¿i cea a triajului din portul Constan¡a, care îngreuneazå extrem de mult facilitarea intrårii la descårcare. Terminalele române¿ti au capacitatea de operare de circa 60.000 tone/24 de ore. Cu alte cuvinte, un panamax nu prea se poate încårca în mai pu¡in de 24 de ore.

Orz Orzul furajer în paritatea CPT Constan¡a nu se mai coteazå. În schimb, sunt cota¡ii pentru recolta nouå de orz furajer ¿i indica¡iile primare sunt de 280 euro/tonå. Orzul a cam dispårut de pe radarul portului Constan¡a. Notåm, de asemenea, Iordania, care a anulat o licita¡ie de orz furajer. Profitul Agricol 12/2022

Floarea-soarelui Indica¡iile locale ale semin¡elor de floarea-soarelui råmân la acelea¿i niveluri ca såptåmâna trecutå - 880-900 dolari/tonå, înså loturi foarte mici sunt tranzac¡ionate în acest moment. Este o

zonå de acalmie generatå de rezervele interne de ulei de floarea-soarelui, care au adus calmul la nivelul pre¡urilor.

Rapi¡å Statusul este neschimbat în aceste zile, cu un focus al fermierilor pe între¡inerea culturilor de toamnå. Recolta veche de rapi¡å nu prea mai existå, înså, ca parametri, cota¡ia este de MAY22 minus 50 euro/tonå. Recolta nouå se men¡ine la acelea¿i niveluri AUG22 minus 10-15 euro/tonå livrare CPT Constan¡a sau DAP Procesatori.

Soia Pe plan global, pre¡ul soia s-a întårit, semn cå cererea pentru soia americanå este puternicå, în ciuda recoltei proaspete din America de Sud. Exportatorii priva¡i din SUA au raportat vânzarea a 132.000 tone de boabe de soia cåtre China pentru livrare în 2021-2022. Local, înså, nu vedem tranzac¡ii ¿i, implicit, anumite volume de lichiditate în pia¡å, de¿i, în estimarea noastrå, mai existå 2.000-5.000 tone de marfå disponibilå.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 25 martie 2022, a fost de 431 dolari/tonå (1.939 lei). A crescut cu 24 dolari/tonå.

Grâu

România FOB Constan¡a 357 euro/t (- 20) 1.749 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.03.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. ¥n såptåmâna 21 - 25 martie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

21.03 399 397 393

22.03 403 399 395

23.03 24.03 25.03 405 407 411 401 403 405 397 391 393 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iulie Sept

21.03 391 397 393

22.03 395 399 395

23.03 397 403 397

24.03 407 405 401

25.03 410 407 403

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 81.570 tone, Guatemala 47.970 tone, Filipine 37.770 tone, Chile 29.770 tone, Malaezia 27.770 tone, Vietnam 25.570 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 407 dolari/tonå (1.831 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.03 Rouen 377 Dunquerque 379 Pallice 381 Creil FOB 373 Moselle FOB 377 Rouen FOB 417

22.03 23.03 379 383 381 385 385 387 375 377 379 383 425 427

Mai Iulie Sept

22.03 401 405 407

23.03 403 407 411

România

24.03 405 411 415

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 25 martie 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 353 euro/tonå (1.728 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 349 euro/tonå (1.710 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

Mai Iulie Sept

22.03 285 279 265

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.03 Bordeaux 337 Pallice 339 Rhin FOB 341 Bordeaux FOB 345 Pontivy 341

$/t

23.03 24.03 25.03 293 295 297 281 283 285 267 269 270 euro/t

22.03 23.03 24.03 25.03 339 343 345 347 343 345 347 351 345 347 349 351 347 349 351 353 343 345 347 349

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 437 $/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 317 dolari/tonå (1.426 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

21.03 283 277 259

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2022, a fost de 337 dolari/t (1.514 lei).

25.03 407 415 417

FOB Constan¡a 337 euro/t (+ 20) 1.651 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.03.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 440 euro/tonå (2.156 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2022 este de 343 dolari/t (1.543 lei).

25.03 387 390 390 383 388 440

de 327 dolari/tonå (1.471 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 388 euro/tonå (1.901 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 390 euro/tonå (1.911 lei).

euro/t 24.03 385 387 389 379 385 430

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 21.03 397 403 405

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 25 martie 2022, a fost de 351 euro/tonå (1.720 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 351 euro/tonå (1.720 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 357 dolari/tonå (1.606 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 327 $/t

$/t

21.03 22.03 23.03 24.03 25.03 347 351 353 355 357 345 347 353 357 359

Profitul Agricol 12/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 21 - 25 martie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 647 dolari/tonå (2.911 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 martie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

21.03 615 605 585

22.03 617 607 593

$/t 23.03 619 609 597

24.03 621 615 599

25.03 623 617 601

Orz România FOB Constan¡a 335 euro/t (+ 20) 1.641 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.03.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

21.03 367 367 365 371 379

22.03 369 369 367

23.03 373 373 369

24.03 375 375 371

25.03 377 377 373

377 379 383 385 383 385 391 393

Sorg

PREºURI

21 - 25.03.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 21 - 25 martie 2022, a fost de 327 dolari/tonå (1.471 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 377.770 tone, Mexic 127.770 tone, Indonezia 87.570 tone, Egipt 67.970 tone, Taiwan 27.170 tone.

$/t 647 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 25 martie 2022, a fost de 691 dolari/tonå (3.109 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 525 dolari/tonå (2.362 lei), în cre¿tere cu 10 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

21.03 1.637 1.577 1.511

22.03 1.639 1.581 1.517

23.03 1.645 1.583 1.525

24.03 1.647 1.585 1.527

$/t 25.03 1.649 1.591 1.539

FOB-Rouen, a fost de 377 euro/tonå (1.847 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 393 euro/tonå (1.926 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în mai 2022, pre¡ul orzului furajer este 327 dolari/t (1.471 lei), cu 20 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 257.770 tone ¿i Canada 1.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

21.03 22.03 23.03 24.03 25.03 313 317 321 325 327 317 325 327 329 331

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

21.03 22.03 23.03 24.03 25.03 515 517 521 523 525 511 513 515 517 519

Mai Iulie

21.03 22.03 23.03 24.03 25.03 683 685 687 689 691 673 675 677 683 685

Floarea-soarelui

chidere, pe 25 martie, a fost de 897 dolari/tonå (4.036 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 1.010 euro/tonå (4.949 lei). A înregistrat o cre¿tere de 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 21 martie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2022, este de 857 dolari/tonå (3.856 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

21.03 22.03 23.03 24.03 25.03 875 873 875 885 897

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2022, a fost de 995 dolari/t (4.477 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

21.03 22.03 23.03 24.03 25.03 Dieppe 991 995 997 1.000 1010

de 21 martie.

Rapi¡å ¥n såptåmâna 21 - 25 martie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 907 euro/tonå (4.447 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 21.03 22.03 23.03 Rouen 985 993 997 Dunquerque 995 1.001 1.005 Moselle 895 897 903

24.03 1.001 1.007 905

25.03 1.004 1.009 907

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 1.004 euro/tonå (4.920 lei), mai mare cu 19 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 1.009 euro/tonå (4.944 lei), mai mare cu 14 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Mai Iulie Sept

21.03 907 877 797

22.03 911 879 799

23.03 913 883 801

24.03 915 885 803

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

431 dolari/t

Profitul Agricol 12/2022

+ 24

327 dolari/t

$/t

647 dolari/t

+ 10

327 dolari/t

$/t 25.03 917 891 805

+ 14 15

Pre]uri [i pie]e

71 de milioane de tone de rapi]\ Conform americanilor de la USDA, produc¡ia mondialå de rapi¡å în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 71 milioane tone, cu 2 milioane tone mai pu¡in fa¡å de cea din anul de pia¡å precedent, 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt UE (17 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), China (14 milioane tone), Canada (13 milioane tone, în scådere cu 6 mil. tone) ¿i India (11 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 72,5 milioane tone, mai mic cu 1,5 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (22 milioane tone pe an), urmatå de China (16), India (11) ¿i Canada (8,5). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 5,3 milioane tone. ºårile mari importatoare de rapi¡å sunt UE (5 mil. tone), China (2 milioane tone) ¿i Japonia (2 milioane tone).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4 milioane tone, fa¡å de 6 milioane tone în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1 mil. de tone), Canada (0,7 milioane tone), India (0,5 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 40 milioane tone, mai micå cu 1 mil. de tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9), Canada (6), India (5), Japonia (1,3 mil. de tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 40 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11), India (4), Japonia (1,2), Canada (0,5).

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 4,3 mil. tone, urmatå de India cu 1 mil. de tone.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1,7 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6), India (4), Canada (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 29 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (4), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (2,4 milioane tone), UE (314.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,5 milioane tone.

Optimism pe pia]a florii-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 57 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17,5 milioane tone, mai mult cu 2 mil. tone), Rusia (15,5 mil. tone), UE (10) ¿i Argentina (3,3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 55 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (15), Rusia (14,5) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,8 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 4,3 milioane tone, mai mari cu 2 mil. tone fa¡å de cele din anul 2020/21. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 22,5 milioane tone, mai mare cu 2,5 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone).

Consumul mondial va fi de 22 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,5) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (4,4 milioane tone), Rusia (1,7) ¿i Argentina (0,7 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,5 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Ucraina (6,4 mil. tone), Rusia (6 mil. tone), UE (4 mil. t), Argentina (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,7 mil.t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,2 mil. tone.

pagin\ de Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 12/2022

:N CULISELE

BRUXELLES-ULUI Cum vrea Comisia s\ asigure securitatea alimentar\ a Europei Comisia Europeanå a comunicat, miercuri, 23 martie, pachetul de måsuri pe care le are în vedere pentru asigurarea securitå¡ii alimentare ¿i întårirea rezilien¡ei sectorului alimentar european, în contextul råzboiului din Ucraina. De¿i face mici concesii de la calendarul de înverzire al Agriculturii, doar pentru anul în curs, Comisia insistå cå tot måsurile din Strategia “Furculi¡ei” (Farm to Fork) sunt cele salvatoare, de¿i to¡i mini¿trii agriculturii sus¡in ¿i cer altceva.

ucrurile sunt limpezite din capul locului: “La invita¡ia Consiliului European, realizatå prin Declara¡ia de la Versailles, din 1011 martie, de a prezenta op¡iunile disponibile pentru a contracara efectele cre¿terilor de pre¡uri ¿i problema securitå¡ii alimentare globale, Comisia råspunde prin întårirea viziunii sale sistemice de producere a hranei în condi¡ii echitabile, sånåtoase ¿i prietenoase cu mediul, a¿a cum au fost prezentate aceste principii în strategia De la Fermå la Furculi¡å”. Comparând criza de acum cu cea din 2008, Comisia ¡ine så lini¿teascå

Parlamentul European ¿i Consiliul: “Nivelul stocurilor principalelor mårfuri agricole sunt mai ridicate aståzi”. Chiar dacå stocurile au scåzut u¿or în ultimii patru ani, nivelul lor nu e nici pe aproape atât de jos cum a fost înaintea cre¿terii pre¡urilor din 2008-10, insistå Comisia. Nu trebuie så ne facem griji, chiar dacå Ucraina ¿i Rusia nu vor aproviziona integral pie¡ele în acest an (nu se spune ce se întâmplå dacå nu vor aproviziona deloc...). Estimarea de la Bruxelles e cå 25 de milioane de tone de grâu sunt în minus de pe pie¡ele globale în sezonul acesta ¿i cel care urmeazå, în urma råzboiului din Ucraina. Comisia ia notå de cre¿terea costurilor inputurilor, care pune presiune asupra marjelor de profit ale fermierilor, în special pentru cei din sectorul zootehnic. Prin urmare, veniturile din agriculturå se a¿teaptå så scadå substan¡ial în 2022 ¿i 2023, ¿tergând câ¿tigurile realizate în anii trecu¡i, cele mai afectate fiind sectorul suin ¿i al pisciculturii. Totu¿i, când vine vorba de contracararea acestor probleme, prima idee a Comisiei e cå “Na¡iunile Unite au subliniat cå schimbårile climatice ¿i pierderea biodiversitå¡ii reprezintå principala amenin¡are globalå pentru siguran¡a alimentarå. Se a¿teaptå ca schimbårile climatice så agraveze situa¡ia în absen¡a unor måsuri eficiente de atenuare ¿i adaptare”. Ca atare, propune “rezolvarea deficien¡elor relevate de actuala crizå, într-un mod care så accelereze tranzi¡ia spre un sistem de pro-

ducere a hranei sustenabil, rezilient ¿i echitabil, în Europa ¿i în lume”. Ucraina este asediatå, iar Comisia vorbe¿te de “politicå de dialog mai largå, finan¡ând strategii ¿i ac¡iuni, pentru a sus¡ine o redresare verde a ¡årii”. E adevårat, s-a gândit Comisia ¿i så ajute ceva mai concret ¿i imediat Ucraina, cu o strategie de securitate alimentarå pe termen scurt ¿i mediu. Aceasta presupune, în primå fazå, ca inputurile så ajungå la fermieri acolo unde acest lucru este posibil, iar facilitå¡ile de transport ¿i stocare så fie men¡inute opera¡ionale. Astfel, Ucraina va putea continua så-¿i asigure necesarul de hranå pentru popula¡ie ¿i så reia exporturile. “Lucråm împreunå cu FAO, la fa¡a locului, pentru a sus¡ine fermele mici”, anun¡å Comisia, fårå a detalia. La solicitarea Kievului, Comisia va flexibiliza traficul de mårfuri dinspre ¿i înspre Ucraina. “Ajutorul de urgen¡å propus pentru Ucraina, în sumå de 330 de milioane de euro, ¡inte¿te så diminueze suferin¡a popula¡iei afectatå de invazia Rusiei, prin asigurarea accesului la bunuri ¿i servicii de bazå, precum ¿i la protec¡ie civilå. De asemenea, ajutorul va contribui la întårirea rezilien¡ei ¡årii la amenin¡årile hibride, prin întårirea capacitå¡ii guvernului, actorilor economici, mediei ¿i societå¡ii civile de a face fa¡å impactului crizei, contribuind la refacerea ¡årii. Prioritatea va fi reconstruirea micii infrastructuri civile ¿i asigurarea securitå¡ii energetice”. Profitul Agricol 12/2022

:N CULISELE BRUXELLES-ULUI În¡epåturi la adresa Ungariei ¿i Bulgariei Pe plan european, Comisia a înfiin¡at un Mecanism de pregåtire ¿i råspuns la Criza de Securitate Alimentarå (EFSCM). Acesta ar trebui så coordoneze eforturile de la nivel european cu cele ale administra¡iilor na¡ionale ¿i cu ale entitå¡ilor private, pentru a se asigura furnizarea de alimente ¿i securitatea alimentarå în Uniune, în vremuri de crizå. Mecanismul a devenit opera¡ional la 9 martie 2022. În acest context, fårå a nominaliza Ungaria ¿i Bulgaria, Comisia criticå interdic¡iile aplicate de “unele state membre” la comercializarea intracomunitarå de produse agricole. “Pia¡a Unicå este fundamentul securitå¡ii alimentare europene, lan¡urile noastre de aprovizionare fiind interdependente. Orice restric¡ii ale Pie¡ei Unice pot avea consecin¡e neinten¡ionate, ce pot amenin¡a furnizarea de alimente sigure. Comisia se opune puternic måsurilor luate de state membre pentru a-¿i proteja furnizarea de hranå pe plan na¡ional. Implementarea Instrumentului de Urgen¡å pentru Pia¡a Unicå va reduce riscul unor restric¡ii nejustificate”. Tot în context, vor fi examinate “în profunzime” Investi¡iile Stråine Directe, în conformitate cu Regulamentul 2019/452, urmând a determina efectul poten¡ial al investi¡iilor în furnizarea de inputuri critice, circuitului alimentar, pre¡ului alimentelor, în final asupra securitå¡ii alimentare. Comisia va solicita statelor membre så comunice lunar stocurile private de resurse esen¡iale de hranå. Câteva måsuri concrete Pentru a reduce impactul cre¿terii pre¡urilor la alimente pentru categoriile vulnerabile, statele membre pot reduce TVA chiar la 0% pentru anumite produse ¿i servicii care ¡in de nevoile vitale. De asemenea, statele membre vor putea face plå¡i forfetare cåtre gospodåriile vulnerabile. Comisia propune un pachet de asisten¡å de 500 de milioane de euro, inclusiv prin utilizarea rezervei de crizå, constituitå din banii fermierilor, care nu vor mai fi rambursa¡i, ca în anii preceden¡i. Cu ace¿ti bani, statele membre vor putea ajuta financiar fermierii Profitul Agricol 12/2022

cei mai afecta¡i sau vor putea corecta turbulen¡ele din pia¡å cauzate de pre¡urile crescute ale inputurilor sau de restric¡iile comerciale. Pentru a preveni posibila crizå de cashflow din aceastå toamnå, Comisia va permite cre¿terea avansului plåtit din plå¡ile directe ¿i din måsurile de dezvoltare ruralå cåtre fermieri, începând cu data de 16 octombrie 2022. Comisia a adoptat ¿i o modificare de Regulament, pentru a le permite statelor membre, în mod excep¡ional ¿i temporar, så emitå derogåri de la anumite obliga¡ii de înverzire. În particular, se va permite cultivarea de orice culturi pe terenurile care ar fi trebuit låsate pârloagå, men¡inând nivelul plå¡ilor de înverzire. Se sugereazå så se extindå modelul adoptat de unele state membre, care au decis så reducå propor¡ia de biocarburan¡i din amestecurile de la pompå, ceea ce ar permite reducerea terenului cultivat pentru biodiesel ¿i cre¿terea suprafe¡ei destinate culturilor care asigurå hrana popula¡iei. Pentru a permite statelor membre så remedieze tulburårile economice cauzate de råzboiul din Ucraina, Comisia a adoptat o nouå Schemå Temporarå de Crizå. Practic, se va acorda suport financiar (cuantumul nu a fost anun¡at) pentru firme afectate direct sau indirect de crizå, inclusiv fermieri ¿i pescari confrunta¡i cu pre¡ul crescut al gazelor, electricitå¡ii ¿i carburan¡ilor. Schema poate include suport pentru producåtorii de fertilizan¡i ¿i al¡i mari consumatori de energie. “Pe termen scurt, costul ¿i disponibilitatea fertilizan¡ilor trebuie så fie prioritarå, pânå la tranzi¡ia spre utilizarea fertilizan¡ilor mai sustenabili sau a unor metode îmbunåtå¡ite de fertilizare. Industria europeanå de fertilizan¡i trebuie så poatå accesa importurile necesare, inclusiv cele de gaze. Pre¡ul ¿i disponibilitatea îngrå¿åmintelor vor fi monitorizate, pentru a nu se periclita produc¡ia agricolå a UE”. E o formå voalatå de a anun¡a cå importurile ruse¿ti de gaze nu doar cå nu vor stagna, ci vor cre¿te. Comisia ia în considerare adoptarea de noi reguli referitoare la noile tehnici genomice, care au poten¡ialul de a F

Robert VERESS 19

:N CULISELE BRUXELLES-ULUI crea varietå¡i de plante de culturå mai pu¡in sensibile la varia¡iile climatice, mai rezistente la dåunåtori ¿i boli, mai eficiente în utilizarea fertilizan¡ilor.

ªi-acum, chestiunile serioase, verzi “Criza curentå, care aratå consecin¡ele dependen¡ei agriculturii europene de importurile de inputuri precum combustibili fosili, fertilizan¡i ¿i furaje, confirmå necesitatea unei reorientåri fundamentale a agriculturii europene ¿i a sectorului de produc¡ie alimentarå cåtre sustenabilitate, în conformitate cu prevederile Pactului Verde”, considerå Comisia. Tirada verde continuå: “În timp ce måsurile pe termen scurt sunt importante, ele nu pot diminua importan¡a refocalizårii sectorului agricol cåtre sustenabilitate ¿i rezilien¡å. Fårå tranzi¡iile prevåzute de strategiile De la Fermå la Furculi¡å ¿i Biodiversitate, securitatea alimentarå va fi amenin¡atå pe termen lung, cu consecin¡e ireversibile pe plan global. Implementând aceste strategii, Comisia se va asigura cå productivitatea agriculturii ¿i sectorului piscicol european nu va fi subminatå. Utilizarea de mai pu¡ine ¿i mai prietenoase cu mediul inputuri (nutrien¡i, pesticide) ¿i practicarea agriculturii organice, mai pu¡in dependentå de inputuri, sunt stâlpii unei agriculturi sustenabile. Pe termen mediu, UE va ajuta cu analize ¿i suport legislative ¡årile lumii în conversia spre o agriculturå rezilientå ¿i sisteme de producere a hranei acvatice”. Ca atare, Comisia va propune noi reguli pentru a facilita accesul pe pia¡å al produselor biologice de protec¡ie a plantelor. Iar pre¡ul crescut al fertilizan¡ilor e våzut ca o oportunitate, fiindcå ar încuraja o utilizare mai eficientå a acestora, stimulând inovarea în gåsirea de alternative mai sustenabile ¿i contribuind astfel la atingerea ¡intelor din strategia de la Fermå la Furculi¡å. Pentru a se reduce dependen¡a de importurile de furaje, Comisia va stimula reformarea produc¡iei alimentare eu20

ropene, în consonan¡å cu o conversie a dietei cetå¡enilor Uniunii bazatå mai mult pe vegetale. Concomitent cu renun¡area la carne, Comisia anticipeazå o schimbare majorå de comportament a popula¡iei, cu reducerea risipei alimentare. Parcå începem så ne aducem aminte de “Epoca de Aur”...

PNS-urile nu sunt suficient de verzi “Criza dovede¿te cå trebuie så acceleråm tranzi¡ia spre sustenabilitate, pentru a ne pregåti mai bine pentru crizele viitoare. PAC 2023-2027 are un rol crucial în acest sens, iar acesta va fi focusul observa¡iilor pe care Comisia le va face pe marginea schi¡elor de planuri strategice”, avertizeazå Comisia, care î¿i exprimå deschis nemul¡umirea pentru cå planurile strategice nu ar fi suficient de verzi. “Comisia se a¿teaptå ca statele så defineascå ¿i så implementeze noi mecanisme de condi¡ionalitate, care så maximizeze importan¡a obiectivelor de climå ¿i mediu, minimizând impactul de scurtå duratå asupra capacitå¡ii de produc¡ie”. Se exemplificå cu cota minimå de teren arabil alocatå biodiversitå¡ii, pe care ar trebui så înfiin¡eze amenajåri peisagistice non-productive, cum ar fi arbori ¿i arbu¿ti, decât så se lase terenul pârloagå. Terenul nelucrat ar afecta poten¡ialul de produc¡ie al Uniunii, din cauza cre¿terii rezervei de buruieni,

boli ¿i dåunåtori. În schimb, amenajårile peisagistice n-ar pune aceastå problemå. Statele sunt îndemnate så-¿i revizuiascå planurile în sensul încurajårii fermierilor care adoptå practici agricole cu reducerea cantitå¡ii de fertilizan¡i. “Aceasta se poate realiza prin agriculturå de precizie, agriculturå organicå, agro-ecologie, consultan¡å pentru îmbunåtå¡irea managementului îngrå¿åmintelor”. De asemenea, trebuie optimizat ¿i redus consumul de antibiotice ¿i pesticidele. Comisia face apel la statele membre “så asigure o mai echitabilå distribuire a sprijinului”, insistând pe o redistribuire mai masivå cåtre fermele mici ¿i medii, mai vulnerabile la volatilitatea pie¡ei. De asemenea, statele sunt încurajate så foloseascå un procent mai mare din fondurile de dezvoltare ruralå pentru a finan¡a instrumentele de management al riscului, pentru a-i ajuta pe fermieri så facå fa¡å mai bine pierderilor de venituri ¿i pentru a sus¡ine dezvoltarea lan¡urilor scurte de aprovizionare. Comisia salutå planurile care prevåd facilitarea accesului fermierilor la credite pentru investi¡ii în folosirea surselor de energie regenerabilå - aceasta fiind o prioritate PAC. Se solicitå statelor membre så creascå investi¡iile în produc¡ia de biogaz din surse sustenabile de biomaså, în particular din reziduuri din agriculturå. Råspunzând apelului mai multor state membre, printre care ¿i România, care solicitå o strategie europeanå pentru plantele proteice, Comisia consimte så acorde “o aten¡ie sporitå” acestor culturi, mai ales cå necesitå mai pu¡ine îngrå¿åminte ¿i, ca atare, joacå un rol cheie pentru agricultura sustenabilå. “Cel pu¡in 18 state membre inten¡ioneazå så foloseascå sprijinul cuplat pentru culturile proteice în planurile lor strategice. Comisia face apel la statele membre så utilizeze ¿i alte instrumente de sus¡inere a produc¡iei proteinelor vegetale, inclusiv prin interven¡ii sectoriale dedicate”. Profitul Agricol 12/2022

CULTURI

VEGETALE :njum\t\]irea consumului de PPP Austria ¿i Malta s-au alåturat statelor din estul Europei, respectiv România, Bulgaria, Estonia, Croa¡ia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia ¿i Slovenia, care s-au adresat Comisiei Europene cu solicitarea de a-¿i revizui inten¡iile de a impune o înjumåtå¡ire a consumului de produse de protec¡ie a plantelor în toate statele membre, pânå în 2030. Austria este una dintre ¡årile cele mai avansate în privin¡a înverzirii agriculturii ¿i deja ¿i-a redus consumul de PPP.

23 martie, Comisia Europeanå era a¿teptatå så prezinte o propunere legislativå cu privire la utilizarea durabilå a produselor de protec¡ie a plantelor, ur mând a abroga Directiva 2009/128/CE, care reglementeazå domeniul în prezent. Demersul face parte din ansamblul måsurilor necesare implementårii strategiei De la Fermå la Furculi¡å, care prevede o înjumåtå¡ire a consumului de pesticide în UE, pânå în 2030. Consiliul European a solicitat Comisiei så ac¡ioneze pe baza evaluårilor ¿tiin¡ifice de impact realizate înainte de adoptarea unor måsuri. În plus, Comisiei i s-a mai cerut så asigure o punere în aplicare a strategiei eficientå din punct de vedere economic. Strategia stabile¿te un obiectiv general al UE pentru reducerea utilizårii ¿i 22

a riscurilor pesticidelor chimice. ªi, tot conform Strategiei, diferen¡ele dintre poten¡ialele de înverzire ale statelor membre trebuie så fie recunoscute în mod corespunzåtor de Comisie. Strategia nu oferå un temei juridic pentru a stabili obiective obligatorii la nivelul statelor membre. Totu¿i, lucrurile par så se desfå¿oare exact în sens opus. Înainte de anun¡ul oficial, statele membre au intrat în posesia propunerii pentru modificarea Directivei 2009/18/CE ¿i a raportului de evaluare a impactului. Aceste documente au provocat îngrijoråri serioase în rândul statelor membre men¡ionate, care au convenit så le comunice Comisiei. Principalele preocupåri se referå la modalitatea de transpunere a obiectivelor de reducere a consumului de pesticide. Din cele trei scenarii posibile descrise în documente, s-a decis alegerea celui mai restrictiv. Respectiv, ¡inta de reducere cu 50% la utilizarea produselor fitosanitare ¿i a riscurilor aferente så fie obligatorie atât la nivelul Uniunii, cât ¿i al statelor membre. “Obiectivele de reducere nu ¡in cont de diferen¡ele dintre state în ceea ce prive¿te cantitatea de substan¡å activå utilizatå per hectar de teren agricol ¿i rezultatele deja ob¡inute în demersurile de reducere a acestei cantitå¡i. O reducere drasticå în statele cu un consum redus de produse fitosanitare per hectar poate face imposibilå asigurarea unei protec¡ii adecvate a plantelor ¿i astfel men¡inerea produc¡iei. În consecin¡å, denatureazå concuren¡a pe pia¡a comunå.

ºintele de reducere adoptate nu ar trebui så conducå la o reducere a produc¡iei agricole, pentru a nu amenin¡a securitatea alimentarå a Uniunii Europene ¿i a nu cre¿te dependen¡a de importuri. Statelor membre ar trebui så li se permitå så stabileascå aceste obiective în conformitate cu principiul subsidiaritå¡ii ¿i ¡inând cont mai mult de particularitå¡ile fiecårui stat membru ¿i de nevoia de a proteja plantele de organismele dåunåtoare”. În comunicare se mai subliniazå cå deja fermierii europeni nu au acces la o gamå de produse adecvate pentru a continua så ob¡inå randamente înalte de produc¡ie, ceea ce poate duce la o scådere atât a cantitå¡ii, cât ¿i a calitå¡ii alimentelor în Uniune. Raportul de evaluare a impactului care înso¡e¿te proiectul nu are analize profunde de impact economic ¿i social. S-a estimat o cre¿tere a costului de utilizare a pesticidelor ¿i o scådere a produc¡iilor ca o consecin¡å a interzicerii utilizårii produselor chimice de protec¡ie a plantelor în “zone sensibile” (care nici acestea nu sunt definite). Mai imortant, costurile de produc¡ie mai mari pot declan¿a o cre¿tere a pre¡ului alimentelor pentru consumatorii din UE ¿i o cre¿tere a dependen¡ei Uniunii de importuri.

În urma acestei comunicåri, Comisia a decis så amâne prezentarea propunerii de abrogare a Directivei 128.

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2022

CULTURI VEGETALE

Xilon, aliat cu soia

împotriva Sclerotinia spp.

De 3 ori mai bine: pentru fermier, pentru consumator, pentru mediu Xilon con¡ine spori ¿i conidii ale ciupercii Trichoderma asperellum, tulpina T34, în concentra¡ie ridicatå (1x107 CFU/g), de provenien¡å 100% naturalå ¿i nemodificatå genetic. Aceastå ciupercå beneficå, recunoscutå pe plan global datoritå ac¡iunii microbiologice de înaltå claså, prolifereazå în sol, unde colonizeazå rapid sistemul radicular ¿i intrå în simbiozå cu planta. Se creeazå o unitate func¡ionalå cu beneficii în dublu sens: planta creeazå un mediu favorabil pentru Trichoderma, iar Trichoderma asperellum eliminå sau ¡ine la distan¡å agen¡ii patogeni. Formularea inovatoare a produsului se bazeazå pe o nouå tehnologie de activare a organismelor biologice: nucleul nutritiv de sucrozå. Prezen¡a acestui nucleu determinå dezvoltarea rapidå ¿i în numår mare a sporilor de Trichoderma asperellum. 24

nizarea rådåcinilor, parazitarea directå, eliberarea de enzime inhibitoare ¿i stimularea imunitå¡ii plantei. Acest mod complex de ac¡iune aduce suplimentar un beneficiu major: nu existå riscul apari¡iei varietå¡ilor rezistente de Sclerotinia spp.

Avantajele aplicårii Xilon în cultura de soia Rezultatele din loturile de testare au demonstrat o dezvoltare radicularå intenså, care a determinat cre¿terea toleran¡ei plantelor la factorii de mediu (stres hidric, soluri slab aprovizionate etc.), precum ¿i un spor de produc¡ie de pânå la 6% fa¡å de solele netratate. Simbioza dintre Trichoderma asperellum ¿i plantele de soia sus¡ine absorb¡ia de apå ¿i de nutrien¡i: rizosfera se poate asimila ca o extensie a rådåcinilor, explorând volume mai mari de sol, astfel încât acestea au o dezvoltare acceleratå. Un alt efect benefic al Xilon asupra culturii de soia este scåderea localizatå a pH-ului din sol, fapt care asigurå o disponibilizare mai

Sclerotinia la soia (Sclerotinia sclerotiorum)

bunå a fosforului ¿i fierului. Plantele sunt mai viguroase, cu o maså foliarå bogatå ¿i elemente de produc¡ie îmbunåtå¡ite considerabil. Xilon este un produs de protec¡ie a plantelor cu risc zero: nu laså reziduuri, nu produce fitotoxicitate ¿i este benefic pentru sol. Tratamentul cu Xilon se realizeazå o singurå datå, la semånat, în dozå de 10 kg/ha, ¿i prezintå flexibilitate în aplicare, avantaj eviden¡iat mai ales în cazul primåverilor ploioase, cu acces limitat în câmp. În consecin¡å, produsul poate înlocui un tratament ulterior cu fungicid, scutind fermierul de costuri suplimentare.

Kwizda Agro România Profitul Agricol 12/2022

Foto> Adobe Stock Photos

Inova¡ia Xilon se poate utiliza cu succes în orice fermå cultivatoare de porumb, floarea-soarelui ¿i soia, întrucât este un produs biologic cu aplicare la sol, care egaleazå ca performan¡å fungicidele conven¡ionale cu notorietate, ¿i care, totodatå, stimuleazå disponibilizarea elementelor nutritive ¿i microflora beneficå din sol. Pe lângå aceste avantaje, aplicarea produsului în cultura de soia determinå ¿i o înrådåcinare Dezvoltarea r\d\cinilor [i nodozit\]ilor fixatoare de azot. Lot testare din jud. C\l\ra[i, 07.09.2019 mai bunå, o råsårire uniformå, dar ¿i o protec¡ie ridicatå Toate acestea pentru punerea în vaîmpotriva Sclerotinia spp. loare a celor 4 moduri de ac¡iune: colo-

CULTURI VEGETALE

Mustang, un erbicid de referin]\ Alexandra PETCUCI Category Marketing Manager Erbicide, Corteva Agriscience

În

România, cerealele de toamnå ocupå locul 2 ca suprafa¡å cultivatå, dupå cultura porumbului. Cultura de cereale påioase este una dintre cele mai sigure culturi, datoritå faptului cå aceasta este genetic conceputå pentru a rezista temperaturilor scåzute din timpul iernii. Înså, la fel ca toate celelalte culturi, ¿i cele de cereale påioase ¿i cultura porumbului necesitå aten¡ia cuvenitå, atât în ceea ce prive¿te pregåtirea terenului, cât ¿i respectarea tuturor verigilor tehnologice, pentru a putea vorbi despre o culturå generatoare de profit. Compania Corteva Agriscience, liderul deta¿at pe segmentul de erbicide la cereale påioase în anul 2021, de¡ine în portofoliu cea mai eficace solu¡ie pentru combaterea turi¡ei (Galium aparine) ¿i a mu¿e¡elului (Matricaria spp.) din culturile de cereale påioase ¿i porumb, repectiv erbicidul Mustang. A¿a cum am våzut în ultimii ani, condi¡iile climatice din primåvarå sunt din ce în ce mai provocatoare pentru fermieri în ceea ce prive¿te combaterea buruienilor atât din cultura porumbului, cât ¿i din cultura de cereale påioase.

Avantajele erbicidului Mustang sunt nenumårate, dar cele mai importante pot fi sintetizate astfel: - aceea¿i dozå de aplicare la douå culturi diferite; - combate buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene din momentul råsårii pânå în stadii avansate de dezvoltare; - este absorbit de cåtre buruienile ¡intå în mai pu¡in de o orå de la aplicare; - efectul de combatere a buruienilor poate fi sesizat în mai pu¡in de o zi de la tratamentul cu erbicidul Mustang. Mustang este un erbicid sistemic utilizat în combaterea unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene, având o eficacitate excelentå în combaterea samulastrei de floareasoarelui ¿i rapi¡å, turi¡ei (Galium aparine) ¿i mu¿e¡elului (Matricaria spp.) chiar ¿i în stadii avansate de dezvoltare. Mustang combate, de asemenea, peste alte 100 de specii de buruieni cu frunzå latå frecvent întâlnite în culturile cerealiere, printre care: Amaranthus spp., Ambrosia artemisiifolia, Anthemis arvensis, Atriplex spp., Brassica spp., Centaurea cyanus, Chenopodium spp., Helianthus annuus, Papaver rhoeas, Polygonum spp., Sonchus spp., Stellaria media. La doza de 0,4 L/ha erbicidul Mustang combate în procent de peste 95% buruienile aflate în primele faze de vegeta¡ie. Pentru combaterea buruienilor

perene ¿i a celor aflate în stadii avansate de dezvoltare se recomandå doza de 0,6 L/ha. Produsul se aplicå primåvara, la temperaturi de peste 5oC, spre deosebire de produsele standard, care devin active numai de la temperaturi de peste 8-10oC. În cazul culturii de cereale påioase erbicidul Mustang are o fereastrå foarte largå de aplicare, putând fi folosit de la începutul înfrå¡irii pânå la formarea a 2 noduri, cu excep¡ia culturii de ovåz la care se poate aplica de la înfrå¡ire pânå la formarea primului internod. Este perfect tolerat atât de cerealele de toamnå, cât ¿i de cele de primåvarå. Erbicidul Mustang este selectiv pentru hibrizii de porumb. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene din cultura porumbului, se recomandå så fie aplicat în stadiul de 46 frunze ale culturii. În situa¡ia în care cultura de porumb este puternic infestatå cu buruieni monocotiledonate ¿i cu zârnå (Solanum nigrum), sau nu s-au efectuat erbicidåri timpurii, recomandarea companiei Corteva este combina¡ia celor douå erbicide Mustang la doza de 0,5 L + Principal la doza de 90 g/Ha + adjuvant (Vivolt la doza de 250 ml/Ha), cea mai de încredere solu¡ie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene din cultura porumbului. Erbicidul Mustang nu are restric¡ii în ceea ce prive¿te culturile postmergåtoare, iar în cazul în care cultura a fost compromiså din diverse cauze, se pot semåna la douå såptåmâni de la tratamentul cu erbicidul Mustang cereale de primåvarå, iar dupå patru såptåmâni, se pot înfiin¡a culturi de porumb sau soia. Erbicidul Mustang are o compatibilitate excelentå, putând fi administrat concomitent cu fungicide, insecticide, o gamå largå de graminicide, îngrå¿åminte foliare. Profitul Agricol 12/2022

CULTURI VEGETALE

Studiul agrochimic, adrenalin\ pentru fermieri? ce a ob¡inut. Într-o versiune stråveche a actualului CBPA, edi¡ia 2005, se precizeazå cå “fertilizarea cu azot primåvara så fie precedatå obligatoriu de analize privind rezerva de nitra¡i din sol pentru a se administra cantitatea strict necesarå pentru completarea con¡inutului de azot specific tipului de culturå practicat”. Prima condi¡ie a fost îndeplinitå: analizele au fost fåcute în luna octombrie, perioadå care precede, de bunå seamå, fertilizarea din primåvarå.

dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Fermierii care vor så-¿i facå planul de fertilizare pentru azot la porumb apeleazå la un studiu agrochimic, prin care så afle cantitatea de azot mineral din sol ¿i doza de îngrå¿åminte chimice pe care trebuie så o aplice pentru a completa necesarul de azot pentru produc¡ia a¿teptatå. Teoretic, studiul ar fi trebuit så fie fåcut dupå numai modelul recomandat în Codul de bune practici agricole (CBPA), edi¡ia 2021. Dar asta nu este bine. Nu este normal så fie aprobatå o singurå metodologie, ¿i aia veche din 1982/1986. Unul din punctele tare slabe ale metodologiei vechi, din 1982/1986, ale acestui tip de studiu este analiza azotului mineral din sol. În CBPA se precizeazå cå “în cazuri speciale ¿i la cererea fermierului se poate determina con¡inutul momentan de azot mineral (N mineral)”. Adicå, cu metodologia din anii ‘80 se determinå ceva mai greu azotul mineral din sol.

Profitul Agricol 12/2022

Din acest motiv, unii fermieri apeleazå la firme care lucreazå, de¿i nu ar avea dreptul, dupå altå metodologie. Prin studiul agrochimic ar trebui så se “fundamenteze folosirea îngrå¿åmintelor în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå, ¿i de prevenire a poluårii solului ¿i a apelor freatice”. Reu¿esc ele oare så-¿i îndeplineascå obiectivul? Un fermier din inima Båråganului a comandat un plan de fertilizare pentru a ob¡ine o recoltå de porumb de 14,5 t/ha, unei firme cu referin¡e bune. Så vedem

Din påcate, nu ¿tim ce cantitate de azot a rezultat din mineralizarea materiei organice din sol din luna octombrie, când a fost efectuatå analiza solului, pânå în aprilie, când semånåm porumbul. Dacå admitem cå în luna octombrie cantitatea medie de azot mineral a fost de 37 mg/kg, atunci în stratul de sol arabil cu o grosime de 30 cm ¿i densitatea aparentå de 1,2 g/cmc se gåseau 133 kg N/ha, cu o varia¡ie între 93 ¿i 172 kg N/ha. Doza de azot recomandatå a variat de la o parcelå la alta de la 170 la 210 kg N/ha, suficient pentru a ob¡ine produc¡ia propuså de 14,5 t/ha.

CULTURI VEGETALE

Fermierii români nu concureaz\ cu cei str\ini A¿a crede Alexandru Chiri¡å, administrator la douå ferme de lângå Cålåra¿i. Afacerea lui Ion Ciulinaru, fostul director la Direc¡ia agricolå Cålåra¿i, este administratå acum de Alexandru Chiri¡å. Sediul se aflå pe Prelungirea Bucure¿ti, la intrarea în Cålåra¿i. Dupå moartea lui Ion Ciulinaru, au rezultat douå ferme: una controlatå de so¡ia lui Ion Ciulinaru (Dencar) ¿i alta care îi apar¡ine fiicei fostului director (Elion Agro).

În

zonå au venit fonduri de investi¡ii ¿i fermieri stråini. “Putem convie¡ui, chiar dacå råmânem patrio¡i. Sunt companii care produc ceva în România. Eu zic cå trebuie så depå¿im chestia asta. Înseamnå cå românii nu au fost capabili så gestioneze ni¿te ferme. Asta este. Libanezii sunt mai patrio¡i ca unii români. Au familiile aici, nu mai au nicio treabå cu Libanul. Ei sunt români. Ei fac o activitate economicå ¿i genereazå valoare adåugatå pentru România. Are importan¡å na¡ionalitatea lor? Nu e nicio competi¡ie aici. Capitalul românesc nu mai existå. Aici sunt câ¡iva fermieri cu 100 de hectare. ªi eu îi ajut pentru cå nu au dotare. Le prestez servicii, nu-i refuz pentru cå ei nu pot concura cu mine. Nu vor cumpåra teren de la mine. Este un fond de investi¡ii alåturi, cu care avem o rela¡ie de neagresiune, fiecare cumpårå teren din fondul lui”, spune Alexandru Chiri¡å. S-a nåscut la 9 august 1982. “Am douå licen¡e: una în Transporturi, ob¡inutå la Facultatea de Transporturi din Bucure¿ti, cealaltå - în managementul pentru agriculturå”. A lucrat în domeniul logisticii. Abia în 2017, a intrat în agriculturå. “Este un domeniu cu multe provocåri, cu multe nop¡i nedormite, dar existå ¿i avantaje, ¿i satisfac¡ii profesionale, care compenseazå stresul. Din întâmplare, am ajuns la agriculturå dupå ce

am fåcut ¿i politicå. Am fost la PSD, consilier local la Pro România. Eram coleg cu doamna Ciulinaru, care mi-a propus så preiau administra¡ia fiindcå avea încredere în mine. Am venit în fermå douå luni, fårå remunera¡ie, ¿i am våzut cum merg lucrurile. Dupå douå luni, a început cooperarea. Aici sunt ¿i ac¡ionar”.

Ambele ferme cultivå cereale ¿i plante oleaginoase. Lucreazå împreunå 2.870 de hectare. Cultura principalå este grâul - 35% din suprafa¡a totalå. În acest an, a semånat 1.200 de hectare cu grâu. Nu au fost condi¡ii optime pentru rapi¡å ¿i a mårit suprafa¡a de grâu din cauza secetei. Påmântul lucrat se aflå pe raza localitå¡ilor Cålåra¿i, Modelu, Rose¡i ¿i Radu Negru. Terenul este bine comasat, are sole de 230 - 250 de hectare, permite aplicarea tehnologiilor moderne. A doua culturå ca importan¡å este porumbul, care va fi semånat pe 900 de hectare. “Noi suntem mari cultivatori ¿i de floarea-soarelui. Vom semåna în acest an 450-500 de hectare. Nu am avut condi¡ii optime din cauza secetei. Grâul nu a intrat în iarnå într-o fazå optimå de vegeta¡ie, dar så zicem cå a depå¿it pragul critic. Dupå cre¿terea temperaturii, aratå destul de bine. Este un deficit mare de apå în sol, de 50%, în stratul 0-30

de centimetri. Irigåm o suprafa¡å micå aproximativ 170 de hectare. Am cumpårat instala¡iile necesare de ultimå genera¡ie - pivo¡i, pompe, generatoare, absolut tot - ¿i, acolo unde existå apå pe canal, udåm. În zonele irigabile, avem randamente foarte bune - 15-17 tone la hectar la porumb. Este în curs de modernizare un canal ¿i atunci vom uda mai mult. ANIF are aceastå inten¡ie, noi ne-am pregåtit, am pus bazele unei organiza¡ii a udåtorilor. Când ajunge apa acolo, vom putea iriga 1.000 de hectare. Este o investi¡ie de un milion de euro în instala¡ii de irigat.” Fermele au toatå gama de utilaje. “Am trecut par¡ial pe tehnologiile moderne, importate din vest, ca så facem ce ne impun condi¡iile meteo-climatice. Ca så men¡inem apa în sol, folosim utilaje adecvate ca så påstråm måcar performan¡ele mai vechi - 5-6 tone de grâu la hectar. Vrem så men¡inem stabilitatea produc¡iilor. Vrem så ¡inem riscurile sub control. Nu vrem så riscåm dacå mai vine un an secetos ca 2020, când nu s-a fåcut nimic. La porumb nu am primit despågubiri, dar la grâu am primit. Industria a fost afectatå de pandemie, dar nu a primit nimic. De bine, de råu, agricultura a luat totu¿i ceva. Cu despågubirile de la grâu am putut relua ciclul de lucråri. Trebuie så fim obiectivi fiindcå efortul statului a fost uria¿.”

Nu este preocupat de zootehnie. “Riscurile pentru zootehnie sunt foarte mari. Pesta porcinå africanå, gripa aviarå te descurajeazå så mai faci zootehnie. ªi apoi, fiecare trebuie så se orienteze cåtre un domeniu: cine face zootehnie cåtre zootehnie, cine face culturå mare så facå mai departe culProfitul Agricol 12/2022

CULTURI VEGETALE

Alexandru Chiri]\ turå mare, cine vrea så facå legume så facå legume. Dacå facem to¡i de toate, nu ne iese nimic. Trebuie så facem bine o treabå. La fel ¿i cu valorificarea. Fermierul român trebuie så aibå grijå ¿i de achizi¡ionarea inputurilor, ¿i de produc¡ie, ¿i de vânzare. Dacå te asociezi, deja grija inputurilor o preia entitatea care face achizi¡iile centralizat ¿i ob¡ine pre¡uri mai bune. Dacå adunåm un volum mai mare de marfå, ¿i condi¡iile de valorificare sunt mai bune. ªi fermierul råmâne cu grija produc¡iei, ¿i a¿a ar fi normal.”

La 2.800 de hectare, are 30 de angaja¡i. Cre¿terea plusvalorii în agriculturå este posibilå “prin integrarea produc¡iei în zootehnie, în procesare ¿i a¿a mai departe. Ni¿te vecini au vrut så integreze produc¡ia, au fåcut o fabricå mare de pâine cu vreo 5 milioane de euro fonduri europene ¿i au dat-o în barå råu de tot. Au ajuns în insolven¡å.” Nu crede cå avem educa¡ia neceProfitul Agricol 12/2022

sarå pentru a crea cooperative ¿i depozite mari pentru ca fermierul så aibå unde så ducå marfa. “Numai statul poate rezolva aceastå problemå. Nu avem cultura asocierii, dar rolul statului este så corecteze anumite anomalii. Dacå fermierul produce ¿i nu are unde vinde produsele, este o anomalie, iar statul trebuie så intervinå. Fårå interven¡ia statului, nu vom avea nimic performant în aceastå direc¡ie în urmåtorii zece ani.” El crede cå agricultura este o activitate nerentabilå ¿i cå fårå subven¡ii nu se mai poate realiza. Evident cå nici nu vrea så audå de plafonarea subven¡iilor. “Fiind nevoie permanent de hranå tot mai multå, trebuie stimulatå produc¡ia. Altfel, afacerile din agriculturå mor. Dacå pânå acum primeam 180 de euro în medie la hectar, adicå echivalentul arendei, aståzi, 180 de euro acoperå doar douå treimi din arendå. Ponderea subven¡iilor în cheltuielile pe care le am eu este mult mai micå. În ritmul în care mergem, s-ar putea ca subven¡iile så nu mai fie suficiente ca så supravie¡uim cu

marjå de profit de 7-8%. Så speråm cå se reduce acciza la motorinå la 50%.” Asigurå toate culturile. “Un fond mutual ar fi necear, dar nu cu banii din subven¡ii. Dacå exista fondul mutual, nu mai aveam necazuri cu despågubirile la porumb.” Eu vreau så vând grâul meu românesc la un procesator din ¡arå, dar nu gåsesc. Am fost la doi-trei procesatori cu grâul meu excep¡ional, cu proteinå 15. Pentru cå nu cuno¿team mi¿ma¿urile, grâul meu nu a fost acceptat. Nu avem laborator propriu. Fonduri europene nu vom primi la nesfâr¿it, ele se dau pentru a ajunge independen¡i financiar. Noi ne putem dezvolta ¿i fårå fonduri europene pentru cultura mare. Sigur, avem nevoie de fonduri europene dacå vrem så diversificåm, så facem procesare sau pentru planta¡ia de alun. Am cheltuit vreo 15.000 de euro numai pentru documenta¡ie. Nu-¡i då nimeni un sac de bani dacå tu nu ai doi euro în buzunar”.

Viorel PATRICHI 29

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union [i viitorul amelior\rii rapi]ei Alina PETREA director marketing Saaten-Union România

Anul trecut, produc¡ia de rapi¡å în UE a atins cifra de 17 milioane de tone, depå¿ind a¿teptårile ini¡iale. Fiind cea mai mare culturå de semin¡e oleaginoase din UE, cu multiple utilizåri în pia¡a alimentarå, biodiesel ¿i furajarea animalelor, cultura de rapi¡å are nevoie din ce în ce mai mult de hibrizi performan¡i, cu randamente ridicate ¿i de înaltå calitate biologicå. În timp ce cererea pentru semin¡ele oleaginoase este în cre¿tere, provocårile cu care se confruntå aceastå culturå sunt din ce în ce mai mari. Cultivatorii se luptå din ce în ce mai des cu seceta ¿i ar¿i¡a, cu presiunea pentru a reduce îngrå¿åmintele chimice ¿i cu utilizarea unor pesticide din ce în ce mai reduse pe ha. Prin urmare, doar utilizarea unei genetici performante va putea råspunde acestor provocåri ¿i necesitå¡i. “La rapi¡å se pot utiliza toate tehnologiile de selec¡ie ¿i genomice utilizate

în ameliorare”, spune dr. Carsten Oertel, cercetåtor pentru cultura de rapi¡å RAPOOL. “Iar la scarå mondialå, existå peste 1.000 de grupuri care fac cercetåri asupra culturii de rapi¡å”.

Amelioråm pentru viitor Deoarece este nevoie de 10 pânå la 12 ani pentru a aduce noi hibrizi pe pia¡å, semin¡ele de rapi¡å pe care cultivatorii le seamånå aståzi sunt rezultatul modului în care cercetåtorii au ¿tiut så anticipeze nevoile fermierilor cu mai bine de un deceniu în urmå. În acela¿i sens, amelioratorii de aståzi iau în considerare tendin¡ele dezvoltårii dåunåtorilor, ale climei ¿i ale consumatorilor pentru a anticipa necesitå¡ile genetice de peste un deceniu. “Popula¡ia mondialå este în cre¿tere”, spune dr. Christian Flachenecker, cercetåtor rapi¡å Rapool. “Iar acum ne confruntåm ¿i cu o reducere a suprafe¡ei globale a terenurilor agricole din cauza degradårii, a impermeabilitå¡ii solului etc. Deci trebuie så recoltåm mai mult de pe o suprafa¡å mai

Ameliorarea culturii de rapi¡å este o provocare În lume existå pu¡ine programe de ameliorare care î¿i dedicå tot timpul ¿i energia exclusiv culturii de rapi¡å. Rapool-Ring este o companie care are un asemenea program de cercetare ¿i ameliorare. Aceastå dedicare 100% înseamnå cå Rapool are cuno¿tinte de neegalat asupra acestei culturi de rapi¡å destul de complexe. “La rapi¡å avem peste 101.000 de gene”, spune Oertel. “Aceasta înseamnå aproximativ de patru ori mai multe decât la fiin¡ele umane, noi, oamenii, având între 20.000 ¿i 30.000. Acest lucru vå poate da o idee despre 30

cât de complicatå este, de fapt, aceastå culturå.”' “Este nevoie de o echipå de exper¡i în domenii diferite pentru a reu¿i så aducem produse noi pe pia¡å”, continuå el. “De la cunoa¿terea genomicå la cea de biologie, de la cuno¿tin¡e ¿i tehnologii de ameliorare a plantelor pânå la gestionarea datelor, totul trebuie så func¡ioneze împreunå.” Serele, camerele climatice ¿i testele pe teren sunt doar câ¡iva dintre pa¿ii pe care Rapool-Ring îi face pentru a-¿i testa materialul genetic ¿i aduce pe pia¡å doar cei mai buni hibrizi noi.

micå.” Depinde, a¿adar, de amelioratori så se ridice la înål¡imea provocårii, så gåseascå noi hibrizi care så prezinte toleran¡å sau rezisten¡å la ace¿ti factori de reducere a produc¡iei astfel încât randamentul så creascå an de an. “Unul dintre cele mai importante puncte la care lucråm este dat de rezisten¡a la insecte”, spune dr. Alexander Döring, Product Management International Rapool. “Toleran¡a la boli este, de asemenea, un lucru la care amelioratorii î¿i îndreaptå aten¡ia, dar amelioratorii sunt încântati de posibilitatea realizårii rezisten¡ei rapi¡ei împotriva puricelui negru al cruciferelor (Phyllotetra spp.) sau a gândacul lucios (Meligethes aeneus), de exemplu. În prezent, suntem încå la nivelul de bazå al cercetårii în aceastå rezisten¡å, dar pas cu pas se fac progrese însemnate care în viitor ar putea aduce asemenea hibrizi de rapi¡å în pia¡å”. Fie prin tehnicile tradi¡ionale de selec¡ie, fie prin tehnici noi genomice utilizate în ingineria geneticå, amelioratorii Rapool-Ring exploreazå multiple solu¡ii pentru cultura de rapi¡å. Profitul Agricol 12/2022

CULTURI VEGETALE

Foiletonul scumpirilor :nfiin]area unui hectar trece de 1.000 de euro Pre¡urile bune la produc¡ie, seceta ¿i costurile mari sunt variabilele în func¡ie de care fiecare încearcå så-¿i facå o strategie. Pentru unii, 2022 este un an de tranzi¡ie. Au prins pre¡uri medii pentru îngrå¿åminte ¿i maxime la produc¡ie. O presiune mai mare ar putea så o resimtå în urmåtorul sezon.

servå Siteavu. Vrea så vândå cel mult o tonå/ha pentru a împår¡i riscul. Nu ¿tie nici produc¡ia cum va fi. Campania de semånat porumb ¿i floarea-soarelui este planificatå pentru såptåmâna urmåtoare.

Gestiunea costurilor are mai multe necunoscute, la loturile de hibridare

Ion Bålan, fermier din Tulcea, remarcå faptul cå pentru loturile de hibridare estimarea costurilor este ¿i mai dificilå. Se pot anticipa, dar marja de Ovidiu Siteavu, fermier din Teleor- eroare este mare. Loturile de hibridare man, nu are emo¡ii prea mari privind se fac în sistem irigat, iar pre¡ul energiei costurile tehnologiei în acest an. A nu se poate estima pânå la final. În cumpårat peste 90% din inputuri de cazul îngrå¿åmintelor, problema nu o anul trecut, astfel încât costul nu o så fie reprezintå doar pre¡urile, ci ¿i disponibilitatea. cu mult mai mare ca pânå acum. “Mul¡i ar vrea så fertilizeze cu azot, ªi-a fåcut calculul unui cost total de dar nu se gåse¿te. Nu våd de unde ar aproximativ 4.000 lei/ha, în medie. A inclus amortismente, salarii ¿i arendå. A mai putea så vinå azot, ci doar så folocâ¿tigat timp, un an mai lini¿tit, dar tot seascå alte îngrå¿åminte, care se ob¡in va trebui så facå fa¡å cre¿terii pre¡urilor, fårå gaz”, spune Bålan. El remarcå ¿i faptul cå inclusiv sulîn sezonul urmåtor. Nu considerå relevant calculul sepa- fatul de amoniu s-a scumpit, ca urmare rat, defalcat pe fiecare culturå în parte. a cererii crescute, de¿i procedeul de “Dacå fertilizezi mai mult o culturå într- produc¡ie nu este influen¡at atât de puun an, urmåtoarea fertilizare o så fie ternic de cre¿terea costurilor la energie. Îngrå¿åmintele scumpesc tehnolomai reduså, astfel încât în trei ani cheltuielile se mai omogenizeazå”, explicå gia cu 2.500 lei/ha, a calculat Bålan. Siteavu. De altfel, cheltuielile cu så- Pre¡ul pesticidelor nu a crescut foarte mân¡a ¿i tratamentele sunt similare tu- mult, iar såmân¡a a fost la pre¡urile turor culturilor. Poate doar cele pentru obi¿nuite. Estimeazå cå pentru grâul de conrapi¡å se deta¿eazå. sum costurile vor totaliza 5.500-6.000 Ca strategie de vânzåri, inten¡ioneazå så vândå o micå parte din pro- lei/ha. Media consumului de motorinå duc¡ia viitoare de rapi¡å. Traderii îi fac este de 76 l/ha, de la înfiin¡are ¿i pânå la recoltare, inclusiv transport, la cereale. oferte de 700-750 euro/tonå. “Este extrem de volatilå pia¡a”, ob- Lan¡ul scumpirilor este înså mai lung.

Crede cå utilajele ¿i piesele de schimb vor fi mai scumpe pentru cå din toamnå s-a scumpit foarte mult o¡elul. Implicit, costul cu mentenan¡a va fi ¿i el mult mai ridicat. Nu doar costurile sunt imprevizibile, ci ¿i veniturile. “Nu ¿tim cu cât se poate

Scåderea costurilor ¿i venituri securizate Nina Gheorghi¡å, fermier din Bråila, vicepre¿edinte LAPAR, face o analizå atentå a costurilor. În cazul celor fixe, în care sunt incluse amortismente, salarii, arendå, cheltuieli administrative, marja de ac¡iune este reduså spre zero. Costurile variabile trebuie atent evaluate. “Trebuie så te gânde¿ti ca economia pe care o faci så nu afecteze nivelul veniturilor. Dacå noi aveam în costurile variabile fertilizarea la 6-700 lei/ha, acum a ajuns la 1.800-2.000 lei/ha. Dacå reduci fertilizarea, reduci ¿i recolta”, spune fermierul. Dat fiind faptul cå 12 ani a fertilizat corect, a decis så reducå norma cu 20-30 kg/ha de azot substan¡å activå. Dificil de spus cu cât se va diminua recolta din aceastå cauzå. Este convinså înså cå, dacå nu ar fi putut så irige, ar fi redus cantitatea de îngrå¿åmânt la jumåtate. Costurile medii pe fermå sunt de 6.500 lei/ha. “Fiind o fermå tânårå, am un amortisment de 1.000 lei/ha”, explicå Gheorghi¡å. Pentru arendå plåte¿te 1.400 lei/ha, 600 lei/ha pentru salarii ¿i 270 lei/ha dobânzi ¿i comisioane. Anterior, costurile erau de 4.200-4.500 lei/ha. Întotdeauna a luat în considerare media costurilor ¿i a câ¿tigurilor. A observat cå în fiecare an existå o culturå care îi aduce pierdere, iar alta aduce chiar un câ¿tig Profitul Agricol 12/2022

CULTURI VEGETALE vinde produc¡ia pentru a recupera costurile”, remarcå Bålan. Nu obi¿nuie¿te så încheie contracte înainte de recoltat. În general, vinde rapi¡a ¿i orzul. Grâul ¿i porumbul le påstreazå pentru iarnå. Nu exclude posibilitatea ca pre¡urile så mai ¿i scadå. Are chiar un exemplu extrem. Acum 10-12 ani, pre¡ul grâului la recoltare a fost mai mare decât cel din primåvara anului urmåtor. “Am påstrat grâul ¿i l-am vândut mai ieftin decât l-a¿ fi vândut la recoltat”, detaliazå el. De såptåmâna aceasta va începe campania de semånat. “Urmårim ¿i temperatura în sol. Conform prognozei nesperat. “Important este ca media så iaså bine. Este imposibil så ie¿i pe plus pentru fiecare culturå”, spune fermierul. Încearcå så acopere pierderea de recoltå, asumatå prin reducerea fertilizårii, printr-o strategie bunå de vânzare anticipatå recoltei. A avut curajul så vândå datoritå faptului cå poate så irige. A vândut 2 t/ha de grâu cu 1,4 lei/kg (dacå avea grâul în magazie l-ar fi vândut cu 1,7 lei/kg), o tonå la porumb, una de rapi¡å, cu 3,6 lei/kg. Va continua så vândå pe måsurå ce evolueazå ¿i cultura. Pentru floarea-soarelui nu a gåsit un trader care så vrea så facå un contract. Traderii au cantitå¡i spot pe care le contracteazå. “Dacå am fi vrut a doua zi så vindem din recoltå, nu am fi avut cui, pentru cå nu mai doreau så achizi¡ioneze”, spune fermierul. Påstreazå zilnic legåtura cu traderii. “Dacå nu vom face ¿i un management, o strategie de vânzare a produc¡iei pentru a prinde cele mai bune pre¡uri, va fi dezastru”, remarcå Gheorghi¡å. Un scenariu în care kilogramul de grâu ar reveni la pre¡ul de 1 leu, cu o produc¡ie de 6 t/ha ar pune o ferma în dificultate, iar fårå iriga¡ii nici nu ar fi putut spera la o produc¡ie de 6 t/ha la grâu. Estimeazå cå nu va începe mai devreme de final de aprilie så irige, dar dacå nu va mai ploua deloc, atunci este probabil så înceapå chiar ¿i la 15 aprilie. “Îmi e greu så-mi dau seama pentru cå anul nu

urmau temperaturi ridicate în sol, peste 7°C, astfel încât se pot semåna floareasoarelui ¿i porumbul”, spune fermierul.

Normalitatea, în dauna pre¡urilor mari Nicolae Sitaru, pre¿edinte APPR, considerå cå nu se poate face o strategie a costurilor anul acesta, întrucât nu se ¿tie cum vor evolua lucrurile. O mare parte din inputuri le-a cumpårat deja. A fåcut economii pentru cå a cumpårat îngrå¿åmintele din timp, din aratå deloc bine, din punct de vedere climatic. Încercåm så ne adaptåm realitå¡ii pe care o tråim”, spune fermierul. Are posibilitatea så irige în condi¡ii acceptabile jumåtate din fermå. Sperå cå porumbul va avea umezealå de råsårire. Nu vrea så înceapå så irige mai devreme de stadiul de 8-10 frunze, pentru a-l determina så-¿i ducå sistemul radicular în jos. Pânå atunci, poate så irige grâul ¿i rapi¡a. Ar putea så dea o normå de 50-60 l/mp, chiar ¿i 100 l/mp. În privin¡a precipita¡iilor, din septembrie ¿i pânå în 18 martie situa¡ia se aseamånå cu cea din 2020. Sunt înså ¿i câteva diferen¡e: 2020 venea dupå 2019 secetos. Acum, culturile vind dupå un an aproape normal, sau chiar cu un nivel superior al precipita¡iilor. În plus, în iarna lui 2020, au existat abateri pozitive ale temperaturii peste medie mult mai mari ca acum. În acest sezon plantele au avut consum mic. Acum doi ani, la 18 martie grâul era aproape pe jumåtate uscat. Se afla la alungirea paiului, acum este tot la înfrå¡ire. Nu a început så-¿i alungeascå paiul, astfel încât consumul este încå mic. Câmpul aratå diferit. Se pare înså cå luna martie va fi deficitarå, aprilie nu se anun¡å nici måcar normalå ca precipita¡ii, ceea ce va duce la pierderi de produc¡ie chiar dacå în mai, tradi¡ional ploioaså, ar aduce precipita¡iile mult dorite.

noiembrie, ¿i a fåcut oarece economii pentru anul acesta. Nu a luat toate pesticidele, pentru cå nu ¿tie dacå sunt necesare toate. Motorina aduce o variabilå mare în costuri. Consumul e previzibil, dar pre¡ul este dificil de estimat. În ferma sa, consumul este de aproximativ 250.000 l/an. În privin¡a valorificårii produc¡iei, cutuma este så nu vândå futures. Au fost momente în care a mai încercat acest tip de contract. Cam de câte ori a vândut totu¿i futures, s-a întâmplat pe dos. Chiar dacå pre¡urile au atins maxime istorice, nu inten¡ioneazå så vândå. Cu o declara¡ie ce poate så-i revolte pe mul¡i colegi, oferå o perspectivå echilibratå rarå. “Îmi doresc tare mult så ajungem la o normalitate. Måcar så scadå pre¡urile, pentru cå ar însemna så se termine cu criza din Ucraina, cå ne îndreptåm cåtre o normalitate ¿i aia så fie pierderea, cå nu am vândut eu futures”, spune Sitaru. Nici nu prea mai prime¿te oferte de acest tip, pentru cå traderii s-au obi¿nuit cu ideea cå nu este interesat. “Eu am stocare, am råbdare så vând în perioada mai bunå pentru mine. Pre¡urile acum sunt la un nivel foarte mare, dar conteazå foarte mult ce se va întâmpla în Ucraina”, explicå Sitaru. Capacitatea de stocare pe care o are este de 70.000 de tone ¿i este în curs de extindere cu încå 20.000 t. Când a început construc¡ia noii capacitå¡i estima un cost de 80-90 euro t/grâu. Începeau deja mici cre¿teri de pre¡uri la metale. Pentru cå a reu¿it totu¿i så facå o parte de lucråri înainte de marile cre¿teri, sperå cå va ajunge la o investi¡ie de 120 euro t/grâu stocatå. “Singura situa¡ie îngrijoråtoare este cå nu plouå. Dacå plouå se poate schimba totul”, spune fermierul. Dupå 1 aprilie va începe semånatul. Nu s-a låsat amågit de cele câteva zile calde. S-a întâmplat ca aprilie så fie foarte rece.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 12/2022

AGRO

LOBBY O vizit\ de lucru la Bruxelles Reprezentan¡ii celor patru organiza¡ii profesionale din agriculturå, industrie alimentarå ¿i servicii conexe, adicå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, au efectuat o vizitå de lucru la Bruxelles, la sediul mai multor institu¡ii ¿i organiza¡ii europene.

elega¡ia românå a fost alcåtuitå din pre¿edintele Pro Agro, Ionel Arion, vicepre¿edintele Pro Agro, Marius Micu, pre¿edintele LAPAR, Nicu Vasile, pre¿edintele UNCSV, Mircea-Paul Bålu¡å, ¿i, din partea APPR, vicepre¿edintele Theodor Ichim ¿i Cristina Cionga, director afaceri europene. O parte importantå a vizitei a fost dedicatå întâlnirii cu conducerea organiza¡iei-umbrelå a fermierilor europeni, Copa-Cogeca. Din partea acesteia, au fost prezen¡i la reuniune pre¿edinta COPA, Christiane Lambert, pre¿edintele Cogeca, Ramon Armengol, secretarul general, Pekka Pesonen, Paulo Gouveria - Chief Policy Advisor PAC, Oana Neagu - director General Affairs ¿i Camelia Gyorffy - Senior Policy Advisor PAC. Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a fåcut acest demers pentru a transmite cât mai clar pozi¡ia fermierilor români în perioada dificilå pe care o traverseazå Europa, cu implica¡ii deosebite pentru sectorul agricol. Tema discu¡iilor a avut ca pilon central contextul crizei generate de råzboiul

ruso-ucrainean, måsurile necesare pentru asigurarea siguran¡ei ¿i securitå¡ii alimentare prin relaxarea unor prevederi din noul PAC, printre care, cu efect imediat, cultivarea pârloagelor, utilizarea tratamentelor fitosanitare pe suprafe¡ele cu leguminoase din zonele cu interes ecologic (ZIE), adaptarea implementårii måsurilor care så ducå la

România este, în acest moment, statul membru care poate juca un rol decisiv în cre¿terea aprovizionårii cu cereale ¿i proteinå vegetalå a Uniunii dar pentru aceasta are nevoie de o flexibilitate rezonabilå în aplicarea condi¡iile de înverzire, de decizii în¡elepte ale managerilor de risc europeni în privin¡a accesului la tehnologii ¿i instrumente de inovare în agriculturå, precum ¿i de måsuri pe termen scurt ¿i mediu care så le asigure accesul (atât cantitativ, cât ¿i din perspectiva pre¡ului) la inputuri agricole. atingerea ¡intelor cantitative de reducere a pesticidelor ¿i fertilizan¡ilor în func¡ie de condi¡iile specifice ale fiecårui Stat Membru ¿i într-un calendar realist, care så nu amenin¡e sistemul de securitate alimentarå al Uniunii ¿i al partenerilor såi. Prin acest prim pachet de måsuri se urmåre¿te cre¿terea produc¡iei agricole ¿i agroalimentare a UE ¿i påstrarea echilibrului pie¡elor, iar România este

pregåtitå så î¿i asume un rol-cheie în a oferi stabilitate. Aceastå stabilitate, înså, impune deciden¡ilor politici så caute urgent solu¡ii rezonabile pentru agricultori, care så le conserve competitivitatea în condi¡iile actuale, în care se confruntå cu o escaladare fårå precedent a costurilor de produc¡ie ¿i o înåsprire a restric¡iilor legate de tehnogiile pe care le pot utiliza. Delega¡ia Alian¡ei a avut, de asemenea, întâlniri cu eurodeputa¡ii români Carmen Avram ¿i Alin Mitu¡a pentru a le prezenta provocårile cu care se confruntå fermierii ¿i solu¡iile pe care ace¿tia le propun. Unul din mesajele-cheie transmis acestora este nevoia de sus¡inere a conceptului de “zonare” în privin¡a implementårii diferitelor måsuri ce vor fi adoptate în urmåtoarea perioadå în sus¡inerea sectorului agricole pentru a face fa¡å noului context. Emisarii Alian¡ei au reliefat cå este foarte important ca principiile în alocarea resurselor så fie respectate, dar adaptarea ¿i punerea în practicå a måsurilor så fie fåcutå de fiecare stat membru în func¡ie de specificitå¡ile ¿i particularitå¡ile sale pedoclimatice, demografice, a structurilor de produc¡ie. Trimi¿ii României în Parlamentul European au fost interesa¡i de aceastå abordare, pe care o considerå deosebit de constructivå ¿i utilå în a permite diferitelor State Membre så-¿i atingå poten¡ialul în sectorul agro-alimentar ¿i s-a agreat continuarea dialogului pe probleme punctuale, în interesul fermierilor români. Profitul Agricol 12/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR ACVBR-Sim impune carnea de B\l]at\ pe pia]a premium Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental organizeazå periodic în Bra¿ov deguståri de carne de vitå din aceastå raså insuficient de cunoscutå la noi. Am fost la un asemenea eveniment ¿i nu am regretat.

Maestrul bucåtar (în¡eleg cå li se spune chef) Liviu Preda a fåcut posibilå aceastå surprizå. Carnea premium de mânzat din rasa Bål¡atå Româneascå este suculentå, gustoaså, are... personalitate.

Pentru un popor care a mâncat decenii la rând vacå de reformå, cu etichetå de mânzat, asemenea specialitå¡i vor fi o revela¡ie gastronomicå. Reprezentan¡ii Asocia¡iei au vrut så fie convingåtori ¿i au reu¿it. “Noi avem un contract pentru tåiere cu abatorul Avastar al lui Vasile Ple¿ca din Pa¿cani”, spune Mircea Dumitru, pre¿edintele ACVBR-Sim. Duc taurii acolo, îi abatorizeazå, plåtesc opera¡iunea ¿i abatorul le trimite piesele tran¿ate, cu etichetele asocia¡iei, cu brandul “Bål¡atå Româneascå - produse române¿ti”. “ªi pentru produsele din lapte va fi tot a¿a”, î¿i mai dore¿te Mircea Dumitru, pre¿edintele ACVBR-Sim.

Deocamdatå, ACVBR nu are o re¡ea proprie de magazine. ¥ncå sunt în faza în care formeazå cumpåråtorul, care trebuie så ¿tie cå acel produs este premium, din carne de Bål¡atå Româneascå. “Este o carne superioarå. Cu ajutorul unui specialist, le aråtåm oamenilor cum se pregåte¿te aceastå carne de mânzat.” ACVBR-Sim va face mai multe prezentåri de acest gen prin ¡arå. Afacerea, pe ¿leau Fermierul, membru în Asocia¡ie, vinde tåura¿ul cåtre cooperativå, care î¿i opre¿te o marjå de profit. ACVBRSim plåte¿te practic cåtre Avastar pre¡ul abatorizårii animalelor ¿i prime¿te piesele rezultate în urma tran¿årii. “Noi am preluat numai tåura¿i proveni¡i din însåmân¡årile cu taurii no¿tri testa¡i la Semtest Craiova”, precizeazå Mircea Dumitru. Exclusiv. Cooperativa nu impune fermierului anumite condi¡ii de furajare. Dar achizi¡ioneazå de la membri numai vi¡ei cu testul ADN fåcut pentru a stabili filia¡ia. “Avem 9 tauri la Semntest Craiova ¿i luna trecutå am bonitat 3. Avem deja primele vi¡ele. Testul genomic este sigur. Încå nu au fåtat primele urma¿e. Încå de anul trecut, am început så detectåm gesta¡ia prin testul fåcut pe lapte. Dupå 14 zile de la inseminare, putem så confirmåm sau så infirmåm gesta¡ia. Când ia de la noi paietele cu material seminal, fermierul prime¿te gratuit ¿i testele pentru gesta¡ie.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 12/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

ACVBR î¿i face o fabricå de lactate Mircea Dumitru, pre¿edintele ACVBR-Sim, î¿i vinde laptele din fermå la Covalact, dar sperå cå în varå va procesa în fabrica asocia¡iei. “Fabrica noastrå are o capacitate de 45.000 de litri pe zi. Se fac analize în fiecare zi. Au teste foarte sensibile pentru antibiotice. Am fåcut investi¡ia în parteneriat cu mai mul¡i ac¡ionari. Noi am fuzionat cu Cooperativa Agricolå Kezdi Lacto Coopo pentru procesarea laptelui din Târgu Secuiesc. Am accesat ¿i fonduri europene, ¿i fonduri proprii, au mai venit ¿i ni¿te bani din Ungaria. Suntem 5 membri fondatori ¿i avem ¿i asocia¡ia ca membrå. Cu ACVBRSim cu tot, de¡inem aproape 50% din ac¡iuni. Avem un cuvânt de spus. Produsele vor apårea cu denumirea Kezdi, dar sub sigla “Bål¡atå Româneascå”. Toatå investi¡ia se ridicå la 4 milioane de euro. Noi ¿tim ce avem de

fåcut. Cooperativa Kezdi a propus proiectul.” Mircea Dumitru cre¿te 300 de vaci într-un grajd nou de lângå Stupini, la

Mircea Dumitru, pre[edinte ACVBR-Sim

marginea Bra¿ovului. A cumpårat doi robo¡i care mulg toate vacile. “Nu mai cumpåråm juninci, cre¿tem efectivele numai cu vi¡elele noastre. I-am vândut fiului meu, Radu, cea mai mare parte din animale, dar eu lucrez în continuare. El nu a lucrat în zootehnie, dar e pasionat de domeniu.” În ce prive¿te plata sprijinului cuplat zootehnic, ACVBR-Sim preferå så se ridice pragul la 500 de vaci. “Banii pentru SCZ trebuie împår¡i¡i ra¡ional. Eu îl în¡eleg ¿i pe cel care prime¿te, må pun ¿i în postura celui care då banii. Trebuie så ia fiecare dupå cantitatea de lapte pe care o då vaca. Nu am ajuns la un numitor comun. Nu se pierde cine ¿tie ce dacå se depå¿e¿te pragul de 250 de vaci. La fel ca Asocia¡ia Holstein Ro, noi am fost de acord cu pragul de 500 de vaci. Nu am stabilit nici cantitatea minimå de lapte pe vacå pentru SCZ”, a explicat Mircea Dumitru.

Un doctorat în prepararea c\rnii de vit\ Cu câteva bucå¡i frumoase de Bål¡atå în fa¡å, maestrul bucåtar Liviu Preda vorbe¿te cu patos despre cum se transformå vita în carne premium. “Pe mine m-a surprins carnea de Bål¡atå Româneascå. Iar eu lucrez de foarte mul¡i ani cu animale din rase exotice: Angus, Charolais, Blue Belgique. Carnea de Bål¡atå are un gust extraordinar. Procesul de gåtire este similar cu carnea unor taurine exotice. La pre¡ul pe care îl plåtim, carnea de Bål¡atå este o carne premium, cu un gust intens de vitå, cu o marmorare de 7-8 din 10, o carne accesibilå atât pentru gospodine, cât ¿i pentru pasiona¡i sau pentru cei care lucreazå în industria ospitalitå¡ii.” Liviu Preda prezintå degajat mai multe “tåieturi” (“capuri”, pår¡i anatomice), printre care ¿i tobå cu gust autohton, din pulpå. “Se pregåte¿te la un foc 36

foarte mic, timp de 5-6 ore. Colagenul se va topi. Cu ni¿te arome (usturoi, foi de dafin, piper, cui¿oare, anason) putem poten¡a aroma acestei cårni.” Rasolul (osso bucco) este foarte tare, trebuie så ai råbdare pânå se caramelizeazå zaharurile din proteine. Se adaugå ceapå, foi de dafin, un pic de vin, ro¿ii sau bulion. Oasele vor låsa în oalå gustul intens de måduvå. Colagenul ¿i estrogenul vor da gustul pentru gula¿ unguresc. Ingrediente: chimenul pråjit emanå uleiurile volatile, boia iute. Gula¿ul adevårat are gålu¿te mici, iar nu cartofi sau fasole. Ca regulå, înainte de gåtit, carnea trebuie så stea un timp cât se poate de generos la temperatura camerei. Astfel, ¿ocul termic este mult mai lejer. Dacå scoatem carnea de la 4 grade din frigider ¿i o punem la 200 de grade, se

contractå ¿i suculen¡a påråse¿te astfel fibra. ªocul termic trebuie så fie cât mai mic. Carnea trebuie så ajungå de la 18 grade la 55 de grade temperaturå internå ¿i este perfect pentru a fi degustatå, spune bucåtarul cel vestit. Un antricot adevårat este fraged, ape¿i u¿or ¿i degetele intrå în carnea crudå. Gradul de marmorare (gråsimea intermuscularå) este generos ¿i då suculen¡å fripturii. Putem så-l gåtim acaså pe o tigaie bine încinså, pânå iese fum din ea. Se unge cu ulei, nu cu unt, cå se arde. Se adaugå sare, piper ras mare pe carne, câteva condimente. Nu în¡epa¡i friptura pe gråtar cu obiecte ascu¡ite, folosi¡i paleta ca så nu pierde¡i sucul.” La sfâr¿it, se aruncå pe fripturå o lingurå - douå de rom sau coniac, alcoolul ia foc, se volatilizeazå ¿i råmâne aroma pe carne. Profitul Agricol 12/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Despre oameni [i vaci, o discu]ie cu Mihai Petcu despre zootehnie Doctorul Virgiliu Stroescu apare pe la diverse televiziuni ¿i încearcå så-i convingå pe telespectatori så renun¡e la hrana de origine animalå, de¿i omul s-a format în timp ca fiin¡å omnivorå. “Laptele este un drog, då dependen¡å”, spune Stroescu. “Te scoli diminea¡a ¿i sim¡i nevoia så bei lapte, så iei ni¡icå smântânå. Nimeni nu simte nevoia så ia un påstârnac. Laptele provoacå diverse forme de cancer, mai ales de prostatå ¿i de ovare, lucru demonstrat de Universitatea din Harvard. Putin are dietå de detoxifiere cu cereale integrale, salate ¿i rådåcinoase, boabe de fasole, ceai verde neîndulcit, supå de soia, pe¿te gåtit în abur, fårå carne ¿i lactate. Laptele de soia este mai bun pentru cå nu are hormoni, ca laptele de vacå. Laptele scoate calciul din oase, laptele este pentru vi¡ei, nu pentru oameni”. Dacå a¿a zice nutri¡ionistul...

“Popor iubit, popor iubit, Din nou ai fost påcålit Cå laptele-i cancerigen, Cå vaca polueazå dur. Nu-¡i paså de påduri tåiate, Terenuri înstråinate. Copiii tåi au hranå inventatå ¿i nicåieri în lume nu-i testatå, Dar vor afla-o foarte clar Când boli ei vor primi în dar, Au înål¡imea ajustatå ªi sånåtatea zdruncinatå...” Mihai Petcu se considerå aståzi cel mai vechi crescåtor de vaci din ¡ara

noastrå. ªi deci îndreptå¡it så vorbeascå despre importan¡a acestui animal în via¡a oamenilor. Nu degeaba a inspirat monumente pentru “doica omenirii”: “Vaca de lemn”, “Vaca de fier”... “În 1950, la Bi¡ina, satul meu din comuna Chiroiu, Movili¡a, erau 500 de vaci ¿i 2 tauri Simmental pentru cre¿terea valorii genetice din start. Dupå revolu¡ie, am terminat tot. Facultå¡ile nu mai fac practicå la mine în fermå, nicåieri. Lumea plute¿te, un japonez s-a însurat cu o gonflabilå!

La fel ca to¡i românii, eu beau lapte de când må ¿tiu. Dar l-am întrebat ce crede pe cel mai pasionat crescåtor de vaci, pe doctorul Mihai Petcu de la Pantelimon, Ilfov. Mai ales cå Stroescu a fost colegul lui de ¿coalå. “Este absurd så mai sus¡ii ¿i aståzi cå laptele este cancerigen”, se revoltå, în stilul lui obi¿nuit, doctorul Petcu. Virgiliu Stroescu a fost coleg de liceu cu el la Mihai Viteazu. Mihai Petcu ¿tie cå acum este radiolog de meserie. “Eu beau mereu lapte, am crescut cu vacå ¿i am «analize de fatå mare», cum a scris doctorul. ªi eu le-am pus în ramå.” Nu s-a putut ab¡ine ¿i mi-a recitat o poezie despre vacå, dedicatå ignoran¡ilor. Mihai Petcu este considerat de fermieri cel mai mare poet printre våcari. 38

Profitul Agricol 12/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR Ferma copiilor, de lângå ferma cea mare Lânga ferma de vaci, doctorul Petcu are o altå fermå, pentru prichindei. ¥i zice ferma animalelor, dar este mai mult un fel de grådinå zoologicå în miniaturå, pentru copii. Animale domestice, nu vå gândi¡i la feline exotice. Vin copiii cu câte douå saco¿e pline cu morcovi, varzå pentru animale ¿i când pleacå plâng. Încing ni¿te jocuri aici, cum rar am våzut prin alte locuri. Ei pot vedea diverse animale pe care le hrånesc, au saltele, tirolianå, tobogane. “Vreau så fac un loc de joacå pe o platformå de beton cu tractora¿e cu pedale, pe care så urce copiii. Companiile care exportå tractoare în România au probabil asemenea tractora¿e. Poate vrea cineva så må ajute. Am 10 rase de påsåri. Începe curând cålåria cu poneii. Copila¿ii sunt încânta¡i când vin la noi.” Dacå mai avem învå¡åtori ¿i profesori pasiona¡i, aici se pot face ¿i lec¡ii tematice. Fiecare ¡arc are “o legendå” a animalelor: ce este capra, oaia, calul, lama? Ce origini, ce obiceiuri au animalele?... Våcåria, intensivå sau extensivå, este groaznicå. Oare ¡åranii mei erau bolnavi la cap? Când fåta vaca, låsau nunta ¿i veneau så vadå vi¡elul. Tatål meu era învå¡åtor. Fåcea injec¡ii cu penicilinå, altoia pomi ¿i vaccina påsåri. Punea tot gunoiul de la påsåri la legume. Avea ma¿inå de tocat cu douå volante pentru furaje. Am avut în ¡arå 7 milioane de vaci ¿i am råmas cu un milion. De la lapte s-a înte¡it cancerul? Atunci de ce se cautå lapte de caprå? Månâncå to¡i scaie¡i. Fiecare plåntu¡å are rolul ei. În noi este tot tabelul lui Mendeleev. A venit un båtrân så cumpere un tåura¿. Cum te cheamå? Gheorghe. Când a dat mâna cu mine, m-a zgâriat. ªi tata a avut un frate Gheorghe. Nu a ajuns så se însoare. Era tanchist ¿i dus a fost. «Ia tåura¿ul ¿i zi Dumnezeu så-l ierte pe Gheorghe!» Indivizi care au distrus agricultura ¿i fabricile de utilaje agricole rânjesc vopsi¡i la televizor. Aveam 300.000 de tone de cereale în depozite pentru secetå. Acum, dacå vine seceta, nu mai avem nimic. Cum så mai refaci satul românesc, dacå ur¿ii, mistre¡ii, ¿acalii distrug tot? A fåcut unul brânzå Feta fårå lapte! Dumnezeu ne-a pus într-o oazå de fericire, så avem de toate ¿i noi ce facem? Nu ¿tim så pre¡uim ce avem. Am våzut un film cu un crescåtor de vaci din Sahara. Era fericit când urina o vacå pentru cå se putea spåla ¿i el pu¡in pe ochi ¿i pe corp. M-a fåcut så plâng. Profitul Agricol 12/2022

Ce ne lipse¿te nouå ca så cre¿tem vaci, så fim normali? Nu må mai mirå cu nimic tendin¡ele omenirii. În alt film, unul mânca râme ¿i greieri cu scobitoarea.”

Ferma de elitå pentru reproduc¡ie Erau 16 ferme de elitå înainte de 1990 în toatå ¡ara. Printre ele se afla ¿i ferma conduså de Mihai Petcu de la Pantelimon. De acolo se luau juninci pentru celelalte ferme. “Ceau¿escu mi-a dat Meritul Agricol pentru cå ferma mea era prima pe ¡arå. Trebuia så plec din fermå ¿i så-mi iau bilet de voie de la Ministerul Agriculturii ca så-mi iau «Meritul». Eram la costum negru. Dumnezeu mi-a purtat de grijå. Am fi¿e pentru vacile mele din 1973. Trebuie facilitå¡i distincte pentru ferma de reproduc¡ie.” Ferma de elitå are ca prioritate ameliorarea ¿i men¡inerea rasei pure pentru a produce juninci pentru alte ferme. Ferma comercialå are drept obiectiv produc¡ia de lapte sau/¿i de carne. De când lucreazå ca la galere, vacile lui Mihai Petcu au dat un lac de lapte. Un calcul sumar te pune pe gânduri: “Så facem o medie. Aveam 15.00017.000 de litri de lapte pe zi în vremea comunismului. Acum produc 10.000 de litri pe zi. Atunci aveam 1.500 de vaci, din care 700 la muls. Acum am la muls 250-260 de vaci în medie. Am produc¡ie mai bunå acum. În 55 de ani de muncå în fermå, au mâncat din 10.000 de litri, cât produc pe zi în medie, 4 români dintr-un litru de lapte pe zi. Rezultå cå am

hrånit 40.000 de oameni pe zi x 365 de zile = 1.460.000 de oameni au mâncat anual laptele produs de vacile mele. În 55 de ani x 1.460.000 de litri, rezultå cå am hrånit 80.300.000 de oameni din munca mea”. I se pårea ceva normal så lucreze în ferma IAS Pantelimon, unde fåcea selec¡ie la fel ca acum. Oricât de greu ar fi fost. Muncea pânå la epuizare, dar nu se plânge, face doar haz de necaz: “Eu nu am o vacå ¿chioapå, dar am ajuns eu ¿chiop. Nici nu ¿tiai când trece ziua. Bågai mâna în vacå, scoteai balega cu ea, prindeai gâtul uterului cu ea ¿i cu cealaltå mânå fåceai însåmân¡area. Erau 6 grajduri ¿i treceam din grajd în grajd la minus 20-30 de grade Celsius, cå erau ierni grele. De-atunci må doare umårul åsta de mor.” ªi aståzi, ca ¿i atunci, folose¿te material seminal din SUA. “Eu am mers cu America toatå via¡a. Pentru cå, în vremea comuni¿tilor, îmi dådeau material seminal din cei mai buni tauri ai lumii din America. Americanii au fåcut selec¡ie peste 200 de ani, deci au ajuns departe fa¡å de europeni. Mergând a¿a, au dat în extrema cealaltå: vaca lor rezistå douå lacta¡ii în medie, iar acest lucru este în detrimentul fermierului. Longevitatea optimå ar fi de patru lacta¡ii.” Nu este un om bântuit de nostalgiile comunismului. Nici nu ar avea de ce, dar comparå timpurile, ca orice om care gânde¿te. “Erau 42 de ferme în jurul Bucure¿tiului. Sateli¡ii de lapte ai Capitalei. Eu am ¡inut cu greu aceastå fermå så nu moarå. A¡i våzut cå este permanent coadå la produsele noastre din Obor. Noi trebuia så avem un partid normal la cap, al agricultorilor, unde nu trebuia primit nimeni dacå nu vine din agricultura realå. Ai låsat ceva în urma ta ca om normal? Intri în partid, altfel - nu.” E foarte trist de ceea ce se întâmplå în zootehnie. Acum î¿i då seama cå în jurul Bucure¿tiului au mai råmas doar doi crescåtori mari de vaci: el ¿i Claudiu Davi¡oiu.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

15 ferme de vaci au dat faliment, în zona de vest, în 2021 Fermierii sunt de pårere cå o primå cauzå a acestor e¿ecuri este faptul cå în, 2021, a fost un an foarte slab, în ceea ce prive¿te subven¡iile. Fermierii au fost elimina¡i. Unele stimulente au fost scoase, cum este cel pentru lapte, iar altele au fost reduse. O altå cauzå este faptul cå pre¡ul laptelui e mult prea oscilant, iar jucåtorii de pe pia¡å sunt sub monopol. Existå trei-patru firme la nivel na¡ional care adunå laptele de la fermierii mici sau mari. Fac un pre¡ dezavantajos, iar producåtorii de lapte sunt la mâna acestor firme extrem de pu¡ine. La fel se întâmplå ¿i cu pia¡å pentru vaca de carne. De fapt, situa¡ia în domeniu este ¿i mai dramaticå, unde existå foarte mul¡i samsari, iar fermierii sunt de cele mai multe ori umili¡i de pre¡urile oferite.

Gabriel Ila¿, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Timi¿, sus¡ine cå ajutorul de minimis func¡ioneazå bine la legume, dar la sectorul zootehnic e problematic. Cu vacile sunt dificultå¡i, a¿a cum sunt ¿i cu porcul, care este afectat grav de pesta porcinå, ¿i importåm masiv carne. Ovinele merg mai bine. “Cre¿terea vacilor de lapte sau carne trebuie sprijinitå serios, fiindcå o bovinå este mult mai complicat de crescut ¿i are nevoie de o aten¡ie mai mare.” De fapt, recunoa¿te Ila¿, zootehnia în sine este un sector deficitar. Pânå aduci o vacå la lactatie, så fete, så producå, e drum lung. E nevoie de doi ani. Ciclu de produc¡ie e dificil, plus asigurarea furajului. Mai e ¿i problema accesårii pie¡ei de desfacere a produselor de carne ¿i lapte. Pentru fermierul mic e greu så ajungå pe aceastå pia¡å, din lipsa de încredere în orice formå legalå de organizare. 40

Care ar fi solu¡iile? Cora¿ Ardelean, pre¿edintele asocia¡iei Narcisa Timi¿, spune cå problema este simplå: dacå sectorul nu este stimulat ¿i sprijinit eficient, aici se ajunge, la falimente. Pe lângå oferirea unei subven¡ii majorate la nivelul ¡årilor cu tradi¡ie din Uniunea Europeanå, e nevoie urgentå de facilitå¡i fiscale.

¥n 2021, 15 ferme de vaci cu 350 de capete din cadrul asocia¡iei Narcisa au dat faliment în jude¡ele Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. “Grav este cå sectorul zootehnic nu are predictibilitate. Nu e ce trebuie, nu po¡i så ai o viziune. Cred cå e nevoie ¿i de o descentralizare administrativå, så existe mai multe centre care så dea un numitor comun mai viabil. Acum toatå lumea “aruncå” mesaje numai cåtre Dâmbovi¡a. Poate ajung acolo, dar nu se întâmplå nimic, vocea fermierilor se

pierde. Nu ai cu cine discuta. Nivelul subven¡iei îi ajutå foarte mult mai ales pe fermierii mici. Oamenii au produs, au vândut, nu au cerut bani. Când subven¡ia s-a diminuat sau nu a venit, atunci apare o problemå”. Cora¿ Ardelean propune o solu¡ie care ar fi foarte bunå: organizarea crescåtorilor de bovine în cooperative sau grupuri de producåtori. Atunci va cre¿te for¡a fermierilor, dar legea e pompoaså ¿i nu prea e func¡ionabilå. De aceea existå pu¡ine cooperative care sunt competitive. În legåturå cu func¡ionarea deficitarå a sectorului zootehnic, prof.dr. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, crede ¿i el cå în domeniul zootehnic avem o mare problemå: “Nu po¡i func¡iona cu un raport de 24% produc¡ie zootehnicå, produc¡ie vegetalå. Trebuie un raport de 60%. Atunci e¿ti func¡ional ¿i economic. Trebuie så ai bine dezvoltatå prima treaptå de valoare adåugatå. Este clar cå sistemul de subven¡ii existent acum nu este stimulativ.”

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 12/2022

MA{INI & UTILAJE Bednar, de 25 de ani pe pia]a ma[inilor agricole Bednar FMT, producåtorul de utilaje pentru semånat ¿i prelucrarea solului, aniverseazå 25 de ani de la înfiin¡area sa de cåtre Dr. Ing. Ladislav Bednar. Purtând la început numele de Strom Export, mica afacere cu doar 20 de angaja¡i s-a transformat de-a lungul anilor într-o companie mare, cu 450 de angaja¡i ¿i cu exporturi în 39 de ¡åri, inclusiv în România, prin importatorul exclusiv IPSO Agriculturå. Printre cel mai bine vândute echipamente ale Bednar se numårå: - Swifter - cultivatorul pentru pat germinativ cu lå¡imi de lucru de la 3 la 18,2 m, cu reglarea u¿oarå a condi¡iilor de func¡ionare, datoritå sec¡iilor de lucru care pot fi înlocuite; - Terraland - scarificatorul foarte eficient la cultivarea profundå a solului într-o singurå trecere ¿i cu lå¡imi de lucru de la 3 pânå la 6,4 m;

- Swifterdisc - cultivatorul cu discuri disponibil cu lå¡imi de lucru de la 3 la 18,4 m, popular printre fermieri datoritå avantajelor tehnice aparte; - Mulcher - tocåtorul rotativ cu lå¡ime mare este o ma¿inå foarte utilå pentru fiecare fermå vegetalå;

Amazone Safety Kit pentru siguran]a operatorilor Amazone oferå Safety Kit, echipamentul de protec¡ie personalå certificat ¿i durabil, destinat manevrårii în siguran¡å a erbicidelor de cåtre operatori. Implementarea måsurilor pentru protec¡ia plantelor poate fi våtåmåtoare, atunci când operatorii amestecå lichidul de pulverizare, verificå rezultatul pulverizårii pe câmp sau curå¡å rampa de pulverizare. Pielea, ochii, cåile respiratorii ¿i mucoasele pot fi afectate de contactul direct cu substan¡ele active sau de inhalarea aerosolului 42

¿i gazelor. Safety Kit de la Amazone oferå o protec¡ie esen¡ialå împotriva acestor riscuri pentru sånåtate. Echipamentul este format din månu¿i de protec¡ie, un ¿or¡ cu mâneci, ochelari de protec¡ie ¿i mascå respira-

- Omega - seria de semånåtori universale, cu lå¡imi de lucru de la 3 la 9 metri, cu o serie de elemente func¡ionale unice ¿i o gamå largå de echipamente op¡ionale.

Arpad DOBRE

torie cu filtru activ, un recipient pentru clåtirea ochilor ¿i dezinfectant. Componentele Safety Kit dispun de o certificare DIN, respectiv EN ¿i pot fi påstrate în siguran¡å în geanta Safety Kit. ªor¡ul cu mâneci cu închidere la spate este certificat, foarte durabil ¿i robust, se îmbracå ¿i se îndepårteazå rapid, iar împreunå cu îmbråcåmintea de lucru protejeazå partea superioarå a corpului, picioarele ¿i bra¡ele. Safety Kit Amazone este disponibil în mårimile M ¿i XL, la pre¡ul de 195 euro plus TVA. Setul poate fi comandat împreunå cu noile sprayere Amazone sau separat.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 12/2022

MA{INI & UTILAJE

New Holland T6.160, compact [i productiv Tractoarele New Holland din gama T6 au dimensiuni compacte, oferå confort ridicat ¿i efectueazå lucråri cu grad mare de precizie ¿i cu economii de carburant, chiar ¿i când opereazå cu sarcini mari sau la viteze sporite în câmp. Printre tractoarele gamei se remarcå modelul compact T6.160, care are o putere nominalå de 135 CP ¿i este recomandat în aceastå perioadå de speciali¿tii AgroConcept pentru utilizarea atât în ferme vegetale, cât ¿i în cele zootehnice.

atoritå echipårilor performante, acest model poate dezvolta 145 CP la tura¡ii mai mici de 1.800 rpm, iar cu sistemul de management al puterii (EPM) poate atinge o putere maximå de 164 CP. În plus, acest tractor are ¿i o capacitate mare de ridicare, de 7.115 kg. Modelul T6.160 Dynamic Command, de exemplu, are un ampatament de 2,6 m

¿i o greutate de 10,5 t. Este echipat cu un motor NEF în 6 cilindri ¿i cu tehnologia Dual Clutch. Aceasta este o transmisie (tip CVT Dynamic Command, cu 24x24 de viteze, cu varia¡ie continuå) cu dublu ambreiaj, care este conectat la douå cutii de viteze dispuse în paralel, una pentru vitezele impare, iar cealaltå, pentru cele pare.

Func¡ii ¿i automatizåri Tractorul T6.160 dispune de o serie de func¡ii ¿i automatizåri care sporesc productivitatea ¿i scad consumul de carburant. Printre acestea se numårå: - Ground Speed Management II (GSM II), pentru men¡inerea automatå a vitezei setate ¿i optimizarea consumului de motorinå, - Smart Range Shift, care asigurå intrarea în treapta de vitezå corectå la schimbarea gamei de vitezå, - cotiera SideWinder II cu monitor color IntelliView IV ¿i maneta multifunc¡ionalå CommandGrip.

Arpad DOBRE

Avantaje pentru orice fermå T6.160 a fost gândit, proiectat ¿i fabricat de inginerii ¿i tehnicienii New Holland pe baza sugestiilor primite de la fermierii care se ocupå de cultivarea plantelor ¿i de cre¿terea animalelor. Ca ¿i celelalte 6 modele ale gamei, T6.160 oferå utilizatorilor o serie de avantaje: Economie de carburant. Datoritå motorului ECOBlue HI-eSCR, care respectå standardul Tier 4B, are un consum redus de combustibil. Lucråri de precizie. Printre solu¡iile de ghidare performante se numårå sistemul de ghidare automatå IntelliSteer, complet integrat, care oferå o acurate¡e de 1,5 cm între treceri consecutive, an de an. Controlul strict al vitezei de lucru. Transmisia cu varia¡ie continuå oferå douå tipuri de eficien¡å mecanicå, pentru câmp ¿i pentru transport. Vizibilitate maximå. Tractoarele T6.160 pot fi echipate cu pânå la 16 lumini de lucru cu LED, ce permit lucrul ¿i pe timpul no¡ii, în condi¡ii de vizibilitate maximå. Confort pentru operator. Scaunele din dotarea cabinelor ergonomice ¿i spa¡ioase care echipeazå gama T6 pot fi de tip Dynamic Comfort, cu spåtar rotativ ergonomic, sau Auto Comfort, cu încålzire ¿i cu sistem de ventila¡ie pe întreaga duratå a zilei.

1. 2. 3. 4. 5.

Profitul Agricol 12/2022

MA{INI & UTILAJE Gânduri de proaspåt pensionar din industria ma¿inilor agricole

Florin Neac[u> “Vreau s\ c\l\toresc [i s\ scriu o carte despre combine” În via¡a fiecårui om vine acel moment când, dupå anii de muncå, prime¿te primul talon de pensie. Este oare un semn cå hainele de lucru se schimbå cu halatul ¿i papucii de caså? Categoric nu în cazul lui Florin Neac¿u, specialistul, colegul, prietenul de care se leagå întreaga istorie a NHR Agropartners. Directorul general adjunct (încå) al acestei companii are de gând så mai råmânå o vreme în preajma ma¿inilor agricole ¿i vrea så scrie o carte despre combine, cu sfaturi pentru studen¡i ¿i fermieri.

lorin Neac¿u ¿i-a fåcut intrarea în domeniul ma¿inilor agricole în 1981, când, proaspåt absolvent al Facultå¡ii de Mecanicå, sec¡ia ma¿ini Utilaje Agricole, grupa Ma¿ini Agricole, a fost repartizat la Mecanica Ceahlåu, ca stagiar. Dupå doi ani, a venit la ICSITMUA - Institutul de Cercetare ªtiin¡ificå ¿i Inginerie Tehnologicå pentru Ma¿ini ¿i Utilaje Agricole, numit ulterior INMA - Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ma¿ini ¿i Instala¡ii Destinate Agriculturii ¿i Industriei Alimentare. Institu¡ia a decis constituirea unei grupe de tineri cercetåtori, sub conducerea directorului Pavel Babiciu. “Am avut norocul så må numår printre acei tineri cercetåtori. A fost o perioadå interesantå, deoarece trebuia så confirmåm, cum se spune.” La Institut erau laboratoare de cer-

cetare, iar Florin Neac¿u a lucrat de la început la cel pentru semånåtori, unde a realizat proiecte de echipamente care au intrat apoi în fabrica¡ie la Mecanica Ceahlåu, IMAIA Bal¿, MAT Craiova. “Acelea erau pentru påioase, dar am fåcut un proiect împreunå cu Mecanica Ceahlåu ¿i pentru o semånåtoare de porumb pe 12 rânduri, care a fost testatå cu succes în Ucraina, la 100 km sud de Kiev. Se dorea ca România så devinå furnizor de semånåtori pentru ¡årile membre CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc).” Pe atunci, pe lângå activitatea ¿tiin¡ificå, tinerii cercetåtori fåceau ¿i muncå voluntarå, duminica, la sortat ceapå ¿i cartofi, sau la între¡inerea pistei de încercåri a ma¿inilor agricole de la INMA. “Smulgeam iarba din pietri¿, între¡ineam spa¡iul de expunere al utilajelor, pentru cå acolo veneau o delega¡iile stråine så vadå ma¿inile noastre agricole. Într-o iarnå am rea¿ezat toate utilajele, iar zåpada din jurul pistei s-a cam

murdårit. Imediat au venit doi securi¿ti cu vermorele cu care au stropit zåpada cu var, så fie albå…”, î¿i aduce aminte zâmbind Florin Neac¿u. A participat la numeroase proiecte, iar 17 dintre utilajele proiectate au primit brevet de inven¡ie, fiind apoi introduse ¿i în fabrica¡ie: semånåtori de porumb pe 8 rânduri, semånåtori de påioase, de legume, de sfeclå, de orez, chiar ¿i un agregat de trei semånåtori de påioase de câte 3 metri cuplate, o cutie de viteze pentru semånåtori, bråzdare de semånat pentru rânduri apropiate ¿i multe altele. Tânårul cercetåtor a proiectat cu colegii såi ¿i o semånåtoare directå de semånat în teren nearat, cu discuri de pregåtire minimå a solului. În timp, Florin Neac¿u a ajuns cercetåtor gradul 1 ¿i ¿ef de laborator ¿i a participat, în special dupå 1990, la o serie de conferin¡e interna¡ionale, atât în Europa, cât ¿i în SUA. Vizita peste Ocean din anul 2000 avea loc în condi¡ii aparte pentru el: depusese comunicarea ¿tiin¡ificå în 1999 ca angajat al INMA, dar a participat la conferin¡å în anul 2000 ca proaspåt încadrat la “privat”. “Am lucrat la INMA pânå în 1999, an în care douå firme stråine au ob¡inut fonduri Phare pentru îmbunåtå¡irea activitå¡ii în fabricile de ma¿ini agricole din România. Am colaborat cu reprezentan¡ii celor douå firme, am fåcut vizite în ¡arå, iar la una dintre acestea ne-am oprit la Târgul Agraria Cluj, unde am întâlnit un fost cercetåtor de la Sta¡iunea Turda, care, printre altele, mia propus så fac «pasul spre privat». Eu eram foarte mul¡umit de profesia ¿i pozi¡ia mea la INMA, nu eram decis. În final am acceptat ¿i am devenit angaProfitul Agricol 12/2022

MA{INI & UTILAJE jat al reprezentan¡ei de atunci a New Holland în România.” Dupå aceea a aflat cå lucrarea sa despre solu¡ii de prelucrare minimå a solului, depuså în 1999, a fost acceptatå de Societatea interna¡ionalå pentru ¿tiin¡a solului, care organiza acea conferin¡å la Universitatea Purdue, West Lafayette, SUA. “Fostul meu director de la INMA a vorbit cu directorul reprezentan¡ei ¿i astfel am reu¿it så sus¡in comunicarea în SUA.” Atunci a vizitat New Yorkul, dar a ajuns ¿i la Cascada Niagara, precum ¿i la Chicago ¿i la Indianapolis, cålåtorind cu “Ogarul Cenu¿iu” - linia emblematicå de autobuze a SUA.

Florin Neac¿u ¿i-a început activitatea la reprezentan¡a New Holland în 1999, compania având atunci 7 angaja¡i, cu tot cu femeia de serviciu. În 2000, firma s-a transformat în New Holland România SRL ¿i avea un singur birou, în Bucure¿ti, ¿i un singur depozit pentru utilaje, într-un spa¡iu închiriat la INMA. “Aveam doar douå tipuri de ma¿ini agricole: combine New Holland TC 57, ulterior ¿i TC 56, ¿i tractoare seria 70. Apoi am deschis un depozit de piese în cartierul Militari.” La vremea aceea compania lucra cu dealeri, înså ace¿tia, dupå ce vindeau ma¿inile agricole, nu se mai preocupau de utilajele fermierilor ¿i era necesarå o eficientizare a activitå¡ii.

Atunci s-a decis vânzarea firmei cåtre compania austriacå VA Inter trading ¿i schimbarea, dupå doi ani, a denumirii societå¡ii române¿ti în NHR Agropartners. Compania a început så deschidå apoi filiale proprii, prima la Cluj, a doua la Arad, a treia la Constan¡a. “Acum avem 13 filiale ¿i peste 230 de angaja¡i, din care 150 în service ¿i postvânzare. Am început cu douå tipuri de ma¿ini agricole, acum avem 20 de mårci importate, printre care DeutzFahr, Pottinger, Einboeck, Hardi, Bogballe, Sfoggia.” Florin Neac¿u crede cå, dupå 42 de ani de muncå, e bine så se gândeascå ¿i la familie, la cei doi nepo¡i. Îl tenteazå ¿i o retragere la ¡arå, dar ¿i continuarea colaborårii cu NHR Agropartners, poate de pe pozi¡ia de consultant tehnic. Are de gând så cålå-

toreascå, vrea så vadå Scandinavia, ¡åri din America Latinå, Peru, dar ¿i meleaguri pe unde a mai fost ¿i a påstrat câteva “col¡uri” nevizitate. “Pânå cresc nepo¡ii mei, care acum au câte doi ani, ¿i urmeazå så-i plimb prin parc, må gândesc cå am rågazul de a cålåtori ¿i de a scrie o carte despre combine, cu sfaturi pentru studen¡i ¿i fermieri. ºin în mod deosebit så le mul¡umesc, cu majuscule, tuturor fermierilor ¿i clien¡ilor care au avut încredere în noi, în NHR Agropartners! Mul¡umesc de asemenea, presei agricole, colaboratorilor ¿i colegilor, tuturor celor care în ace¿ti ani au pus umårul la dezvoltarea agriculturii române¿ti.”

Arpad DOBRE Echipa NHR, mai 2019

Profitul Agricol 12/2022

MA{INI & UTILAJE

Dezmiri[tire rapid\ [i eficient\ cu Lemken Rubin 10 [i 12 Cei care au de pregåtit terenul în perioada urmåtoare, pentru semånatul culturilor prå¿itoare, pot utiliza douå tipuri de grape cu discuri aflate în portofoliul Dicor Land. Este vorba de Lemken Rubin 10, respectiv Rubin 12, care pot prelucra uniform, rapid ¿i eficient miri¿tile. Aceste utilaje pot încorpora foarte bine resturile vegetale, concomitent cu realizarea trac¡iune lateralå, în condi¡ii de econo- late, de dimensiuni mari, asigurå încorde economii la carburant, datoritå mie de carburant. porarea optimå chiar ¿i în cazul cantitåconfigura¡iei speciale a discurilor. Discurile mediane sunt decalate ¡ilor mari de reziduuri vegetale.

Rubin 10 Grapa cu discuri compacte Rubin 10 permite o amestecare intenså ¿i uniformå a resturilor organice ¿i a solului la o adâncime de aproximativ 14 cm. Greutatea sa mare asigurå påtrunderea în sol chiar ¿i în condi¡ii grele ¿i, prin urmare, reduce pierderea de umiditate prin evaporare. Acest lucru face ca Rubin 10 så fie potrivit pentru dezmiri¿tire la adâncime micå ¿i viteze mari de lucru, cu un nivel de siguran¡å ridicat. Distribu¡ia simetricå a discurilor crenelate din fiecare rând asigurå, chiar ¿i în timpul mersului în pantå, un parcurs în linie dreaptå, precis, fårå

pentru a evita înfundarea ¿i a garanta o prelucrare uniformå ¿i pe întreaga suprafa¡å. Conceptul cu roatå de remorcare pentru echipamentele ata¿abile permite utilizarea unor val¡uri grele, asigurând un comportament sigur de deplasare pe drumuri ¿i pe câmp. Ro¡ile de sus¡inere pentru modelele semiremorcate pliabile garanteazå o adâncime de lucru uniformå ¿i o deplasare exactå în pantå chiar ¿i în condi¡ii de sol schimbåtor ca structurå.

Rubin 12 Cu o adâncime de lucru de pânå la 20 cm, modelul Rubin 12 se “bate” chiar ¿i cu cultivatoarele. Spa¡iile libere mari în structura elementelor de pe cadru, în combina¡ie cu discurile concave crene-

Se preteazå atât pentru prelucrarea miri¿tilor, cât ¿i pentru prelucrarea de bazå a solului, chiar ¿i în cele mai dificile condi¡ii. Atât amestecarea, cât ¿i mårun¡irea sunt realizate optim de cåtre cele douå rânduri de discuri cu diametrul de 736 mm. Devierea lateralå este eliminatå, chiar ¿i la viteze de deplasare ridicate, datoritå unei dispuneri simetrice a discurilor pe rând. O greblå de impact este amplasatå în spatele primului rând de discuri, ce amestecå ¿i mårun¡e¿te intensiv påmântul ¿i resturile vegetale, iar o greblå de nivelare amplasatå dupå cel de-al doilea rând distribuie solul ¿i-l niveleazå uniform.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 12/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Pro sau contra catastrofismului climatic Alarmismul climatic este acum un tatuaj de ne¿ters în mintea tuturor. ªi, în afarå de câ¡iva sceptici, pu¡ini sunt cei care îndråznesc så punå la îndoialå catastrofismul ambiental.

mitor: un sondaj realizat în 28 de ¡åri din întreaga lume aratå cå jumåtate din popula¡ie crede cå încålzirea globalå va duce la dispari¡ia speciei umane. De fapt, spune Lomborg, mass-media a jucat un rol important în aceastå situa¡ie. Omul pare så ¿tie ce spune. Participå la dezbaterea despre încålzirea globalå de mai bine de 20 de ani ¿i a sus¡inut cå încålzirea globalå a fost o problemå realå. Dar observå cå discursul despre acest subiect este în 2004, Bjorn Lomborg a de- fiecare zi mai catastrofal: retorica este nun¡at deja manipularea din ce în ce mai extremå ¿i mai pu¡in anecologismului pe teme pre- coratå în ¿tiin¡å. Totu¿i, potrivit lui Lomcum: încålzirea globalå, suprapopularea, borg, ¿tiin¡a aratå cå teama de apocalipdeficitul de resurse, defri¿årile, dispari¡ia så climaticå este nefondatå. De exemspeciilor, lipsa apei... De atunci, a curs plu, când citim cå mai avem doar câ¡iva multå apå ¿i acest fost activist al Green- ani de ac¡ionat, nu asta ne spune ¿tiin¡a, peace, pe care l-am fi putut adåuga, fårå ci lucrul acesta este spus de deciden¡ii îndoialå, pe lista “converti¡ilor”, revine cu politici. Acest tip de afirma¡ie vine din o carte care aruncå o piatrå în grådina faptul cå politicienii i-au solicitat pe oaprofe¡ilor condamnårii sau, mai bine zis, menii de ¿tiin¡å ¿i i-au întrebat de ce o “gåleatå de apå” peste “jarul” catastrofis- este nevoie pentru a atinge o ¡intå mului climatic. aproape imposibilå. Pentru cå a¿a este mesajul acestei Lomborg face o analogie uimitoare: formidabile lucråri, mai ales cå Lom- dacå i-am întreba pe oamenii de ¿tiin¡å borg, ca statistician, nu se situeazå ni- ce måsuri trebuie întreprinse pentru a ciodatå pe plan politic ¿i / sau ideologic, ne asigura cå existå 0 (zero) accidente ci doar prezintå cifre pe care le comparå mortale, råspunsul ar putea fi limitarea cu tezele câ¿tigåtorului Premiului Nobel vitezei la 5 km/h. Ideea este cå ¿tiin¡a pentru economie, William Nordhaus. nu ne spune cå trebuie så conducem cu Cartea cuprinde cinci sec¡iuni prin- aceastå vitezå, dar dacå nu dorim så cipale: o introducere generalå, care fim uci¿i în accidente auto, trebuie så descrie “climatul de fricå” care a apårut, limitåm viteza la 5 km/h. urmatå de o analizå fapticå a adevårului Lomborg specificå apoi cå, dacå despre schimbårile climatice, apoi douå mass-media ¿i-ar fi fåcut treaba bine, ar pår¡i “practice”: prima care precizeazå fi putut trece prin studiul publicat în Naceea ce Lomborg considerå a fi solu¡ii ture care s-a concentrat asupra confalse ¿i a doua cåile reale de urmat. A secin¡elor cre¿terii nivelului oceanelor cincea sec¡iune este o concluzie gene- din aceastå regiune a lumii (coasta Turalå cu privire la modul în care este valu, o micå insulå a Pacificului) pânå la posibil så facem lumea un loc mai bun. capåt pentru a în¡elege cå lucrurile au Lomborg începe cu un inventar ui- fost pu¡in mai complexe: da, încålzirea

În

globalå determinå cre¿terea oceanelor, dar totu¿i suprafa¡a insulei Tuvalu s-a dublat. În timp ce apele au crescut în ultimele patru decenii, a avut loc o acumulare în acela¿i timp, care face ca valurile så aducå nisip suplimentar pe plaje din cauza eroziunii coralilor vechi. Studiul din 2018 aratå cå se îmbunåtå¡e¿te eroziunea, ceea ce salveazå suprafa¡a terenului ¿i conchide cå insula în cauzå poate råmâne un spa¡iu de locuit pentru secolul urmåtor. Din påcate, titlul ales de revistå a fost: “planeta noastrå care se scufundå”. Apoi, pentru alarmismul climatic sunt de vina politicienii. Provocårile încålzirii globale au devenit o pârghie a opozi¡iei politice. Un alt factor important este cel al creårii ultimatumurilor. Una dintre cele mai faimoase este, fårå îndoialå, cea a prin¡ului Charles, care a anun¡at în 2019 cå mai avem 18 luni pentru a remedia problema schimbårilor climatice. Acest obicei care a fost ini¡iat de Clubul de la Roma ¿i de raportul såu privind limitele de cre¿tere scris în anii ‘70 ¿i care, printre alte previziuni false, anun¡a sfâr¿itul aurului odatå cu anul 1979 ¿i sfâr¿itul multor alte materii prime precum aluminiu, cupru, gazele naturale, petrol, înainte de 2004. Fiecare s-a dovedit în mod evident gre¿itå. O altå remarcå esen¡ialå pentru autor este cå, în general, ecologi¿tii de carierå tind så anun¡e rezultatele fårå a lua în considerare posibilitatea adaptårii popula¡iilor. Astfel, în absen¡a oricårei adaptåri, se poate estima cå, pânå în 2100, peste 187 de milioane de oameni ar putea fi victime ale inunda¡iilor. Toate aceste estimåri nu iau în considerare capacitatea de adaptare a indivizilor. Prognoza scade imediat la 15.000 de vicProfitul Agricol 12/2022

OPINII time. Dupå cum remarcå Lomborg: “Oamenii s-au adaptat naturii de milenii ¿i, cu mai multå bunåstare ¿i tehnologie, acest lucru va fi ¿i mai evident în viitor. “ Odatå întocmitå aceastå imagine generalå, autorul propune så se analizeze problema articulând cei doi indicatori: cel al prezen¡ei CO2 în atmosferå ¿i cel al PIB-ului. De asemenea, dupå ce a consacrat câteva capitole viziunilor false (de exemplu, ceea ce face så se creadå cå cataclismele sunt mai violente de la an la an, când de fapt cad pe un numår mai mare de locuin¡e concentrate în acela¿i loc), cele exagerate sau neechivoce (existå întotdeauna un efect pozitiv, de exemplu, faptul cå CO2 din atmosferå faciliteazå cre¿terea vegeta¡iei) a încålzirii globale, autorul pune întrebarea centralå “Ce ne va costa încålzirea globalå”? ªi un punct- cheie al cår¡ii. Lomborg se bazeazå pe opera lui William Nordhaus, câ¿tigåtor al Premiului Nobel în economie pentru munca sa privind încålzirea globalå. Cea mai exactå estimare a lui Nordhaus ar fi o pierdere de 2,6% din PIB-ul global pentru o cre¿tere de 4°Celsius dacå nu facem nimic. Deci urmåtoarea întrebare este ce putem face? ªi primul lucru care îmi vine în minte, desigur, este cel al ac¡iunii individuale... Lomborg enumerå alte încercåri disperate ¿i uneori “sacrificiile” de a reduce emisiile de CO2, cum ar fi vegetarianismul, vehiculul electric, abandonarea cålåtoriilor aeriene, ideea de a nu mai avea copii… Prin aceste “posibile ac¡iuni”, autorul aratå cå de fiecare datå existå un “efect de revenire”. A¿adar,

Profitul Agricol 12/2022

vegetarienii cheltuiesc banii economisi¡i prin faptul cå nu månâncå carne prin achizi¡ionarea altor bunuri care le anuleazå efortul. În ceea ce prive¿te vehiculele electrice, el sus¡ine cå, chiar dacå ajungem la 130 de milioane de vehicule electrice aflate în circula¡ie pânå în 2030, a¿a cum sperå Agen¡ia Interna¡ionalå pentru Energie, acest lucru ar “economisi” doar 0,4% din emisiile globale. În ceea ce prive¿te zborurile, chiar dacå cei 4,5 miliarde de pasageri care iau avionul în fiecare an au råmas la sol ¿i cå aceasta restric¡ie se aplicå pânå în anul 2100, cre¿terea temperaturilor nu ar fi reduså. Referitor la faptul de a pune capåt “reproducerii”, Lomborg aratå absurditatea unei “logici” care ne conduce så credem cå suntem responsabili de o parte din emisiile de carbon ale copiilor no¿tri, dar ¿i ale nepo¡ilor ¿i copiilor no¿tri… A¿adar, autorul s-a distrat fåcând o micå estimare: a avea un copil ar putea fi compensat prin achizi¡ionarea unei autoriza¡ii de 8.100 de dolari de la Regional Greenhouse Gas Initiative. Lomborg conchide cå toate aceste ac¡iuni sunt departe de a fi suficiente pentru a aborda problema climatului. De ce revolu¡ia verde nu este încå aici? ¥nseamnå a pune la îndoialå e¿ecul energiilor regenerabile (în special energia solarå ¿i eolianå) atunci când acestea costå o avere din punct de vedere al subven¡iilor (141 miliarde dolari anual)? În ciuda acestor sume colosale cheltuite de ¡årile bogate (Lomborg nu uitå så reaminteascå faptul cå acest lu-

cru este total imposibil pentru ¡årile sårace), rentabilitatea investi¡iei råmâne ridicolå! Poate cå unul dintre cele mai puternice momente ale cår¡ii este critica lui Lomborg asupra Acordului de la Paris, care are ca scop limitarea încålzirii globale la mai pu¡in de 1,5°C. El remarcå faptul cå nu a existat niciodatå o evaluare, deoarece vorbim de cea mai scumpå afacere din istoria omenirii, cu o estimare de la 1 la 2 trilioane de dolari, pânå în 2030, dacå ar fi implementatå. Eforturi considerabile pentru ¡åri ¿i care ar reduce “doar” cre¿terile de temperaturå cu 0,027°C. Astfel, Lomborg ia cazul Noii Zeelande, prima ¡arå care a anun¡at cå dore¿te så realizeze neutralizarea carbonului ¿i prima care a e¿uat în 2010. Ca parte a Acordului de la Paris, ¡ara ¿i-a asumat un angajament prin adoptarea unei legi în 2019, un grup de reflec¡ie local a calculat acest angajament. Dacå ¡ara dore¿te så îndeplineascå doar 50% din obiectivul respectiv, acesta o va costa 19 miliarde de dolari în fiecare an. ªi care este rezultatul? Dacå, în 2050, Noua Zeelandå î¿i atinge obiectivul de neutralitate al carbonului ¿i îl men¡ine pânå la sfâr¿itul secolului, va contribui la limitarea încålzirii globale pentru cota sa egalå cu 0,0022°C... ¿i Lomborg a comentat: “Noua Zeelandå va cheltui enorm pentru un impact care va fi aproape imposibil de måsurat fizic. “ Totu¿i, obsesiile “pove¿tilor înfrico¿åtoare” despre încålzirea globalå sunt cele care ne determinå så luåm decizii proaste, din påcate!

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:

1 post: Asistent cercetare ¿tiin¡ificå - Laboratorul Tehnologii pomicole - protec¡ie fitosanitarå Perioadå: determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå sau Biologie; - Media de absolvire: minim 8,00; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: Asistent - Laboratorul Înmul¡irea plantelor pomicole-virusologie Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat ¿i/sau Certificat de calificare profesionalå „Tehnician protec¡ia plantelor”; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå.

1 post: Muncitor calificat Il - Laboratorul Geneticå ¿i ameliorare pomi, arbu¿ti fructiferi ¿i cåp¿un Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii generale/medii, cu diplomå de absolvire; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare.

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. 14.04.2022 - ora 16.00 - termen-limitå de depunere a dosarelor de concurs 27.04.2022 - ora 10.00 - proba scriså 29.04.2022 - ora 10.00 - proba interviu 03.05.2022 - ora 15.00 - afi¿are rezultate finale Pentru înscrierea la concurs, candida¡ii vor prezenta un dosar de înscriere ce va con¡ine: cererea de înscriere la concurs, copii acte de identitate, copii ale documentelor care så ateste nivelul studiilor, specializåri, carnet de muncå sau, dupå caz, adeverin¡ele care atestå vechimea în muncå, cazierul judiciar, adeverin¡å medicalå care så ateste starea de sånåtate eliberatå cu cel mult 6 luni anterior concursului, Curriculum vitae (model Europass). Detalii privind condi¡iile specifice de concurs, tematica ¿i bibliografia sunt disponibile

la tel.: 0248.278.066 între orele 08:00-16:00 50

Profitul Agricol 12/2022

LOCURI DE MUNC| STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 11 aprilie 2022 1 POST - CONTABIL II perioadå determinatå Condi¡ii specifice de participare: - studii medii economice, finalizate cu diplomå de bacalaureat; - vechime în domeniu - min. 6 luni. Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 04.04.2022 Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr.7) ¿i la tel.: 0261.840.001 Compartimentul Resurse Umane www.scdalivada.ro

Cåutåm un coleg sau o colegå buni la cifre care så se ocupe de contabilitate, cineva care så se integreze perfect într-o echipå optimistå, bine organizatå ¿i foarte atentå la detalii. Dacå e¿ti interesat/å sau ¿tii pe cineva care s-ar potrivi profilului, te invitåm så descoperi mai multe detalii despre pozi¡ia deschiså:

ECONOMIST / CONTABIL Loca¡ie: Voluntari, Ilfov/ Buzåu (ªos. Bråilei nr. 9) Atribu¡ii principale:  Înregistrare sistematicå, cronologicå, operativå, corectå ¿i completå a documentelor opera¡iunilor economice derulate prin casierie ¿i conturi bancare: plå¡i, încasåri, deconturi etc.;  Eviden¡a mijloacelor fixe: intråri, ie¿iri, majoråri/diminuåri de valoare, inventar;  Rela¡ii comerciale cu furnizorii de bunuri, urmårire avansuri plåtite cåtre furnizori;  Participare la verificarea lunarå a jurnalelor de vânzåri ¿i cumpåråri ¿i remediere neconcordan¡e între jurnale ¿i eviden¡a contabilå;  Întocmire, verificare ¿i transmitere declara¡ii fiscale periodice.

Cerin¡ele postului:  Studii superioare de specialitate, profil finan¡e-bånci-contabilitate;  Minim 3-5 ani experien¡å în domeniul financiar-contabil;  Capacitate de analizå ¿i sintezå, aten¡ie la detalii;  Capacitate de prioritizare ¿i respectare a termenelor-limitå;  Atitudine pozitivå, orientare cåtre lucrul în echipå, empatie, persuasiune.

Beneficii:  Pachet salarial atractiv;  Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå;  Mediu de lucru plåcut;  Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå. To¡i candida¡ii care corespund cerin¡elor de mai sus sunt invita¡i så trimitå CV cåtre

office@agrinvest.ro Vor fi contacta¡i doar candida¡ii care corespund profilului. Profitul Agricol 12/2022

PAGINA DE HOBBY

V=natul ;n bucate (10) Cormoranul mare Considerat o adevåratå pacoste de cåtre pescarii ¿i piscicultorii care îl våd ca pe un redutabil concurent trofic, cormoranul mare, ihtiofag prin excelen¡å, tråie¿te de când lumea pe meleagurile noastre, legat trup ¿i suflet de marile întinderi de apå. Oamenii au fost dintotdeauna tenta¡i så exagereze. Mai cu seamå în ultima vreme, de când ideea de profit prevaleazå în rela¡iile omului cu natura, cormoranul a ajuns în postura de ¡ap ispå¿itor pentru e¿ecul tuturor prognozelor în materie de acvaculturå, atribuindu-i-se o contribu¡ie exageratå în zådårnicirea heirupismului piscicol contemporan. De¿i utilitarismul visceral al omului o pune la zid, biata pasåre consumå atât cât îi permite capacitatea stomacalå. Nici dacå ar vrea, n-ar putea så facå excese. Înså în viziunea con¡opi¿tilor, însumate, a¿a-zisele pagube se ridicå la

cifre ame¡itoare. Cu peste o jumåtate de secol în urmå, cormoranul era socotit, alåturi de lup ¿i de vulpe, du¿man al poporului, fiindcå mânca, dupå cum înfiera cu mânie proletarå presa cinegeticå a vremii, „¡åranului din grâne ¿i muncitorului din scule”, metaforå dragå speciali¿tilor fåcu¡i „pe puncte”. Pe atunci, fiecare paznic de iaz avea pu¿cå ¿i o sumedenie de cartu¿e, pentru a lupta eficient împotriva briganzilor negri. Încet-încet, mai cu seamå în noul secol, s-a coagulat ¿i mi¿carea „verzilor”, iar unele state au început så gåseascå mijloace mai pu¡in drastice de împu¡inare a popula¡iilor de cormorani, de la plasele întinse deasupra bazinelor piscicole, pânå la… contraceptivele administrate în hrana cotidianå. Imagina¡ia continuå så lucreze, probabil nutritå de fosforul con¡inut de carnea pe¿tilor economisi¡i pe seama hulpavelor sålbåticiuni. De curând, ornitologii militan¡i au impus prin diverse hotårâri judecåtore¿ti mioritice ocrotirea totalå a cormoranului mare, în pofida argumentelor logice cå specia trebuie totu¿i ¡inutå

sub control. Jocul se pare cå va continua de dragul hår¡uielii birocratice, mai mult din orgoliu. Oricum, coloniile de cormorani prosperå, iar Delta Dunårii abundå de cuiburi ¿i de stoluri în continuå augmentare. Când må aflam în mica deltå a Cavadine¿tilor, nu departe de Gala¡i, am împu¿cat din barcå un cormoran imprudent. Nu-mi pusesem în gând, dar nea Gogu, gazda noastrå, ne încurajase la plecare, în zori. Dupå-amiaza, la cabanå, m-am låmurit, våzând cå paznicul bazinelor piscicole din proximitate se aråta interesat de le¿ul desconsideratei påsåri atât printre vânåtori, cât mai ales printre pescari. „Cu câ¡iva din å¿tia, îmi sap via”, mi-a mårturisit omul. Våzândumå nedumerit, nea Gogu mi-a explicat cu lux de amånunte, convins cå nu-i voi fura re¡eta, de vreme ce nici cultivator localnic de vi¡å-de-vie nu eram, så-i fac concuren¡å, ¿i nici oameni la lucru nu aveam, cu atât mai pu¡in cormorani pe care så-i pun la båtaie, pe post de ra¡e ori de alte zburåtoare de baltå, cum pesemne îi prezenta el mesenilor încânta¡i de festin.

Gabriel CHEROIU

Ceaunul podgoreanului

Se jupoaie patru-cinci cormorani, se por¡ioneazå ¿i se laså la tescuit într-un vas cu apå ¿i câteva pahare de vin alb, în amestec cu trei-patru cåpå¡âni de usturoi, strivite cu latul cu¡itului, cu adaos de ceva spårturå de piper ¿i ienibahar. Dupå exact douå zile, materia primå se scurge, se spalå în trei ape ¿i se pune la fiert cu patru ardei gra¿i, zece cartofi de mårime mijlocie, tåia¡i în sferturi, ¿i cu cinci cepe mårun¡ite ¿i rumenite alåturi de o tablå cât palma de slåninå feliatå. La sfâr¿it, se încorporeazå ro¿iile în bulion dintr-un borcan de un litru, dupå tipic. Când carnea stå så cadå de pe oase, se împrå¿tie deasupra ceaunului câte un praf de sare, de piparcå ¿i de ciu¿cå, dupå care se azvârle deasupra un prå¿cåu de påtrunjel verde, tåmânjit. Se månâncå fierbinte, cu nesa¡ ¿i cu o måmåligå cât roata carului, tåiatå cu a¡a, lângå påtlågele murate pânå så se fi pârguit. Dupå trei carafe de vin gålå¡ean vine¡iu, pentru stins sa¡iul, a doua parte a zilei då sapelor o vitezå la care nici cormoranii cei mai plini de temperament nu ar fi visat vreodatå. Profitul Agricol 12/2022

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Tot mai multe furturi de combustibil în Europa Scumpirea acceleratå a carburantului pe pie¡ele din Europa a dus la cre¿terea numårului de furturi de la ferme, ho¡ii fiind atra¿i de rezervele de motorinå ale agricultorilor. Fenomenul a luat amploare pe tot continentul, iar cea mai gravå situa¡ie se înregistreazå în Marea Britanie. Poli¡ia din provincia Cumbria spune cå furturile de motorinå de la ferme au crescut cu 89% de la începutul anului ¿i un caz nou este raportat la fiecare 3-4 zile. “Înainte se fura în special motorinå de diverse tipuri, care poate fi folositå pentru alimentarea autoturismelor. Acum ho¡ii iau ¿i orice tip de combustibil utilizat de centralele de încålzire, pe vremuri asta se întâmpla extrem de rar. Infractorii atacå loca¡ii rurale izolate ¿i furå tot carburantul pe care îl gåsesc în vehicule sau clådiri”, spune ofi¡erul de poli¡ie Paul Cavagin. “Ho¡ii cred cå pot face bani rapid în zonele rurale. De¿i este clar cå poli¡ia a

devenit mult mai activå, aceasta dispune de resurse limitate ¿i nu pot face mai mult”, explicå Ian Bowness, un fermier din Cumbria. Principala organiza¡ie a fermierilor britanici le-a cerut tuturor membrilor så ia måsuri urgente pentru a-¿i proteja bunurile, în special prin instalarea de camere de supraveghere ¿i sisteme de iluminat mai puternice.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Cursul care ne îndeamnå la somn – Diminea¡a… pe scurt! 2) Câine ¡inut în bra¡e – Împinså cu greutate; 3) Semn de 9 10 carte – Termen de aproxima¡ie; 4) Trece prin spate – A ¡ine în suspensie; 5) Aduce la acela¿i numitor – Un strat sub¡ire de ciocolatå; 6) A pune în vedere – Atin¿i de pojar; 7) Oglinzi vene¡iene; 8) Executa¡i cu foc – Våzute prin centru! 9) Port în India – Tare de cap; 10) Legatå de mediu.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 54

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 11/2022 ORIZONTAL: PUISOR - STA; ONCOLOGI - N; LAIC - SARIT; EN - OMULETI; NISTE - OTIC; MAIDAN - NA; PATRII - GEM; U - RETUSARE; CEA - ARAMAR; IMPUTINARE.

VERTICAL: 1) Bunå de gurå; 2) Nu face diferen¡a – Plecat la cules; 3) Apreciazå însu¿irile – Aspru la purtare; 4) Rupturi de ¡esut – Plasate pe linie; 5) Pun nasul în påmânt; 6) Foaie editatå cu gre¿eli – Parte a plåmânului; 7) Acolo, pe extreme! – Î¡i intrå în suflet; 8) Accident în cramå – Tapete curå¡ate! 9) Negru din pådurile tropicale – Factor de accelerare; 10) Micu¡a aurie. Profitul Agricol 12/2022

Profitul Agricol nr. 12 din 2022

Articles inside

România ar vrea PNS-ul adoptat pe repede înainte

Måsurile propuse de Comisie nu råspund a¿teptårilor mini¿trilor

Cum vrea Comisia så asigure securitatea alimentarå a Europei