Cercetarea se axeazå deja pe produsele bio

CULTURI VEGETALE

Cercetarea se axeaz\ deja pe produsele bio

Decizia Uniunii Europene de a înjumåtå¡i consumul de produse de protec¡ie a plantelor de sintezå chimicå pânå în 2030 a for¡at companiile så-¿i reorienteze cheltuielile cu cercetarea. Grosul investi¡iilor va fi în sensul cre¿terii portofoliului de produse organice de control al bolilor, dåunåtorilor, buruienilor. Aceste produse vor fi, înså, mai scumpe ¿i mai pu¡in eficiente, spune Jean Ionescu, director Corteva.

Corteva nu a realizat un studiu in tern de impact al reducerii utilizårii PPP în UE, respectiv România.

“Nici alte companii nu au un asemenea studiu, din câte ¿tiu, recunoa¿te Jean Io nescu. Studiile sunt costisitoare ¿i nu î¿i au rostul, din moment ce este limpede direc¡ia spre care merge UE, este lim pede cå aceasta nu mai poate fi influen¡atå.”

Dar, nu e nevoie de un studiu, ca så a rate ceva ce este de domeniul eviden¡ei.

“Este limpede cå va exista o redu ce re a productivitå¡ii agricole. Iar problema nu va fi la noi, fiindcå noi ne adaptåm. Problema va fi la consumatorul final, care va plåti un pre¡ mai mare pentru acela¿i co¿ alimentar”.

Companiile producåtoare de PPP s-au orientat deja cåtre investi¡ii foarte mari în produc¡ia de produse biologice.

“Noi, cel pu¡in, vom avea un portofo liu foarte bine pus la punct. Chiar în pe rioada urmåtoare vom lansa o serie de biostimulan¡i ¿i alte produse de fermenta¡ie organicå”.

Produsele organice vor fi mai scum pe, de¿i eficacitatea lor nu se va ridica la nivelul celei asigurate de produsele de sintezå chimicå. Motivul este simplu: “Costul de produc¡ie al organicelor este mult mai mare”.

Reducerea consumului de PPP se poate ob¡ine ¿i prin concentrarea acestora, astfel încât, practic, så fie nevoie de o cantitate tot mai reduså de substan¡å activå pe unitatea de suprafa¡å.

Deja acest lucru s-a realizat odatå cu apari¡ia erbicidelor sulfonilureice. În cazul Arylex, o denumire comercialå pen tru haluxifen-metil, e suficientå o dozå de doar 2-5 grame /ha.

A¿adar, la erbicide ¿i chiar ¿i în cazul insecticidelor, problema reducerii consumului pe unitatea de suprafa¡å e ca ¿i rezolvatå. Problema råmâne la fungicide, unde încå nu s-a reu¿it o concentrare suficientå. Încå se cerceteazå, dar deja bugetele alocate de companii nu mai sunt acelea¿i din anii anteriori. “Nimeni nu-¿i permite så investeascå, pentru Europa, în ceva ce se vede cå nu are viitor. Se cerceteazå produse de protec¡ie cu un ecoprofil foarte bun. Din påcate, nici asta nu este suficient - nimeni nu mai garanteazå cå, fiind prietenoase cu mediul, produsele respective vor putea sta suficient pe pia¡å pentru a produce profit. Uita¡i-vå ce s-a întâmplat cu Isoclast, insecticid pe bazå de sulfo xaflor. E un produs atât de pu¡in toxic pentru om, cå poate fi chiar inge rat fårå probleme, în cantitå¡i limitate, fire¿te. UE îl interzice pentru cå se teme de un efect asupra albinelor. Dar perioada de aplicare este toamna târziu sau primåvara devreme, când albinele nu mai culeg polen”.

Robert VERESS