3 minute read

Banat Agro Vest ridicåun siloz de 2 milioane de euro

CULTURI VEGETALE

Banat Agro Vest ridic\ un siloz de 2 milioane de euro

Advertisement

Banat Agro Vest Timi¿oara - cea mai mare cooperativå din România - va depune, în perioada urmåtoare, un proiect, în valoare de 2 milioane de euro, cu finan¡are de la Uniunea Europeanå. Scopul? Construirea unui siloz de cereale cu o capacitate de peste 15.000 de tone, la Belin¡, în jude¡ul Timi¿.

Cooperativa are o cifrå de afaceri de 80 de milioane de lei, iar anual tranzac ¡ioneazå 45 50.000 de tone de ce rea le. Membrii såi sunt pregåti¡i så contri buie cu acea minimå cofinan¡are obli gatorie în proiecte europene.

Banat Agro Vest a fost înfiin¡atå în 2016 ¿i are aproape 30 de membri or ga niza¡i ¿i în grup de producåtori. Lu creazå 15.000 de ha. Culturile de toamnå ocupå 65-70% din suprafa¡å. 10.000 de ha sunt însåmân¡ate cu rapi¡å, grâu ¿i orz, în 2022, 2.000 de ha vor fi cu porumb, iar restul cu floarea-soarelui, soia ¿i mazåre.

Dacå totul va decurge bine, dupå siloz, urmåtorul proiect va fi construc¡ia unei fabrici, dar încå nu s-a decis dacå va fi de procesare ulei sau de decorticare semin¡e.

“Avem câteva op¡iuni pe maså”, subliniazå directorul Marian Efteme.

Este mul¡umit cå în sfâr¿it intesele cooperativelor din teritoriu au o repre zentare foarte bunå la nivel central, la minister, dar ¿i cu celelalte institu¡ii a gri cole, inclusiv la nivelul Parla men tului. Totu¿i, mai sunt aspecte de îmbu nåtå¡ire a cadrului legislativ. “Cel mai important este faptul cå s-a creat cadru legislativ pentru ca ¿i coo perativele så poatå accesa proiecte pe înmagazinare sau procesare cu finan ¡are de la UE.

Din partea AFIR sus¡inerea este maximå în accesarea fondurilor euro pene, iar acest aspect este extraordinar ¿i un motiv ca ¿i cooperativele så func ¡ioneze bine. Po¡i accesa milioane de euro ca entitate separatå”, explicå Ma rian Efteme.

Datoritå bunei organizåri ¿i a comunicårii eficientå cu organismele centrale ¿i între membrii cooperatori, deocamdatå, cooperativå nu este afectatå de criza mondialå provocatå de råzboiul dintre Rusia ¿i Ucraina. Are parteneriate sigure cu producåtorii de îngrå ¿å minte ¿i reu¿e¿te så gestioneze bine si tu a¡ia. Totu¿i, fermierii sus ¡in cå lucru rile se pot schimba dramatic de la o zi la alta, conjunctura e volatilå ¿i nimeni nu poate preconiza nimic ce ar putea apå rea. De aceea e bine så fii pregåtit.

Cea mai dificilå problema este pre ¡ul la îngrå¿åminte, care a crescut foarte mult, chiar ¿i cu 300%. Efteme aten ¡ioneazå cå, totu¿i, e ¿i un aspect bun: au crescut ¿i pre¡urile la cereale ¿i, în special, la oleaginoase - la floarea-soa relui ¿i rapi¡å - cu 50 - 60%.

Acest fapt îi mai ajutå pe producåtorii care au mizat pe aceste produse agricole. Efectele nu sunt chiar devastatoate. Îngrå¿åmintele costå cam 25% din valoarea produc¡iei, dar dacå reu ¿e¿ti så prinzi ¿i un pre¡ bun la cereale, atunci e ¿i mai bine.

Marea problemå ¡ine de disponibilitatea îngrå¿åmintelor. De exemplu, azotatul de amoniu ajunge în Timi¿ numai printr-un distribuitor din Arad, de aceea nici nu prea gåse¿ti produsul, pe care Azomure¿, cândva, îl fåcea în cantitå¡i foarte mari ¿i îl puteai achizi¡iona u¿or. Dacå îl gåse¿ti, are pre¡uri exorbitante, chiar de 4.000 de lei tona, fårå TVA, de la 1.500, cât era în 2021. Ureea ajunge aproape de 5.000 de lei.

“Costurile sunt foarte mari ¿i produsele aproape cå nu le gåse¿ti. Dis po ni bilitatea e foarte reduså, e o problemå mare, în 2022, ¿i îngreuneazå foar te mult activitatea fermierilor, dar partea bunå este cå a crescut ¿i pre¡ul cerealelor, în acela¿i timp cu al în grå ¿å min telor ¿i motorinei. Cred cå, dacå raportul råmâne a¿a, producåtorul se poate salva. Drama nu ar fi chiar a¿a de mare”, spune Marian Efteme.

Grâul era 1.200 - 1.300 lei, în februarie 2022, iar dupå trei zile, dupå ce a început råzboiul în Ucraina, a crescut cu 50 de euro. A ajuns la 1.500 lei tona.

Efteme crede cå situa¡ia poate merge ¿i invers. Dacå se va pune pro blema unui armisti¡iu între Rusia ¿i Ucraina, pre¡urile se vor pråbu¿i.

Gheorghe MIRON

This article is from: