Profitul Agricol nr. 18 din 2022

Page 19

CULTURI

VEGETALE Cercetarea se axeaz\ deja pe produsele bio Decizia Uniunii Europene de a înjumåtå¡i consumul de produse de protec¡ie a plantelor de sintezå chimicå pânå în 2030 a for¡at companiile så-¿i reorienteze cheltuielile cu cercetarea. Grosul investi¡iilor va fi în sensul cre¿terii portofoliului de produse organice de control al bolilor, dåunåtorilor, buruienilor. Aceste produse vor fi, înså, mai scumpe ¿i mai pu¡in eficiente, spune Jean Ionescu, director Corteva.

C

orteva nu a realizat un studiu intern de impact al reducerii utilizårii PPP în UE, respectiv România. “Nici alte companii nu au un asemenea studiu, din câte ¿tiu, recunoa¿te Jean Ionescu. Studiile sunt costisitoare ¿i nu î¿i au rostul, din moment ce este limpede direc¡ia spre care merge UE, este limpede cå aceasta nu mai poate fi influen¡atå.” Dar, nu e nevoie de un studiu, ca så arate ceva ce este de domeniul eviden¡ei.

Profitul Agricol 18/2022

“Este limpede cå va exista o reducere a productivitå¡ii agricole. Iar problema nu va fi la noi, fiindcå noi ne adaptåm. Problema va fi la consumatorul final, care va plåti un pre¡ mai mare pentru acela¿i co¿ alimentar”. Companiile producåtoare de PPP s-au orientat deja cåtre investi¡ii foarte mari în produc¡ia de produse biologice. “Noi, cel pu¡in, vom avea un portofoliu foarte bine pus la punct. Chiar în perioada urmåtoare vom lansa o serie de biostimulan¡i ¿i alte produse de fermenta¡ie organicå”. Produsele organice vor fi mai scumpe, de¿i eficacitatea lor nu se va ridica la nivelul celei asigurate de produsele de sintezå chimicå. Motivul este simplu: “Costul de produc¡ie al organicelor este mult mai mare”. Reducerea consumului de PPP se poate ob¡ine ¿i prin concentrarea acestora, astfel încât, practic, så fie nevoie de o cantitate tot mai reduså de substan¡å activå pe unitatea de suprafa¡å. Deja acest lucru s-a realizat odatå cu apari¡ia erbicidelor sulfonilureice. În cazul Arylex, o denumire comercialå pentru haluxifen-metil, e suficientå o dozå de doar 2-5 grame /ha. A¿adar, la erbicide ¿i chiar ¿i în cazul insecticidelor, problema reducerii consumului pe unitatea de suprafa¡å e ca ¿i rezolvatå. Problema råmâne la fun-

gicide, unde încå nu s-a reu¿it o concentrare suficientå. Încå se cerceteazå, dar deja bugetele alocate de companii nu mai sunt acelea¿i din anii anteriori. “Nimeni nu-¿i permite så investeascå, pentru Europa, în ceva ce se vede cå nu are viitor. Se cerceteazå produse de protec¡ie cu un ecoprofil foarte bun. Din påcate, nici asta nu este suficient - nimeni nu mai garanteazå cå, fiind prietenoase cu mediul, produsele respective vor putea sta suficient pe pia¡å pentru a produce profit. Uita¡i-vå ce s-a întâmplat cu Isoclast, insecticid pe bazå de sulfoxaflor. E un produs atât de pu¡in toxic pentru om, cå poate fi chiar ingerat fårå probleme, în cantitå¡i limitate, fire¿te. UE îl interzice pentru cå se teme de un efect asupra albinelor. Dar perioada de aplicare este toamna târziu sau primåvara devreme, când albinele nu mai culeg polen”.

Robert VERESS

19


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.