O nouå rundå de discu¡ii APPR - minister

O nou\ rund\ de discu]ii

Såptåmâna trecutå, înainte de Sfin tele Sårbåtori Pascale, o delega¡iae a APPR s-a întâlnit cu conducerea Ministerului Agriculturii. Au participat secretarii de stat Sorin Moise ¿i Costin Telehuz, iar din partea APPR, directorul executiv, Alina Cre¡u, Cristina Cionga, însårcinatå cu aface rile europene ale Asocia¡iei, ¿i Silviu Mihai, fermier, pre¿edinte al ACCPT Ialomi¡a.

Agenda de discu¡ii a acoperit urmåtoarele puncte:

Modalitatea prin care va fi acordat spri jinul financiar acordat de UE ca råspuns la situa¡ia de crizå, precum ¿i ajutorul de stat (în limita a 35,000 euro/exploata¡ie).

Reprezentan¡ii ministerului au aråtat cå, în prezent, se discutå måsurile de sprijin na¡ional ¿i european, în limi tele urmåtoarelor alocåri: 300 de milioane de euro pentru compensarea cre¿terii pre¡urilor; ajutor de stat de pânå la 400.000/ firmå pentru IMM-urile cårora le-a crescut pre¡ul la utilitå¡i cu 15% (intrå în vigoare la 1 iunie); 200 de milioane pentru procesarea produselor agricole în România ¿i, în plus, o primå de 10% din valoarea productiei pentru fermieri (de la 1 iunie).

De asemenea, vor fi acordate granturi pentru capitalul de lucru în limita a 300 milioane de euro.

Criteriile de selec¡ie a beneficiarilor sunt în lucru ¿i vor fi comunicate dupå perioada Sårbåtorilor Pascale. Zonele defavorizate ¥n cursul întâlnirii, s-a mai decis or ganizarea unei întâlniri între Ministerul Agriculturii ¿i Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie, cu participarea APPR, pe tema actualizårii hår¡ilor ¿i criteriilor în baza cårora sunt delimitate zonele cu constrângeri naturale în România.

APPR a aråtat cå, în prezent, nume roase UAT care sunt dintre cele mai vulnerabile la pericolul de¿ertificårii (mai ales din Moldova) nu se gåsesc pe lista transmiså la Bruxelles odatå cu PNS-ul.

Directorul Autoritå¡ii de Mana-gement a aråtat cå, în prezent, se lucreazå la actualizarea listei transmise la Comisie.

Existå UAT-uri care nu mai pot fi beneficiare, deoarece peste 50% din suprafa¡a lor agricolå beneficiazå de sisteme de iriga¡ii.

Criteriile de stabilire a ANC nu pot fi actualizate, deoarece ele sunt stabilite prin Regulament. ¥nainte de definitivarea listei, APPR va fi informatå ¿i invitatå la consultåri, în special membrii din zonele vulnerabilå.

Ce derogåri va acorda România în 2022 de la cerin¡ele de înverzire? PPP pe ZIE cu culturi fixatoare de azot?

MADR încå nu a stabilit aceste derogåri, dar discu¡ii între direc¡ia de poltici, APIA ¿i Comisia Europeanå sunt în desfå¿urare.

APPR a aråtat cå, deoarece Româ nia nu are pârloaga ca element pentru ZIE, ar putea pleda la Comisia Europeanå pentru utilizarea tratamentelor fitosanitare la culturile fixatoare de azot de la ZIE (inclusiv soia).

Detalii vor fi comunicate såptåmâna aceasta. Animalele sålbatice

O altå discu¡ie a vizat problema da unelor pricinuite de animalele sålbatice asupra culturilor agricole ¿i cuantumul daunelor care pot fi despågubite.

Deocamdat este în lucru un proiect de Hotårâre de Guvern, proiect ini¡iat de Ministerul Mediului ¿i aflat acum în proces de consultare inter-ministerialå.

Reprezentan¡ii Ministerului Agricul turii au explicat cå au avut mai multe rânduri de discu¡ii cu cei de la Minis terul Mediului privind cuantumul des pågubirilor.

Deoarece nu to¡i fermierii au înre gis tråri contabile privind costurile de produc¡ie, s-a renun¡at la varianta acor dårii despågubirii pe baza acestora.

S-a agreat ca, în cazul culturilor agricole comerciale, så se calculeze valoarea medie a produc¡iei, exprimatå în lei/hectar, ca medie aritmeticå a va lorii anuale a produc¡iei pentru fiecare culturå/planta¡ie din 3 ani ale¿i dintre cei 5 ani preceden¡i anului curent, eli mi nându-se rezultatele anului celui mai fa vorbil, respectiv celui mai pu¡in favorabil.

Valoarea anualå a produc¡iei este rezultatul înmul¡irii produc¡iei cu pre¡ul exprimat în lei/kg. La loturile semincere, despågubirea se va calcula în baza datelor din contabilitatea fermei.

Poli¡ele de asigurare încheiate cu companii falite

Situa¡ia cu care se confruntå unii membri APPR beneficiari de proiecte de investi¡ii prin PNDR, care au înche -

APPR - minister

iat, conform procedurii, poli¡e de asigurare cu firme precum City Insurance sau/¿i au adus scrisori de garantie de la Procapital Alliance IFN, societå¡i care, dupå caz, au intrat în procedura de faliment sau au fost radiate din registrul institu¡iilor de creditare. ¥n aceste condi¡ii, fermierii care au accesat fonduri pentru proiecte de investi¡ii nu mai sunt acoperi¡i de o garan¡ie bancarå, ajungând, fårå voia lor, în situa¡ia de neconformitate fa¡å de obliga¡iile la care s-au angajat la semnarea contractului cu AFIR.

Aici, reprezentantul AFIR a explicat cå fermierii afla¡i în aceastå situa¡ie au obliga¡ia så-¿i refacå scrisoarea de garan¡ie (doar de la acele IFN trecute în Registrul Special de Garantare de pe site-ul BNR) sau så încheie o asigurare, dupå caz.

Eligibilitatea asigurårilor parametrice ¥n legåturå cu solicitarea APPR ca ¿i asigurårile parametrice så fie eligibile pentru subven¡ionarea primei de asigurare prin sM 17.1, Autoritatea de Management a aråtat cå, în perioada de tranzi¡ie, acest lucru nu mai este posibil, dar cå, începând cu 2023, Mi nis terul Agriculturii a prevåzut ¿i acest tip de asigurare, deoarece Regula mentul 1305/2013 o permite.

Detalii vor fi furnizate în fi¿a måsurii.

Utilizarea durabilå a produselor de protec¡ia plantelor sau siguran¡a produc¡iei?

¥n cadrul întâlnirii cu oficialii Minis terului Agriculturii, APPR a aråtat cå, potrivit majoritå¡ii studiilor de impact, o reducere a volumului de pesticide utilizate va duce la o scådere a produc¡iei. Iar în situa¡ia actualå, nu este posibilå periclitarea produc¡iei agricole.

România are un consum foarte scåzut de substan¡e de protec¡ie a plantelor, de cca 0,75 kg s.a./ha, adicå 1/3 din media europeanå. ¥n plus, împreunå cu o echipå de la USAMV Bucure¿ti, APPR a pregåtit un raport care indicå decalajul în consumul de inputuri, pe culturi ¿i tipuri de substan¡å activå, fa¡å de celelalte state membre.

O versiune preliminarå a acestui studiu a fost transmiså cåtre Minis terul Agriculturii.

Reprezentan¡ii ministerului au aråtat cå sunt informa¡i în privin¡a acestor decalaje ¿i cå, tocmai de ace ea, România nu a prevåzut ¡inte cantitative de scådere în PNS. ¥n privin¡a utilizårii durabile, ministerul va sprijini o pozi¡ie de convergen¡å cåtre media europeanå a consumurilor.

La final, a fost ridicatå problema atacului masiv al unor dåunåtori (Zabrus tenebrioides - Gândacul ghebos) asupra culturilor påioase în acest an de pia¡å.

Pe aceastå temå, APPR strânge date pentru a sus¡ine o eventualå autorizare de urgen¡å a tratamentului cu insecticide al semin¡elor.

12 milioane de euro pentru procesarea de mazåre, soia sau fasole 14 proiecte vor primi finan¡are în va loare totalå de 12,3 milioane de euro, sprijin nerambursabil pentru inves ti¡ii în procesarea de mazåre, soia sau fasole, anun¡å AFIR. Proiectele au fost depuse în perioada 8 noiembrie - 7 decembrie 2021. Din 24 de proiecte depuse, doar 14 au reu¿it så îndeplineascå condi¡iile de finan¡are.

Bulgaria se pregåre¿te de cumpåråturi la scarå mare Ministrul bulgar al Agriculturii, Ivan Ivanov, a declarat cå guvernul de la Sofia este gata så cumpere 750.000 de tone de grâu ¿i 325.000 de tone de floarea-soarelui de la producåtorii autohtoni. Ivanov a explicat cå Mi nisterul Finan¡elor a alocat deja 1,1 miliarde de leva (562 milioane de eu ro) în acest scop. Pre¡ul de achi zi¡ie a fost stabilit la un maxim de 570 de leva per tona de grâu ¿i 1.400 de leva pentru o tonå de floarea-soa relui. A ceste pre¡uri sunt cu aproximativ 20% mai mari fa¡å de cota¡iile actu ale de pe bursa localå de mårfuri.

România are stocuri suficiente de cereale Peste 90% din culturile însåmân¡ate în toamna anului 2021 se aflå într-o stare de vegeta¡ie normalå, a aråtat ministrul Adrian Chesnoiu. ªi campania de însåmân¡åri de primåvarå se deruleazå bine. “Au venit aceste ploi din luna aprilie care au dat o vigoare aparte câmpului ¿i culturilor agricole. Din perspectiva rezultatelor, evaluårile pe care le facem nu ne situeazå în zona de risc din punct de vedere alimentar”, a afirmat Chesnoiu. România stå bine la nivelul stocurilor interne pânå la noua recoltå, dacå ne referim la cereale, iar sistemele de aprovizio nare la nivelul Uniunii Europene func ¡ioneazå, a spus ministrul dupå ¿edin¡a de Guvern.