Profitul Agricol nr. 18 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 18 din 11 mai 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 18/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

E foame de porumb Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România

E normal ca råzboiul de lângå noi så ne îngrijoreze ¿i chiar så ne emo¡ioneze drama bie¡ilor oameni. Dar în acela¿i timp trebuie så îl acceptåm, iar dacå mai ¿tim ¿i så ne jucåm bine cår¡ile, agricultura româneascå va avea numai de câ¿tigat din actuala situa¡ie. Råzboiul din Ucraina (cu toate consecin¡ele în aprovizionarea pie¡elor), cre¿terea pre¡urilor la alimente ¿i criza în asigurarea de furaje îi pot transforma pe fermierii din România în actori ¿i mai puternici în pia¡a interna¡ionalå. ªi spun asta din analiza evolu¡iilor în plan european, dar nu numai, ¿i a dezbaterilor ¿i deciziilor care sunt luate acum la Bruxelles. Vedem cå în Europa pre¡ul grâului a crescut cu mai bine de jumåtate în numai douå luni. Porumbul se vinde ¿i el cu 40% mai scump, iar pre¡ul orzului s-a majorat ¿i el cu 50 de procente. Este o adevåratå “foame pentru porumb”, o culturå în cazul cåreia ne descurcåm foarte bine. Anul trecut, România s-a clasat pe primul loc în Uniunea Europeanå la produc¡ia de porumb boabe, acela¿i loc a fost ocupat ¿i în cazul culturii de floarea-soarelui, un alt domeniu în mare suferin¡å din cauza råzboiului din Ucraina. A¿a cå iatå douå zone în care este loc ¿i anul acesta pentru profituri bune, mai ales cå toate previziunile interna¡ionale nu vorbesc de o revenire spectaculoaså a Ucrainei pe aceste pie¡e. Iar asta înseamnå mai mult loc pentru fermierii din România.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Putem aduce lini¿te în Europa ¿i nu numai. Pie¡ele sunt extrem de sensibile, influen¡ate de obicei de vreme, de cerere ¿i de produc¡ia la hectar. Acum, toatå lumea este nelini¿titå din cauza invadårii Ucrainei, ceea ce a determinat direct ¿i limitarea exporturilor din Rusia, a¿a cå acesta este contextul favorabil pentru fermierii locali.

Profitul Agricol 18/2022

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Brazilia vrea så cultive mai mult grâu

Lactalis pariazå pe pia¡a americanå

Milioane de tone de cereale blocate

16 mai: cererea unicå pentru subven¡ii

Syngenta ob¡ine cel mai mare împrumut din Asia

Pre]uri [i pie]e

Ziua por¡ilor deschise Borealis

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Atacul Tanymecus subliniazå importan¡a rota¡iei

300 de milioane de euro pentru sus¡inerea afacerilor din agriculturå

Guvernul vrea så salveze fabrica de zahår Ludu¿ 6

Canada va ajuta Ucraina så exporte cereale

Så a¿teptåm o penurie de anvelope?

Amenzi de 5.000 de lei dacå nu distruge¡i ambrozia

Via]a companiilor BASF: rezultat financiar solid. 23 de miliarde euro în 3 luni

A doua edi¡ie a programului “Antreprenor în Agricultura 4.0”

Culturi vegetale Cercetarea se axeazå deja pe produsele bio

Danone reorganizeazå opera¡iunile din China

Reac¡ia fermierilor ¿i distribuitorilor la pariul “agricol” al lui Pascal 28 Tanymecus ¿i iepurii, du¿manii de moarte ai florii-soarelui Whisky premium, produs în fermå, în Teleorman

Avicola Toneli, la råscrucea marilor provocåri

Ma[ini & utilaje Demo în câmp marca Dicor Land

Cifrå de afaceri de 70 de milioane de euro la Maschio Gaspardo

Claas va investi 40 de milioane de euro în dezvoltarea produc¡iei 42 30

Fastrac iCON ¿i încårcåtoarele AGRI Pro ¿i 457S

Opinii

Cre[terea animalelor Statul român nu se då în vânt dupå energia verde de fermå

În politicå adevårurile nu prea se spun

Hobby Investi¡iile Corteva la Afuma¡i au ajuns la 74 de milioane de euro Efectul stresului abiotic ¿i atenuarea acestuia

Cosmin Moldovan, un bresla¿ ca altådatå

Vânatul în bucate (16)

BASF ¿i angaja¡ii doneazå pentru Ucraina

EVENIMENTELE Stocurile României sunt suficiente pânå la recoltå Stocurile de cereale, plante tehnice ¿i oleaginoase sunt suficiente pânå dupå noua recoltå, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, care spune cå nu e cazul så vorbim de stoparea exporturilor. “Nu s-a pus niciodatå problema så oprim exporturile, pentru cå noi, la Ministerul Agriculturii, încå dinainte de declan¿area råzboiului din Ucraina am început så monitorizåm stocurile dat fiind faptul cå pe istoricul de export între luna ianuarie ¿i luna iunie erau cantitå¡i mai mari de cereale exportate. Încå de atunci în fiecare mar¡i ¿i vom continua pânå la apari¡ia noii recolte, în fiecare zi de mar¡i, la ora 2:00 (14:00 - n.r.), am întâlnire cu operatorii economici care fac comer¡ cu cereale ¿i cu procesatorii din industria de morårit ¿i panifica¡ie, cu cei care produc ulei de floarea-soarelui sau proceseazå alte categorii de materii prime agricole. Stocurile României sunt suficiente pânå dupå noua recoltå atât în materie de cereale, cât ¿i de plante tehnice, oleaginoase, ¿i må refer aici la floarea-soarelui”, a precizat Adrian Chesnoiu.

Ucraina a impus restric¡ii la exporturile de cereale spre România Ucraina a impus restric¡ii, temporare, privind exporturile de cereale pe calea feratå spre România ¿i Republica Moldova, din cauza numårului mare de vagoane aflate la puncte de trecere a frontierei, a anun¡at vineri firma de consultan¡å APK-Infrom. Dupå ce porturile sale de la Marea Neagrå au fost blocate de Rusia, Ucraina a fost for¡atå så utilizeze calea feratå drept principala rutå pentru exporturile de cereale, ceea ce a condus la aglomerarea vagoanelor de cale feratå la punctele de trecere a frontierei. Anterior, autoritå¡ile de la Kiev au suspendat exporturile de cereale pe calea feratå spre Polonia.

S|PT|MÂNII 300 de milioane de euro pentru sus]inerea afacerilor din agricultur\ 300 mil. euro vor fi acorda¡i pentru sus¡inerea afacerilor din domeniul agriculturii ¿i industriei alimentare. Actul normativ a intrat în procedura de transparen¡å decizionalå ¿i poate fi consultat pe site-ul Guvernului. Aceastå schemå de ajutor, parte a Programului “Sprijin pentru România”, este complementarå alocårii sumei de 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România ¿i se adreseazå întreprinderilor mici ¿i mijlocii, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, care desfå¿oarå activitå¡i economice în sectoarele agriculturå, pisciculturå ¿i acvaculturå ¿i industrie alimentarå. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a anun¡at pe 8 mai cå lanseazå o schemå de ajutor de stat pentru stimularea procesårii materiilor prime agricole în ¡arå. Bugetul pentru noua schemå este inclus în pachetul de 200 de milioane de euro din programul “Sprijin pentru România”. “Vå dau un exemplu. România, întrun an agricol bun, cum a fost 2021, a produs 3 milioane de tone de semin¡e de floarea-soarelui. Necesarul nostru de consum raportat la uleiul de floareasoarelui rafinat ¿i consumat în România se asigurå din procesarea a 1,2 milioane de tone de semin¡e de floa-

Acestea vor putea accesa microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile cu o valoare de 5.000 euro sau granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri, acordate sub formå de sumå forfetarå ¿i în procent din cifra de afaceri. Mai exact, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentå anului 2019 mai mare de 13.501 euro, valoarea grantului poate fi de pânå la 15% din cifra de afaceri ¿i nu poate depå¿i suma de 120.000 euro.

rea-soarelui, restul cantitå¡ii se proceseazå ¿i se exportå ca ulei brut sau rafinat. Råmânem dupå acoperirea întregului necesar de consum cu aproximativ un milion de tone de semin¡e de floarea-soarelui”, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Canada va ajuta Ucraina s\ exporte cereale Canada va ajuta Ucraina så identifice op¡iuni privind modul în care poate exporta cerealele depozitate, a afirmat premierul canadian Justin Trudeau. Aproape 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina ¿i nu pot påråsi ¡ara din cauza dificultå¡ilor legate de infrastructurå ¿i a blocårii porturilor de la Marea Neagrå, inclusiv Mariupol, confirmå ¿i Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå, FAO. În sezonul 2020/2021, Ucraina a fost al patrulea mare exportator global

de porumb ¿i al ¿aselea mare exportator de grâu, conform datelor Consiliului Interna¡ional al Cerealelor. “ªtim cå oamenii din întreaga lume vor suferi de foame din cauza ac¡iunilor Rusiei. Existå cereale care a¿teaptå så fie transportate din Ucraina. Trebuie så ne asiguråm cå Rusia nu va împiedica livrarea cerealelor de care are nevoie omenirea”, a declarat premierul canadian. De asemenea, din 2023 Canada va elimina tarifele comerciale la toate produsele ucrainene importate.

S\ a[tept\m o penurie de anvelope? Daniel Botånoiu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor, trage un semnal de alarmå: se prefigureazå o penurie de anvelope. “Vor fi lipsuri în ceea ce prive¿te anvelopele destinate utilajelor agricole. Marii producåtori sunt afecta¡i de întreruperea livrårilor de gaz ¿i mai ales de negru de fum din Rusia. Pentru cå negrul de fum, esen¡ial în industrie, vine în propor¡ie de 60% din Rusia, iar ¡ara pare cå se închide tot mai mult, oprind vânzårile”, explicå Botånoiu. Marii producåtori în domeniu sunt deja preocupa¡i de aceastå situa¡ie, pentru cå sursele altenative de aprovizionare sunt insuficiente ¿i costisitoare. “S-ar putea så nu mai fie destule anvelope în pia¡å pentru agriculturå,

Profitul Agricol 18/2022

iar pre¡urile oricum vor cre¿te.” Botånoiu recomandå contactarea furnizorilor ¿i stabilirea unui grafic clar de livrare. Iar cine dispune de sumele necesare, ar trebui så î¿i refacå acum stocurile astfel încât så nu se trezeascå, atunci când este nevoie, cå nu au anvelope de schimb. “Nu låsa¡i lucrurile pe ultima sutå de metri, s-ar putea så ave¡i atunci bani, dar så nu ave¡i ce cumpåra cu ei. ªi încerca¡i så da¡i dovadå de flexibilitate în ceea ce prive¿te marca. Putem încerca alternative, mai ales dacå acestea sunt la pre¡uri convenabile ¿i pot fi cumpårate acum sau în viitorul apropiat.”

pagin\ de Arin DORNEANU

O ¡arå ro¿ie de PPA 28 de focare active de pestå porcinå africanå 10 focare de pestå porcinå africanå au fost stinse în ultima såptåmânå, astfel cå pe data de 5 mai mai erau active 28 de focare, fiind afectate 23.868 porcine, anun¡å ANSVSA. Din 2017 ¿i pânå în prezent au fost stinse 5.727 focare de pestå porcinå africanå. În intervalul 28 aprilie - 5 mai au fost înregistrate douå focare noi în Buzåu ¿i Vrancea ¿i au fost stinse 10 focare. De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 6.651 de cazuri la mistre¡i în 41 de jude¡e. În conformitate cu prevederile europene, cazurile de PPA la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in doi ani de la apari¡ia lor. În intervalul 28 aprilie - 5 mai au fost înregistrate 18 cazuri noi de PPA la mistre¡i. FAO: Pre¡urile mondiale la alimente au scåzut u¿or în aprilie Indicele global al pre¡urilor produselor alimentare, un indicator implementat dupå al Doilea Råzboi Mondial, a scåzut u¿or în luna aprilie, dupå ce în luna martie a urcat la un maxim istoric. Cu toate acestea, securitatea alimentarå mondialå continuå så fie un motiv de îngrijorare din cauza condi¡iilor dificile, a anun¡at Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå, FAO. FAO publicå lunar propriul såu Food Price Index, care måsoarå modificårile de pre¡uri înregistrate la un co¿ de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne ¿i zahår. În luna aprilie 2022, acest indice a scåzut cu 0,8% comparativ cu luna martie, pânå la 158,5 puncte, fa¡å de maximul istoric de 159,7 puncte atins în luna martie. Cu toatå scåderea, indicele este cu 29,8% mai mare decât era în luna aprilie a anului trecut. Iar toatå cre¿terea se datoreazå îngrijorårilor cu privire la impactul invaziei ruse¿ti în Ucraina. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Guvernul vrea s\ salveze În acest moment, în România mai func¡ioneazå doar o singurå fabricå de zahår care proceseazå sfeclå, la Roman, a companiei Agrana. Acum câ¡iva ani mai aveam 4, dar dupå eliminarea cotelor, în 2017, s-au închis pe rând ¿i cea de la Oradea, ¿i cea de la Bod. Anul trecut s-a închis cea de la Ludu¿. Fårå fabrici care så cumpere produc¡ia, ¿i numårul cultivatorilor de sfeclå de zahår a scåzut din 2017 încoace, de la 1400 la 160. Acum Guvernul sperå så gåseascå o solu¡ie miraculoaså ¿i så o redeschidå måcar pe cea de la Ludu¿. Aståzi, în ¿edin¡a de Guvern, Ministerul Agriculturii a fost mandatat så poarte negocieri cu proprietarii fabricii, grupul Tereos, al doilea cel mai mare din lume în produc¡ia de zahår. Påstrarea deschiså a fabricii ar însemna continuarea activitå¡ii de cultivare a sfeclei de zahår în bazinul Mure¿ului ¿i påstrarea a 150-200 de locuri de muncå.

În contextul eliminarii cotelor de produc¡ie de zahår (1 octombrie 2017) au fost închise mai multe fabrici de zahår, atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât ¿i la nivel na¡ional, respectiv fabricile SC Zahårul Oradea SRL ¿i SC Antrepriza Zahår Bod SRL. În România, suprafa¡a cultivatå cu sfeclå de zahår s-a diminuat dupå eliminarea cotelor de produc¡ie de zahår, producând efecte ¿i asupra fabricilor de zahår, fiind închise o mare parte dintre acestea. Astfel, din cele 4 (patru) fabrici care au func¡ionat pânå în anul 2017, 3 (trei) fabrici au fost închise, respectiv Zahårul Oradea în anul 2017, Antrepriza Zahår Bod în anul 2020, precum ¿i Tereos RO în anul 2021. Aståzi în România func¡ioneazå o singurå fabricå, cu douå sucursale, ambele ale Agrana, respectiv: - cea de la Roman, jude¡ul Neam¡, care proceseazå sfecla de zahår;

- cea de la Buzåu, dar aceasta proceseazå zahår brut din trestie importat. Închiderea unitå¡ilor de procesare a generat abandonarea cultivårii sfeclei de zahår de cåtre cultivatorii din zona fabricilor, care au investit în ma¿ini/utilaje specifice acestei culturi. Ulterior, aceste utilaje ¿i-au pierdut utilitatea. ¥n consecin¡å, dacå la nivelul anului 2017 în ¡ara noastrå existau peste 1.400 de cultivatori de sfeclå de zahår, în anul 2021, ace¿tia au råmas în jur de 453, iar în prezent mai existå un numår de 160 cultivatori care au încheiat contracte cu SC Agrana România SRL. Referitor la produc¡ia de zahår, men¡ionåm faptul cå, pânå în anul 2021, zahårul ob¡inut din sfeclå de zahår a asigurat cca 25% din necesarul de consum de zahår, în condi¡iile în care necesarul de consum anual al României este de cca 500.000 tone zahår/an. ¥n ceea ce prive¿te diferen¡a de necesar, acesta se asigurå din importul

Suprafa¡a cultivatå cu sfeclå de zahår ¿i produc¡ia ob¡inutå în perioada 2015-2021 Anul

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

suprafa¡å

26.591

24.924

28.204

25.723

22.729

22.757

20.093

produc¡ia totalå produc¡ia medie

tone 1.040.645 1.012.186 1.174.502 978.266 917.163 778.299 831.086 kg/ ha

39.135

40.611

41.643

38.031

40.352

34.200

41.361

Sursa: 2015-2020 date INS 2021 date transmise de fabricile de zahår

de zahår brut în vederea rafinårii (peste 30%) ¿i a zahårului alb importat.

Sectorul european al zahårului în contextul actual Suprafa¡a cultivatå cu sfeclå de zahår la nivelul Uniunii Europene în anul de pia¡å 2022/2023 continuå så scadå în mod constant, cu un procent de aproximativ 2% ¿i pentru al cincilea an consecutiv. Raportat la anul 2021, suprafa¡a cultivatå a fost de circa 1.500.000 ha, iar produc¡ia de zahår - de peste 15 mil. tone. Cre¿terea costurilor cu îngrå¿åminte ¿i combustibil, precum ¿i cre¿terea costurilor de protec¡ie a culturilor reprezintå costuri suplimentare în anul 2022, fiind mårite fa¡å de anul anterior. În plus, cre¿terea pre¡urilor la energie ¿i în special la gazele naturale vor duce la cre¿teri ale costurilor de procesare a sfeclei de zahår. În lumina evolu¡iilor actuale din Ucraina, produc¡ia de zahår se prezintå astfel: Produc¡ia de zahår din Rusia a fost în medie la 5 - 8 milioane tone/an, iar exporturile, în jur de 0,5-1,5 milioane tone /an (ISO). Destina¡ia exporturilor din Rusia se aflå în principal în ¡årile vecine (Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan, Azerbaidjan, Kârgâzstan, Tadjikistan, TurkProfitul Agricol 18/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

fabrica de zah\r Ludu[ menistan etc.). Totodatå, produc¡ia de zahår din Ucraina a fost în medie de 1.200 mil. t/an, iar exporturile au fost cuprinse între 0,15 - 0,5 mil. t/an (ISO). Ucraina exportå cåtre Uniunea Europeanå 20.070 t/an, în cadrul unui contingent tarifar anual de import cu taxe zero, destina¡ia acestor exporturi fiind în principal Spania, România ¿i Bulgaria.

Concluzii În contextul încetårii activitå¡ii unor fabrici de zahår din România ¿i al cre¿terii costurilor de produc¡ie (cre¿terea costurilor la energie ¿i gaze), reliefåm urmåtoarele: Agrana România SRL reprezintå singura fabricå producåtoare de zahår la nivel na¡ional, aspect care poate genera impunerea de monopol asupra pre¡ului de comercializare a zahårului, fapt care poate genera o cre¿tere artificialå a pre¡ului la zahår; Redeschiderea fabricii de zahår de la Ludu¿, care apar¡ine Tereos RO SA, ar asigura men¡inerea unei concuren¡e pe pia¡a internå a zahårului, ceea ce reprezintå un obiectiv strategic necesar a fi îndeplinit la nivel guvernamental pentru a se putea preîntâmpina mani-

Profitul Agricol 18/2022

festarea unui asemenea risc; - în situa¡ia actualå nu se va putea asigura cca 25% din necesarul de consum de zahår anual al României; - în contextul geopolitic actual, råzboiul din Ucraina are un impact negativ asupra exporturilor de zahår realizate din Ucraina cåtre România; - înlocuirea sau suplimentarea importurilor de zahår genereazå costuri suplimentare consistente la bugetul de stat ¿i implicit apari¡ia unor dezechilibre bugetare. În acest sens, ¡inem så mai precizåm faptul cå, în prezent, exportul Ucrainei cåtre ¡årile Uniunii Europene beneficiazå de un contingent tarifar anual de import cu taxe zero; - diminuarea produc¡iei de zahår de la 118.750 tone ob¡inute în anul 2021 la circa 50.000 tone în anul 2022 corelatå cu suprafa¡a de sfeclå contractatå de 8.600 ha; - pierderea totalå/par¡ialå a cultivatorilor de sfeclå de zahår aronda¡i va conduce la scåderea produc¡iei de zahår a României, iar pe cale de consecin¡å, la închiderea/diminuarea antreprenorilor care desfå¿oarå activitatea în acest domeniu; - apari¡ia unui proces de concediere colectivå care va avea un impact social

major asupra salaria¡ilor din fabricå, în contextul pierderii locurilor de muncå. Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale a sus¡inut cultivatorii de sfeclå de zahår prin acordarea de plå¡i directe, plå¡i care depå¿esc circa 1.000 de euro/ha. Scopul sprijinului financiar a fost de compensare par¡ialå a pierderilor de venit, generat de volatilitatea pre¡ului de vânzare a sfeclei (lipsa pre¡ului minim garantat de 26,29 euro/t dupå eliminarea cotelor), precum ¿i a cre¿terii pre¡ului inputurilor (semin¡e, carburan¡i, pesticide, etc.). În urma anun¡ului de închidere a fabricii de zahår Tereos RO SA, conducerea Ministerului Agriculturii a ini¡iat discu¡ii cu Federa¡ia Cultivatorilor de sfeclå de zahår din România, Patronatul Zahårului ¿i fermierii aronda¡i la fabrica SC Tereos RO SA pe aceastå temå. Pentru toate aspectele expuse mai sus, Ministerul Agriculturii a fost mandatat de premier så poarte negocieri pentru men¡inerea activitå¡ii fabricii de zahår de la Ludu¿ - SC Tereos RO SA, pentru continuarea activitå¡ii de cultivare a sfeclei de zahår în zonå si implicit a påstrårii locurilor de muncå a salaria¡ilor din fabricå.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Corteva se retrage din Rusia Corteva Agriscience a anun¡at cå se retrage de pe pia¡a ruså, urmând exemplul altor companii importante care au luat aceastå decizie dupå invazia din Ucraina. Gigantul american spune cå a oprit deja toate vânzårile din Rusia, pentru cå nu mai putea asigura securitatea angaja¡ilor de la filiala localå. În acela¿i timp, Corteva a promis cå-i va sus¡ine în mod direct pe fermierii ucraineni, printr-o dona¡ie importantå de semin¡e. Pentru a asigura securitatea alimentarå globalå, compania va trimite gratuit semin¡e ¿i în state din Africa ¿i Orientul Mijlociu. Ucraina se plânge de taxele mari din porturile dunårene Eforturile Ucrainei de a exporta cereale pe rute alternative sunt limitate de cre¿terea tarifelor de încårcare din porturile dunårene, care apar¡in unor companii private. Conform unui oficial de la Kiev, pre¡ul pentru încårcarea unei tone de grâu în porturile Reni ¿i Ismail a crescut de la 5-6 dolari per tonå înainte de invazia ruså pânå la 20 de euro în luna mai. Guvernul ucrainean sperå în continuare ca volumul cerealelor exportate pe calea feratå ¿i pe Dunåre så depå¿eascå în curând un milion de tone pe lunå.

Mistre¡ii atacå Roma Chiar ¿i mistre¡ii au aflat cå toate drumurile duc la Roma. Capitala Italiei este luatå cu asalt de râmåtorii sålbatici, care îi jefuiesc pe cumpåråtori la ie¿irea din magazine. Scroafele cu purcei merg printre ma¿ini ¿i î¿i alåpteazå purceii pe asfalt. Pe 8 mai, a apårut deja un caz de pestå porcinå africanå. Italia a avut focare în partea de nord, dar invazia mistre¡ilor spre sud råspânde¿te epidemia prin toatå peninsula. 10

16 mai> cererea unic\ pentru subven]ii Adrian Pintea, directorul general APIA, (foto) face un apel cåtre fermieri, crescåtori de animale så depunå cererea unicå pentru subven¡iile agricole, aferente acestui an, pânå la data de 16 mai, termenul pânå la care cererilor nu li se aplicå penalitå¡i. A¿a cum prevede legisla¡ia comunitarå ¿i, bineîn¡eles, cea na¡ionalå, primirea cererilor va continua ¿i dupå data de 16 mai, pentru încå 25 de zile calendaristice, înså fermierii trebuie så ¿tie cå vor fi penaliza¡i cu 1% pe zi din sumele la care fermierul ar fi avut dreptul dacå cererea unicå de platå ar fi fost depuså pânå la termenul stabilit, pentru fiecare zi lucråtoare întârziatå. “În fiecare an, facem apel la fermieri så nu amâne depunerea cererii de platå ¿i så o depunå în termen, astfel încât så nu fie sanc¡iona¡i, så nu primeascå nici-

un fel de penalitå¡i. De aceea, reamintesc data de 16 mai, normal este 1 martie - 15 mai, dar 15 mai fiind într-o zi nelucråtoare, atunci am decalat cu încå o zi primirea cererilor, astfel cå luni, 16 mai, va fi ultima zi în care se mai primesc cereri unice de platå, pentru Campania 2022, fårå penalitå¡i”, a spus Adrian Pintea.

Viorel PATRICHI

Danone reorganizeaz\ opera]iunile din China Grupul Danone a anun¡at cå renun¡å la parteneriatul cu compania chinezå Mengniu ¿i restructureazå opera¡iunile de pe pia¡a chinezå. Danone va vinde pachetul de 25% din ac¡iunile producåtorului de lapte praf Yashili ¿i va primi în schimb controlul total al Dumex Baby Food, care comercializeazå hranå pentru bebelu¿i. Acordul prevede ¿i cedarea cåtre Mengniu a 20% din ac¡iunile companiei joint-venture Inner Mongolia Dairy, dar negocierile nu au fost finalizate încå. “Speråm cå tranzac¡ia va fi semnatå pânå la sfâr¿itul anului. Este finalul parteneriatului pe care Danone l-a avut cu Mengniu în ultimii ani. China råmâne o pia¡å cu o mare importan¡å strategicå

pentru Danone, iar anun¡ul de azi permite companiei noastre så creascå produc¡ia localå a gamei de lapte pentru bebelu¿i”, sus¡ine un comunicat al grupului francez. Danone a cumpårat de la Mengniu pachetul de ac¡iuni Yashili în anul 2014, în schimbul a 550 milioane de dolari, pentru a-¿i consolida prezen¡a pe pia¡a chinezå. De atunci, valoarea ac¡iunilor Yashili a scåzut cu 70%. Anul trecut, gigantul francez a vândut un pachet de 9,8% din ac¡iunile Mengniu pentru 2 miliarde de dolari, pentru a distribui dividende mai mari, din cauza presiunii ac¡ionarilor.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 18/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII John Deere dezactiveazå tractoarele furate de ru¿i din Ucraina Unitå¡ile cecene din armata ruså au furat echipamente agricole John Deere în valoare de 5 milioane de dolari de la un distribuitor din apropiere de ora¿ul Mariupol. Dupå ce echipamentele au ajuns în Cecenia, solda¡ii au descoperit înså cå acestea nu pot fi folosite, dupå ce au fost dezactivate de la distan¡å de producåtor. John Deere a folosit în acest scop un sistem bazat pe GPS numit Connected Support, care a fost puternic criticat în trecut pentru cå-i împiedicå pe fermieri så repare utilajele în ateliere neautorizate. Australia aprobå o varietate de grâu modificat genetic pentru consum Autoritå¡ile din Australia au autorizat pentru consum uman varietatea de grâu modificat genetic HB4, care a fost dezvoltat de compania argentinianå Bioceres. Producåtorul încearcå acum så ob¡inå aprobare ¿i pentru plantarea acestei varietå¡i, care are o rezisten¡å sporitå la secetå. HB4 era autorizat pânå acum doar în Argentina, Brazilia ¿i Columbia. Varietatea se potrive¿te foarte bine climei uscate din Australia, care este un mare producåtor de cereale ¿i a trecut printr-o perioadå de secetå severå în perioada 2017-2019. JBS cumpårå douå fabrici în Orientul Mijlociu Producåtorul Brazilian de carne JBS a achizi¡ionat douå fabrici de procesare din Orientul Mijlociu, situate în Arabia Sauditå ¿i Emiratele Arabe Unite. Compania a anun¡at ¿i crearea unei re¡ele proprii de distribu¡ie care acoperå cele douå state ¿i Kuweit, iar Mohamed Mahrous a fost numit director executiv regional. JBS î¿i propune så creascå semnificativ vânzårile de carne în regiune, prin diversificarea gamei de produse halal, dar ¿i o campanie agresivå de marketing care include un design mai atractiv al ambalajelor. 12

Brazilia vrea s\ cultive mai mult grâu Brazilia vrea så creascå produc¡ia de grâu pentru a profita de criza pe care råzboiul din Ucraina a provocat-o pe pia¡a globalå a cerealelor. Cultivarea cerealelor în zonele de savanå cu temperaturi ridicate era consideratå imposibilå pânå acum câ¡iva ani, înså noile varietå¡i de “grâu tropical”, care sunt rezistente la cåldurå ¿i au un con¡inut bogat de proteine, au început så aducå profituri substan¡iale fermierilor. De aceea, Brazilia se baza pe importul de grâu din Argentina, care are un climat mai rece, favorabil culturilor de grâu. Varietå¡ile de grâu tropical asigurå înså o productivitate foarte ridicatå, iar un fermier brazilian din sa-

vanå, Petro Bonato, a stabilit chiar un record mondial dupå ce a ob¡inut 9.630 de kilograme de grâu per hectar. Exper¡ii estimeazå acum cå produc¡ia de grâu a Braziliei va cre¿te cu 40% în acest an, pânå la 11 milioane de tone, pentru cå agricultorii sunt atra¿i de pre¡urile favorabile. “Brazilia are toate condi¡iile pentru a deveni unul dintre cei mai mari producåtori mondiali de grâu. De¿i recolta actualå nu acoperå nici måcar consumul intern, terenurile agricole existente permit triplarea produc¡iei de grâu pânå la 22 milioane de tone în urmåtorii ani”, explicå Celso Moretti, directorul agen¡iei de cercetare agricolå Embrapa.

Lactalis pariaz\ pe pia]a american\ Gigantul francez Lactalis se concentreazå pe opera¡iunile din SUA ¿i încearcå så se adapteze la gusturile locale pentru a câ¿tiga teren pe o pia¡å dominatå de rivalii de la Danone, Chobani ¿i Yoplait. Pentru a se impune pe pia¡å, Lactalis vrea så se adapteze cât mai bine la gusturile consumatorilor americani. “Spre deosebire de europeni, care månâncå iaurt la sfâr¿itul mesei, americanii îl consumå la micul dejun sau sub formå de snack. Din acest motiv, iaurturile trebuie så fie mai nutritive, ¿i por¡iile mai mari”, spune directorul executiv al Stonyfield, Esteve Torrens. El a explicat cå o por¡ie de iaurt din SUA cântåre¿te în medie 170 de grame, fa¡å de 125 de grame în Fran¡a. Lactalis mizeazå ¿i pe iaurturile din Profitul Agricol 18/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Milioane de tone de cereale blocate Aproape 25 milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina din cauza închiderii porturilor de la Marea Neagrå de cåtre marina ruså ¿i a distrugerii infrastructurii de transport. În sezonul precedent, Ucraina a fost al patrulea cel mai mare exportator mondial de porumb ¿i al ¿aselea exportator de grâu, a¿a cå blocada a contribuit la scumpirea alimentelor pânå la un maxim istoric în luna aprilie.

“Situa¡ia din Ucraina este aproape grotescå, existå o cantitate uria¿å de cereale care ar putea fi exportatå, dar nu poate påråsi ¡ara din cauza problemelor logistice”, a declarat directorul adjunct al FAO, Josef Schmidhuber.

“În ciuda råzboiului, recolta din acest an nu aratå atât de råu. Problema este înså cå nu mai existå destul spa¡iu de depozitare în Ucraina, mai ales dacå nu se va deschide un coridor pentru exportul de cereale”, explicå Schmidhuber. El a avertizat cå multe silozuri sunt încå pline cu recolta de anul trecut, în timp ce altele au fost distruse în timpul luptelor.

Syngenta ob]ine cel mai mare împrumut din Asia Grupul Syngenta a ob¡inut cel mai mare împrumut sustenabil din istoria Asiei, de¿i împrumuturile de acest tip s-au redus semnificativ în ultimul an. Producåtorul de semin¡e a primit o finan¡are în valoare de 4,5 miliarde de dolari, pentru o perioadå de trei ani. Compania inten¡iona så împrumute 1,5 miliarde de dolari, cu o posibilå majorare pânå la 2,5 miliarde de dolari. Valoarea creditului a crescut înså datoritå interesului foarte mare al investitorilor, dupå ce suma ini¡ialå a fost depå¿itå. Împrumuturile legate de sustenabilitate (SLL) sunt un produs financiar special, în care rata dobânzii este calculatå în func¡ie de îndeplinirea Profitul Agricol 18/2022

unor obiective de sustenabilitate. Pia¡a SLL-urilor a scåzut cu 40% în acest an, din cauza infla¡iei globale care le-a fåcut mai pu¡in atractive. Împrumuturile de acest tip sunt înså în continuare foarte populare pe bursa din Hong Kong, care a devenit un centru financiar foarte important pentru companiile chineze care au nevoie de lichiditå¡i. Grupul Syngenta este controlat de compania Sinochem Holding Corp ¿i s-a concentrat în ultimii ani pe opera¡iunile de pe pia¡a chinezå.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU

India nu va opri exporturile de grâu Pre¡ul grâului din India a crescut cu 3% dupå ce guvernul a anun¡at cå nu plånuie¿te så restric¡ioneze exporturile. Grâul s-a ieftinit såptåmâna trecutå pe pia¡a din India, pe fondul zvonurilor cå autoritå¡ile vor impune limite de export din cauza unui val de caniculå care a compromis par¡ial recolta din acest an. Guvernul a redus estimarea produc¡iei din sezonul actual cu 5,7%, de la 111,5 milioane de tone pânå la 105 milioane de tone, dar sus¡ine cå va lua toate måsurile necesare pentru a încuraja exporturile de grâu. Crescåtorii de porci din Anglia cer ajutorul Tesco Asocia¡ia crescåtorilor de porci din Marea Britanie a cerut lan¡ului de magazine Tesco så creascå pre¡ul pe care îl oferå fermierilor, pentru a preveni un colaps total al industriei locale. Fermierii spun cå investesc între 203 ¿i 216 pence pentru a produce un kilogram de carne de porc, în condi¡iile în care pre¡ul mediu în magazine nu ajunge nici la 170 de pence per kilogram. Asocia¡ia a subliniat cå celelalte lan¡uri de magazine alimentare, printre care Sainsbury, Asda, Morrisons, Aldi sau Waitrose, au majorat pre¡ul pe care îl plåtesc producåtorilor. Thailanda ar putea permite importuri mai mari de grâu Guvernul thailandez ar putea suspenda limitele impuse importurilor de grâu în perioada mai-iulie, pentru a acoperi necesarul fabricilor locale de furaje, pe fondul problemelor de aprovizionare provocate de råzboiul din Ucraina. În prezent, producåtorii de furaje pot importa grâu doar dacå cumpårå 75% din porumbul pe care îl folosesc de la producåtori locali. Autoritå¡ile iau în calcul ¿i autorizarea importului a 600.000 de tone de porumb scutit de taxele vamale în valoare de 20%. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 6 mai 2022, a fost de 431 dolari/tonå (1.939 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 3977 euro/t (- 20) 1.945 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Guatemala 97.770 tone, Filipine 77.970 tone, Mexic 77.770 tone, Japonia 57.770 tone ¿i Panama cu 57.770 tone.

¥n såptåmâna 2 - 6 mai 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

02.05 393 395 397

03.05 395 397 401

04.05 05.05 06.05 397 403 405 399 405 407 403 407 411 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Iulie Sept

02.05 405 415 417

03.05 407 417 423

04.05 419 425 425

05.05 421 427 427

06.05 427 429 430

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 419 dolari/tonå (1.885 lei). A crescut cu 42 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 02.05 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 385 Creil FOB 383 Moselle FOB 385 Rouen FOB 427

03.05 04.05 389 391 389 391 387 389 385 387 389 393 433 437

Iunie Iulie Sept

03.05 379 381 387

04.05 381 383 389

România

05.05 383 385 390

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 6 mai 2022, a fost de

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 352 euro/tonå (1.725 lei). A crescut cu 15 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 359 euro/tonå (1.759 lei). A crescut cu 12 euro/tonå.

Iunie Iulie Sept

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 02.05 Bordeaux 337 Pallice 333 Rhin FOB 357 Bordeaux FOB 337 Pontivy 347

$/t

03.05 04.05 05.05 06.05 311 315 317 323 317 313 317 320 297 301 303 307 euro/t

03.05 04.05 05.05 06.05 339 343 339 347 335 337 339 345 359 361 363 365 339 341 343 352 351 353 355 359

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 357 euro/tonå (1.749 lei), mai mare cu 2 euro/tonå decât såptåmâna trecutå.

02.05 307 313 295

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2022, a fost de 357 dolari/t (1.606 lei).

06.05 419 417 413

FOB Constan¡a 385 euro/t (+8) 1.886 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2022 este de 371 euro/t (1.818 lei).

06.05 409 409 411 403 407 447

345 dolari/tonå (1.552 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 447 euro/tonå (2.190 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 409 euro/tonå (2.004 lei).

euro/t 05.05 407 407 409 401 403 441

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 02.05 377 379 385

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 407 euro/tonå (1.994 lei). A crescut cu 22 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 6 mai 2022, a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 365 euro/tonå (1.788 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 321 dolari/tonå (1.444 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 317 315 313 311 321 321 319 317 313 317

Profitul Agricol 18/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 2 - 6 mai 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 641 dolari/tonå (2.884 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 2 mai 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

25.04 619 623 597

26.04 623 627 599

$/t 27.04 625 629 609

28.04 629 631 611

29.04 627 629 609

Orz România FOB Constan¡a 353 euro/t (+ 2) 1.730 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunkerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

02.05 377 385 377

03.05 385 387 379

04.05 387 390 383

05.05 389 391 385

06.05 401 401 397

389 385

391 393 395 397 389 391 395 399

Sorg

PREºURI 2 - 6.05.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 2 - 6 mai 2022, a fost de 327 dolari/tonå (1.471 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 185.770 tone, Germania 57.170 tone, Olanda 37.770 tone, Egipt 37.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 6 mai 2022, a fost de 659 dolari/tonå (2.965 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 499 dolari/tonå (2.245 lei), în cre¿tere cu 22 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

02.05 1.803 1.855 1.825

03.05 1.805 1.877 1.835

04.05 1.815 1.875 1.845

05.05 1.857 1.897 1.855

$/t 06.05 1.997 1.915 1.805

FOB-Rouen, a fost de 401 euro/tonå (1.965 lei), mai mare cu 24 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 399 euro/tonå (1.955 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iunie 2022, pre¡ul orzului furajer este 347 dolari/t (1.561 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 317 321 323 325 327 321 323 325 327 331

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 477 485 495 497 499 457 469 473 477 479

Iunie Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 6 mai, a fost de 999 dolari/tonå (4.495 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 1.011 euro/tonå (4.954 lei). A înregistrat o cre¿tere de 34 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 2 mai 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2022, este de 875 euro/tonå (4.287 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 975 977 981 985 999

Rapi¡å ¥n såptåmâna 2 - 6 mai 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 1.027 euro/tonå (5.032 lei). A crescut cu 50 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 02.05 Rouen 977 Dunkerque 979 Moselle 977

03.05 981 983 981

04.05 983 985 985

05.05 985 987 987

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iunie 2022, a fost de 997 dolari/t (4.486 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 Dieppe 977 985 997 1.007 1.011

data de 2 mai. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 1.023 euro/tonå (5.013 lei), mai mare cu 46 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 1.025 euro/tonå (5.022 lei), mai mare cu 46 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

06.05 1023 1025 1027

Iunie Iulie Sept

02.05 903 875 797

03.05 907 879 799

04.05 909 883 801

05.05 911 885 813

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

431 dolari/t

Profitul Agricol 18/2022

+ 18

345 dolari/t

+ 14

$/t

02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 649 653 655 657 659 647 651 653 655 657

641 dolari/t

+ 12

327 dolari/t

$/t 06.05 937 897 835

+ 10 15

VIA}A

COMPANIILOR BASF> rezultat financiar solid

23 de miliarde euro în 3 luni ¥n primul trimestru al anului 2022, cifra de afaceri a gigantului BASF a crescut cu 3,7 miliarde de euro comparativ cu primul trimestru din 2021, ajungând la 23,1 miliarde euro. Cre¿terea vânzårilor a fost generatå în principal de pre¡urile mai mari în segmentele Produse chimice ¿i Materiale. Volumele de vânzåri u¿or mai scåzute au avut, per total, un efect compensator. Cre¿terea volumelor în segmentele Solu¡ii agricole, Solu¡ii industriale, Materiale, Nutri¡ie ¿i îngrijire ¿i Produse chimice nu a putut compensa pe deplin scåderea volumelor din segmentul Tehnologii de suprafa¡å. Veniturile înainte de impozite ¿i dobânzi (a¿a-numitele EBIT) au crescut ¿i ele cu 474 de milioane de euro comparativ cu primul trimestru din 2021, ajungând la 2,8 miliarde de euro.

Venitul net a fost de 1,2 miliarde de euro, comparativ cu 1,7 miliarde de euro în trimestrul anterior. Acest lucru se datoreazå cheltuielilor de depreciere pe care BASF le-a inclus în venitul net. Aceste deprecieri au fost declan¿ate de råzboiul din Ucraina ¿i de consecin¡ele politice aferente ¿i au vizat, pe lângå împrumutul pentru Nord Stream 2, active în Rusia ¿i în afacerile de transport de gaze. Fluxurile de numerar din activitå¡ile de exploatare s-au ridicat la minus 290 de milioane de euro, o îmbunåtå¡ire de 235 de milioane de euro fa¡å de primul trimestru din 2021.

Perspectivele macroeconomice globale sunt, în prezent, supuse unei incer-

Valoare propuså a dividendelor: 3,40 euro per ac¡iune

Consiliul Directorilor ¿i Consiliul de Supraveghere ale BASF au propus, în cadrul Adunårii Anuale a Ac¡ionarilor, o valoare a dividendelor de 3,40 euro per ac¡iune pentru anul de afaceri 2021. Presupunând cå ac¡ionarii adoptå o rezolu¡ie în consecin¡å, BASF va plåti un total de aproximativ 3,1 miliarde de euro pe 4 mai 2022. titudini foarte mari. Mai exact, este imposibil de prezis evolu¡ia råzboiului din Ucraina ¿i impactul acestuia asupra pre¡urilor ¿i disponibilitå¡ii de energie ¿i materii prime. În consecin¡å, BASF î¿i men¡ine, în prezent, ipotezele macroeconomice pentru anul de afaceri 2022: - Cre¿terea produsului intern brut: 3,8%; - Cre¿terea produc¡iei industriale: 3,8%; - Cre¿terea produc¡iei chimice: 3,5%; - Cursul de schimb valutar mediu: 1,15 dolari per euro; - Pre¡ mediu anual al petrolului (Brent): 75 dolari per baril. ¥n 2022 BASF ¡inte¿te o cifrå de afaceri între 74 ¿i 77 de miliarde de euro.

BASF 16

Profitul Agricol 18/2022

VIA}A COMPANIILOR

A doua edi]ie a programului “Antreprenor în Agricultura 4.0” Clubul Fermierilor Români lanseazå înscrierile în cea de-a doua edi¡ie a programului de perfec¡ionare managerialå Antreprenor în Agricultura 4.0. Acesta este adresat fermierilor cu o experien¡å de minimum 5 ani în administrarea afacerii, precum ¿i absolven¡ilor programului Tineri Lideri pentru Agriculturå. Edi¡ia 2022-2023 a programului va debuta pe 22 noiembrie ¿i se va desfå¿ura pe parcursul a cinci såptåmâni de pregåtire intensivå, cuprinzând cursuri interactive la salå, urmate pe parcursul anului 2023 de sesiuni practice, de schimb de experien¡å, care vor avea loc în fermele participan¡ilor. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alåturi de speciali¿ti cu experien¡å în business, afaceri de familie, training ¿i mentoring. În total, 50 de fermieri antreprenori din toatå ¡ara sunt a¿tepta¡i så participe la a doua edi¡ie a programului. În program se pot înscrie fermieri indiferent de vârstå, dimensiunea sau tipul afac-

erii agricole. Înscrierile se desfå¿oarå în perioada 2 mai - 26 august 2022.

Curricula Program Programul “Antreprenor în Agricultura 4.0” cuprinde cursuri de pregåtire în urmåtoarele domenii: Agricultura digitalå; Management/ Leadership; Direc¡iile europene privind noua Politicå Agricolå Comunå; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Managementul strategic al fermei; Influen¡å ¿i inteligen¡å emo¡ionalå; Managementul vânzårilor ¿i negocierea contractelor; Rela¡ia cu furnizorii ¿i lan¡ul de aprovizionare - disitribu¡ie (Supply chain); Simulåri de business; Fizionomie, comportamente ¿i tonalitatea vocii putere de negociere în func¡ie de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului ¿i asigurårile agricole; Comer¡ cu cereale; Importan¡a utilajelor agricole, din perspectiva noii PAC; Marketing în

agribusiness; Fiscalitate ¿i contabilitate fermå; Legislativ; Public Speaking. Cursurile sunt interactive, cu activitå¡i practice ¿i studii de caz dezvoltate pe baza situa¡iilor concrete cu care se confruntå fermierii în activitatea curentå. Transferul de cuno¿tin¡e, metode ¿i concepte se face prin raportare permanentå la propria afacere. În func¡ie de nevoile de instruire ¿i de specificul fermei, participan¡ii au posibilitatea så opteze pentru o sesiune personalizatå de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor op¡ionale. Înscrierile se fac completând formularul disponibil pe site-ul Clubului Fermierilor Români: https://cfro.ro/formular-inscriere-antreprenor-40.

Investi¡ia în Program Taxa de participare include strict valoarea cursurilor sus¡inute de partenerii educa¡ionali ¿i costurile administrative (închiriere salå, prânz, douå coffee break-uri/zi).

Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români “Fermierii absolven¡i ai acestui program ¿i-au însu¿it nu doar cuno¿tin¡e noi, cu aplicabilitate imediatå în activitatea managerialå din fermå, ci un model de gândire, de ac¡iune ¿i de implicare socialå, care le oferå cadrul necesar pentru dezvoltarea unui business sustenabil. Mai mult, ei au pus bazele unei comunitå¡i solide, unite, foarte active, prin intermediul cåreia dezbat în permanen¡å subiecte de interes ¿i aspecte ce ¡in de cele mai recente schimbåri din domeniul agriculturii.” 18

Profitul Agricol 18/2022

CULTURI

VEGETALE Cercetarea se axeaz\ deja pe produsele bio Decizia Uniunii Europene de a înjumåtå¡i consumul de produse de protec¡ie a plantelor de sintezå chimicå pânå în 2030 a for¡at companiile så-¿i reorienteze cheltuielile cu cercetarea. Grosul investi¡iilor va fi în sensul cre¿terii portofoliului de produse organice de control al bolilor, dåunåtorilor, buruienilor. Aceste produse vor fi, înså, mai scumpe ¿i mai pu¡in eficiente, spune Jean Ionescu, director Corteva.

orteva nu a realizat un studiu intern de impact al reducerii utilizårii PPP în UE, respectiv România. “Nici alte companii nu au un asemenea studiu, din câte ¿tiu, recunoa¿te Jean Ionescu. Studiile sunt costisitoare ¿i nu î¿i au rostul, din moment ce este limpede direc¡ia spre care merge UE, este limpede cå aceasta nu mai poate fi influen¡atå.” Dar, nu e nevoie de un studiu, ca så arate ceva ce este de domeniul eviden¡ei.

Profitul Agricol 18/2022

“Este limpede cå va exista o reducere a productivitå¡ii agricole. Iar problema nu va fi la noi, fiindcå noi ne adaptåm. Problema va fi la consumatorul final, care va plåti un pre¡ mai mare pentru acela¿i co¿ alimentar”. Companiile producåtoare de PPP s-au orientat deja cåtre investi¡ii foarte mari în produc¡ia de produse biologice. “Noi, cel pu¡in, vom avea un portofoliu foarte bine pus la punct. Chiar în perioada urmåtoare vom lansa o serie de biostimulan¡i ¿i alte produse de fermenta¡ie organicå”. Produsele organice vor fi mai scumpe, de¿i eficacitatea lor nu se va ridica la nivelul celei asigurate de produsele de sintezå chimicå. Motivul este simplu: “Costul de produc¡ie al organicelor este mult mai mare”. Reducerea consumului de PPP se poate ob¡ine ¿i prin concentrarea acestora, astfel încât, practic, så fie nevoie de o cantitate tot mai reduså de substan¡å activå pe unitatea de suprafa¡å. Deja acest lucru s-a realizat odatå cu apari¡ia erbicidelor sulfonilureice. În cazul Arylex, o denumire comercialå pentru haluxifen-metil, e suficientå o dozå de doar 2-5 grame /ha. A¿adar, la erbicide ¿i chiar ¿i în cazul insecticidelor, problema reducerii consumului pe unitatea de suprafa¡å e ca ¿i rezolvatå. Problema råmâne la fun-

gicide, unde încå nu s-a reu¿it o concentrare suficientå. Încå se cerceteazå, dar deja bugetele alocate de companii nu mai sunt acelea¿i din anii anteriori. “Nimeni nu-¿i permite så investeascå, pentru Europa, în ceva ce se vede cå nu are viitor. Se cerceteazå produse de protec¡ie cu un ecoprofil foarte bun. Din påcate, nici asta nu este suficient - nimeni nu mai garanteazå cå, fiind prietenoase cu mediul, produsele respective vor putea sta suficient pe pia¡å pentru a produce profit. Uita¡i-vå ce s-a întâmplat cu Isoclast, insecticid pe bazå de sulfoxaflor. E un produs atât de pu¡in toxic pentru om, cå poate fi chiar ingerat fårå probleme, în cantitå¡i limitate, fire¿te. UE îl interzice pentru cå se teme de un efect asupra albinelor. Dar perioada de aplicare este toamna târziu sau primåvara devreme, când albinele nu mai culeg polen”.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Investi]iile Corteva la Afuma]i au ajuns la 74 de milioane de euro Corteva România a prezentat cu fast ultima mare investi¡ie realizatå pe platforma sa de la ªindrili¡a (în Ilfov, lângå Afuma¡i). Este vorba de o nouå sta¡ie de procesare a semin¡elor de floarea-soarelui (în principal), rapi¡å ¿i soia (secundar), care a costat peste 14 milioane de euro. Corteva ajunge, astfel, la investi¡ii totale de peste 74 de milioane de euro în fabrica sa de semin¡e din România, ale cårei produse se livreazå în toate statele europene ¿i în afara UE.

stfel, în urma investi¡iei, capacitatea de însilozare (adicå de stocare pânå la procesare) a fost extinså la 720 de tone. ªi tot mai poate fi extinså, în viitor, pânå la 2.160 tone. Capacitatea de procesare este de 6t/h. Totul este automatizat, comandat pe calculator, dar existå un pupitru de comandå unde personalul Corteva supervizeazå procesul tehnologic de ultimå orå. Transportul de la o unitate la alta se realizeazå exclusiv prin conve-

Derogarea pentru neonicotinoide trebuie acordatå mai devreme Tratamentul såmân¡å cu neonicotinoide nu poate fi realizat de cåtre producåtor, dacå derogarea nu se emite (pânå) în octombrie, noiembrie cel târziu. “Volumul de semin¡e este foarte mare ¿i nimeni nu-¿i permite riscul så trateze ¿i så råmânå cu stoc pe care apoi så trebuiascå så-l distrugå”, explicå Jean Ionescu. 20

ioare ¿i elevatoare de tip Z, care nu deterioreazå calitatea semin¡elor. Fluxul tehnologic are douå pår¡i: calibrarea, care include curå¡area de toate impuritå¡ile ¿i neuniformitå¡ile, ¿i finisarea, care include tratamentul ¿i însåcuirea. În cadrul calibrårii, semin¡ele trec inclusiv printr-o “¿edin¡å foto” în care camere foto de înaltå rezolu¡ie realizeazå imagini analizate computerizat, pentru o rafinare a sortårii. În urma calibrårii, rezultå trei categorii de semin¡e (mari, medii, mici). Confirmând prin participare importan¡a evenimentului, ministrul Adrian

Chesnoiu aprecia cå noua sta¡ie de procesare a semin¡elor este dovada cå se poate adåuga valoare oricårei materii prime ob¡inute din agriculturå. La rândul såu, Shane Dixon, adjunct al ambasadorului SUA la Bucure¿ti, a punctat faptul cå investi¡ia Corteva întåre¿te rolul României de furnizor cheie de semin¡e pentru pia¡a europeanå. Daniel Ni¡å, director de produc¡ie al Corteva pentru nordul, centrul ¿i estul Europei, a aråtat cå produsele de la ªindrili¡a se exportå în toate ¡årile europene, precum ¿i în Ucraina, Serbia, Turcia, R. Moldova. În viitor vor fi deservite ¿i alte pie¡e, Corteva pregåtindu-se în acest scop prin realizarea unui nou centru logistic, la doar câ¡iva km de platforma de produc¡ie. Jean Ionescu, directorul Corteva România ¿i R. Moldova, care a fost ¿i amfitrionul evenimentului, a sumarizat rolul investi¡iei: eficientizeazå procesul de produc¡ie, rezultatul fiind cå un volum mai mare de semin¡e ajunge la fermieri într-un timp mai scurt, la o calitate ¿i mai ridicatå.

Robert VERESS Profitul Agricol 18/2022

CULTURI VEGETALE

Efectul stresului abiotic [i atenuarea acestuia Plantele cultivate sunt supuse continuu de-a lungul perioadei de vegeta¡ie (atât de cre¿tere, cât ¿i de dezvoltare) la diferi¡i factori ai mediului. Acestea sunt într-o continuå luptå cu factorii care le afecteazå cre¿terea ¿i dezvoltarea de-a lungul perioadei de vegeta¡ie.

În

func¡ie de natura lor factorii pot fi controlabili, ¿i anume cei biotici, prin aplicarea unor produse de PPP sau prin adoptarea unor tehnici de protec¡ie integratå în func¡ie de agrotehnica specificå diferitelor zone. Dacå în cazul factorilor biotici existå o gestiune controlabilå, efectele negative ale factorilor abiotici - cum sunt seceta, temperaturile ridicate, salinitatea, precipita¡iile abundente, radia¡iile UV, poluan¡ii atmosferici, ¿i nu în ultimul rând efectele ac¡iunii substan¡elor chimice datorate supradozårii, precum ¿i momentul gre¿it la aplicare - sunt foarte greu de gestionat.

Profitul Agricol 18/2022

În aceste condi¡ii, plantele adoptå diferite mecanisme care diminueazå func¡iile anatomice, fiziologice, biochimice sau reglarea unor gene sensibile la stres. Mecanismele pe care plantele le dezvoltå duc la un consum de energie din partea acestora, rezultatul fiind o diminuare a produc¡iei. Sub influen¡a acestor factori au loc modificåri ale metabolismului plantelor, fapt care duce la cre¿terea produc¡iei unor metaboli¡i secundari, care influen¡eazå direct sau indirect construc¡ia unei strategii de toleran¡å la factorii abiotici prin activarea diferitelor cåi de råspuns la stres. În acest context, solu¡ia o reprezintå biostimulatorii, care prin multitudinea cåilor de ac¡iune pot reduce impactul factorilor abiotici.

Timac Agro a dezvoltat noua gamå de biostimulatori, AND, ca rezultat al unei ample munci de cercetare ¿i colaborare cu institute de renume specializate în via¡a plantelor de culturå. Aceste game au fost dezvoltate cu scopul de a influen¡a în mod semnificativ metabolismul plantelor în anumite faze vegetative ac¡ionând dupå trei principii: Ameliorare - De-stres - Nutri¡ie, prescurtat ADN, fiecare gamå având ac¡iune asupra celor trei direc¡ii cu ac-

Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå!

cent mai mare pe una dintre ele. ADN reune¿te o serie de ingrediente inovatoare. Aceste formule duc la o eficien¡å ridicatå în valorificarea nutrien¡ilor aplica¡i la sol. Prin produsele prezente în pia¡å, Gama ADN cautå så råspundå provocårilor apårute în via¡a plantelor de culturå în diferite stadii de dezvoltare, în a¿a fel încât impactul factorilor nefavorabili så fie cât mai mic. Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. ro.timacagro.com

Ziua por]ilor deschise Borealis Cu ocazia împlinirii a 17 ani de activitate în România, Borealis a organizat “Ziua Por¡ilor Deschise Borealis L.A.T”. Evenimentul a avut loc la depozitul companiei din Giurgiu. Au participat zeci de distribuitori de îngrå¿åminte Borealis din diferite regiuni ale ¡årii. Ofelia Nalbant

felia Nalbant, care conduce de un an ¿i jumåtate Borealis România, a oferit câteva cifrecheie despre activitatea companiei. Partea multina¡ionalei care se ocupå de produc¡ia de îngrå¿åminte are peste 2.000 de angaja¡i în 13 ¡åri, ¿apte fabrici (patru de¡inute integral, iar trei, respectiv cele din Grecia, Olanda, BulAndrei Buznea, responsabil de marketing ¿i digitalizare, a prezentat cele douå solu¡ii digitale ale companiei Borealis, menite så-i ajute pe fermierii care utilizeazå produsele companiei: N-Pilot ¿i NutriGuide. N-Pilot este un reflectometru portabil care måsoarå starea de aprovizionare cu azot a culturii, evaluând con¡inutul de clorofilå al plantelor ¿i cantitatea de biomaså. Determinând necesarul de azot oferå o recomandare de fertilizare care include distribu¡ia dozelor de azot la cereale ¿i cantitatea totalå necesarå pentru

garia, în participa¡iune), 21 de depozite. Pentru România, cea mai importantå e fabrica din Linz - Austria, de unde, în aproape fiecare zi lucråtoare, se încarcå o barjå, care va fi descårcatå în porturile Or¿ova, Giurgiu, Bråila, Gala¡i sau Constan¡a. Borealis România are 40 de angaja¡i rapi¡å dupå ie¿irea din iarnå. NutriGuide este un program online pentru planificarea fertilizårii. De pe orice dispozitiv (calculator, tabletå, telefon) se acceseazå site-ul nutriguide.bolealis-lat.com ¿i, dupå ce se completeazå datele solicitate, programul calculeazå cantitatea de elemente nutritive ¿i de îngrå¿åminte necesare în func¡ie de nevoile specifice ale culturilor, de gradul de aprovizionarea a solului ¿i de cantitatea de elemente nutritive îndepårtate din sol odatå cu recolta (cultura anterioarå). Apoi, oferå o listå cu produsele recomandate, cantitatea ¿i perioada optimå de aplicare.

¿i depozite la Periam (Timi¿), ªimian (Mehedin¡i), Craiova, Deveselu (Olt) ¿i în Giurgiu. Dupå o serie de scurte prezentåri, Ofelia Nalbant i-a provocat pe distribuitori så-¿i spunå påsurile. La început, s-au auzit doar vocile laudative, dar spre final ¿i-au fåcut curaj ¿i cârcota¿ii. Unul a cerut mai multå predictibilitate a pre¡urilor, spunând cå, în condi¡ii de o asemenea volatilitate e imposibil så se realizeze un plan coerent de afaceri. Altul a repro¿at nesincronizårile din aprovizionare, care fac ca distribuitorii så trimitå ma¿ini la încårcare, dar så nu existe marfa. Ofelia Nalbant a promis cå se va cåuta o solu¡ie ca distribuitorii så fie informa¡i în timp real despre stocuri.

Robert VERESS Recomandarea ¡ine cont de produc¡ia scontatå. Anul acesta, Borealis a intrat în parteneriat cu start-up-ul românesc AgroCity, iar NutriGuide a fost integrat în softul mai amplu de management al fermei AgroCity. Cu date adåugate manual sau colectate automat, de la GPS-uri, senzori sau aplica¡ii precum NutriGuide, AgroCity monitorizeazå în timp real echipamentele agricole ¿i integreazå toate opera¡iunile din fermå. În prezent, AgroCity are 559 de utilizatori care lucreazå ferme între 100 ¿i 20.000 ha - în total 161.702 ha. Profitul Agricol 18/2022

CULTURI VEGETALE

Atacul Tanymecus subliniaz\ Sezonul acesta e marcat de un atac puternic de Tanymecus ¿i Opatrum. În multe ferme din sudul ¡årii s-a depå¿it pragul economic de dåunare, fiind necesarå interven¡ia cu insecticide de contact, pentru a se ¡ine situa¡ia sub control. Chiar ¿i a¿a, unele sole cu monoculturå de porumb au fost tocate, în timp ce atacul a fost ca ¿i inexistent acolo unde cultura premergåtoare a fost rapi¡a. E încå un semnal de avertizare cå rota¡ia “ca la carte” este obligatorie pentru sånåtatea culturilor. Problema e cå, în unele zone, asolamentul corect ¿i produc¡iile profitabile sunt incompatibile.

ai mul¡i fermieri membri APPR au contribuit cu fotografii ¿i videoclipuri la studiul APPR de anul acesta referitor la Tanymecus. Imaginile aratå cå e un an favorabil pentru acest dåunåtor. Problema pe care o semnaleazå Alina Cre¡u, director executiv APPR, este cå unii fermieri au folosit semin¡e de porumb ¿i de floare netratate cu neonicotinoide. Autoriza¡ia de urgen¡å pentru folosirea neonicotinoidelor s-a emis prea târziu pentru ca procedura så se efectueze industrial, de cåtre companiile producåtoare de semin¡e. A¿adar, semin¡ele s-au tratat doar la distribuitori sau în fermele autorizate. Prin urmare, din grabå sau pentru a face economii, unii au riscat, iar acum trag ponoasele. Pentru unele zone, ¿ansa a fost nesincronizarea între ie¿irea insectelor din hibernare ¿i starea de vegeta¡ie a culturilor de primåvarå, întârziatå de temperaturile reci din timpul nop¡ii. Acolo unde floarea ¿i porumbul nu erau råsårite, iar solele cultivate cu grâu se aflå în apropiere, insectele adulte au migrat, provocând daune grâului.

Silviu Mihai, administratorul fermei de 1.500 ha Silcomar 2000, din Iazu - Ialomi¡a, cultivå anul acesta 500 ha de porumb, 100 ha floare, 100 ha 24

soia, 400 ha rapi¡å, 400 ha grâu. A avut serios de furcå cu Tanymecus, atât pe solele cultivate cu porumb, cât ¿i pe cele cu floare, acolo unde premergåtoarea a fost floarea (în cazul porumbului) sau porumbul (în cazul floriisoarelui sau a porumbului). Atacul cel mai vizibil a fost pe cele 150 ha cultivate al treilea an cu porumb. În solele cu porumb dupå rapi¡å sau grâu nu au fost deloc probleme. “Dacå semin¡ele nu ar fi fost bine tratate cu neonicotinoide era pråpåd. A¿a, am observat cå multe insecte mureau dupå ce mu¿cau din plante”. Mihai, care e ¿i pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a ¿i membru în CD al APPR, a efectuat trei tratamente cu Lamdex la floare ¿i douå la porumb, în vegeta¡ie. “Primul tratament l-am aplicat preventiv, înainte de råsårire, fiindcå solele din proximitate, cultivate cu grâu, ale unor vecini fermieri, au fost efectiv tocate”.

APPR va cere derogare pentru neonicotinoide ¿i la grâu “În ultimii ani, în urma interzicerii tratamentului semin¡elor de cereale påioase cu neonicotinoide, vedem o intensificare a atacului unor dåunåtori precum Zabrus tenebrioides. Le documentåm ¿i pregåtim un dosar cu informåri tehnice ¿i studii pe care le vom pune la dispozi¡ia autoritå¡ilor, pentru a solicita o derogare de utilizare a neonicotinoidelor ¿i la påioase, în toamna anului 2022”, Alina Cre¡u, APPR.

În mod normal, ¡inând cont de data semånatului, culturile ar fi trebuit så fie mai dezvoltate, dar temperaturile scåzute le-au ¡inut pe loc. Totu¿i, vineri, pericolul trecuse. Floarea a ajuns în faza de douå perechi de frunze adevårate, iar porumbul la douå frunze. În plus, vremea închiså, ploioaså, din ultimele zile, a inactivat insectele.

Dumitru Manole, administratorul fermei de 800 ha Sport Agra, din Amzacea, jude¡ul Constan¡a, ¿i pre¿edinte al Asocia¡iei pentru Cultura florii-soarelui, raporteazå ¿i el un atac puternic. “Din cauza uscåciunii de la suprafa¡a solului, s-a depå¿it PED. Am numårat 12-14 adul¡i/mp, astfel cå, de¿i såmân¡a a fost tratatå, a trebuit så intervenim cu insecticide în vegeta¡ie. Atacul a fost intens mai ales unde cultura e floare dupå porumb sau porumb dupå porumb”. Manole subliniazå importan¡a rota¡iei, dar aratå cå, în Dobrogea, de¿i nu se practicå monocultura la porumb, existå situa¡ii în care acesta trebuie cultivat doi ani la rând, din cauza constrângerilor legate de asolament. Temperaturile scåzute, mai ales cele din timpul nop¡ii (5-6 grade, dupå maxime de 17-18 grade în timpul zilei), au împiedicat dezvoltarea corespunzåtoare a culturilor. Astfel, în multe ferme Profitul Agricol 18/2022

CULTURI VEGETALE

importan]a rota]iei din Constan¡a, floarea era, såptåmâna trecutå, abia la cotiledoane, de¿i, în mod normal, corespunzåtor datei semånatului (care ¿i aceasta a fost întârziatå, tot din cauza temperaturilor scåzute), ar fi trebuit så fie în faza de douå perechi de frunze adevårate. Porumbul nici måcar nu a råsårit. În ferma Sport Agra floarea era la prima pereche de frunze adevårate, iar porumbul în trei frunze. Manole seamånå porumbul când sunt 7 grade în sol, timp de douå zile ¿i aratå cå diferen¡ele în dezvoltarea culturii dovedesc beneficiul acestei tehnologii, implicit din perspectiva gestionårii atacului de Tanymecus. Problema majorå råmâne, înså absen¡a precipita¡iilor. Dobrogea a fost ocolitå de ploile care au cåzut în sudul ¡årii, în aprilie, semne de îmbunåtå¡ire a aportului hidric fiind abia spre mijlocul lunii mai. Grâul, chiar dacå are talia de 70 cm ¿i urma så dea în spic, då semne de suferin¡å, fiindcå uscåciunea este instalatå, în special în stratul superficial, de 0-15 cm. Manole s-a adaptat ¿i a redus norma de fertilizare, de la 150 la 100 kg de azotat de amoniu/trecere.

Raul Mårun¡oiu administreazå 1.400 ha la Såcele, Constan¡a. S-a confruntat cu atac puternic de Tanymecus ¿i Opatrum la porumb, în special pe o solå preluatå în aceastå primåvarå de la un fermier vecin, care cultivase acolo tot porumb anul precedent. Sola fiind lipitå de alta unde programase deja så cultive porumb, a fost nevoit så ri¿te cu monocultura. Efectul a fost vizibil. “Circa 10 ha de porumb din totalul de 80 sunt puternic afectate, în pofida tratamentului såmân¡å. Estimez pierderea de produc¡ie de pânå la Profitul Agricol 18/2022

Curiozitatea lui ªtefan Gheorghi¡å Fermierul bråilean ªtefan Gheorghi¡å semnaleazå o curiozitate: “De vreo câ¡iva ani tot urmåresc un fenomen la care eu nu am råspuns. An de an, în toate solele unde semån porumb dupå floare, samulastra de floare nu este atacatå nici de Tanymecus ¿i nici de Opatrum. Te ui¡i la gândaci cå sunt prezen¡i ¿i nu månâncå, de parcå ¿tiu cå în câteva zile urmeazå så råsarå porumbul”. Emil Georgescu, cercetåtor la INCDA Fundulea, a emis urmåtoarea ipotezå: “Plantele de porumb si floarea-soarelui, aflate în primele faze de dezvoltare, emit compu¿i organici volatili, care atrag adul¡ii de Tanymecus. Cercetåtorii bulgari au demonstrat acest aspect. O posibilå explica¡ie este ca samulastra de floare så emitå mai pu¡ini compu¿i organici volatili, dar acest aspect trebuie cercetat”. 50%”. Mårun¡oiu a efectuat un tratament cu insecticid de contact ¿i spune cå nu va întoarce suprafa¡a respectivå: “E târziu, apå nu mai este pentru råsårire”. În general, este foarte atent cu respectarea rota¡iei ¿i ajunge la solu¡ii ca cea precizatå mai sus când efectiv nu

prea are încotro. “Anul acesta am doar 30 ha de floare, tocmai fiindcå nu am rota¡ie pentru ea. Unde am avut floare chiar ¿i acum patru ani, am evitat så o cultiv, pentru cå apare lupoaia, cre¿te rezerva de dåunåtori ¿i boli, secåtuie¿ti solul. Dar respectarea rota¡iei e problematicå, pentru cå, în zonå, sunt pu¡ine plante care se preteazå cultivårii. Nu poate fi vorba de soia sau mazåre, fiindcå primåverile sunt secetoase, dupå ce iernile trec fårå ninsori, fårå covor protector de zåpadå. Rapi¡å nu am reu¿it så cultiv timp de trei ani, anul acesta fiind primul în care am avut umiditate pentru råsårire ¿i pentru dezvoltarea plantelor”. Constan¡a este jude¡ul în care mul¡i fermieri practicå monocultura la grâu ¿i rotesc scurt floarea-soarelui, fiind culturile mai rezistente la condi¡iile secetoase instalate de mul¡i ani în regiune. Consecin¡ele se våd, în special dupå interdic¡ia de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul semin¡elor de grâu. “Am våzut atac masiv de Zabrus la colegi fermieri care au grâu în monoculturå, cu sole compromise în propor¡ie de 80%. ªi-a spus cuvântul iarna blândå, multe insecte au supravie¡uit”.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

Amenzi de 5.000 de lei dac\ nu distruge]i ambrozia Agen¡ia pentru Protec¡ia Mediului atentioneazå atât fermierii, cât ¿i autoritå¡ile administra¡iei publice locale så ia måsuri urgente pentru combaterea celei mai periculoase plante, du¿man natural al sånåtå¡ii: ambrozia, (ambrosia artemisiifolia), cunoscutå ca iarba pârloagelor. În caz contrar pot primi amenzi pânå la 5.000 de lei.

s-a depozitat påmânt excavat, respectiv pe terenurile lipsite de vegeta¡ie ¿i prost între¡inute. Perioada de polenizare începe la sfâr¿itul lunii iunie, cu un vârf al concentra¡iei de polen în aer în a doua jumåtate a lunii august, ¿i se întinde pânå în octombrie. Pe durata zilei, polenul de ambrozia se ridicå în aer de la råsåritul soarelui, concentra¡ia atinge maximul zilei la amiazå, minimul fiind dupå ploaie ¿i noaptea.

“

Facem acest demers, deoarece cele mai eficiente lucråri de combatere a ambroziei se realizeazå primåvara”, spune Petru Opru¡, director executiv al APM Timi¿. Odatå cu venirea primåverii, o båtaie de cap pentru multe persoane o reprezintå alergia la polenul de ambrozie. Existå legi care obligå proprietarii de terenuri så elimine aceastå plantå, iar primåriile au, la rândul lor, obliga¡ii. În acest sens, Agen¡ia pentru Protec¡ia Mediului a informat toate administra¡iile locale din jude¡ referitor la necesitatea realizårii de lucråri periodice pentru combaterea ¿i distrugerea buruienii ambrozia pe toatå perioada de vegeta¡ie a acesteia.

De ce este periculoaså ambrozia? Este o plantå anualå, perenå, prezentå în grådini, în culturile de cereale ¿i de floarea-soarelui, respectiv în zonele låsate în paraginå cum sunt cele de pe marginea drumurilor ¿i a cåilor ferate, în apropierea dårâmåturilor pe ¿antierele de construc¡ii, în zone unde 26

Se dau amenzi mari APM Timi¿ aminte¿te cå sanc¡iunile pentru proprietarii care nu î¿i igienizeazå terenurile pornesc de la avertismente, dar pot ajunge ¿i la amenzi: între 1.000 ¿i 5.000 de lei pentru persoanele fizice ¿i între 10.000 ¿i 20.000 de lei pentru persoanele juridice.

Cum poate fi distruså ambrozia? Speciali¿tii de la APM Timi¿ au explicat: distrugerea ambroziei se poate face prin aplicarea unor lucråri de discuit, gråpat sau prin folosirea unor cositori mecanice atunci când buruiana este råspânditå în interiorul tarlalelor ¿i a solelor agricole.

Când buruiana este råspânditå pe suprafe¡e mai mari se pot aplica erbicide, dupå caz, începând de primåvara devreme, când buruiana are 10 - 15 cm. Cele mai bune rezultate se pot ob¡ine prin cosirea manualå sau prin folosirea diferitelor echipamente mecanice de tuns iarba. Cositul mecanic sau manual trebuie efectuat cât mai aproape de suprafa¡a solului în vederea distrugerii tuturor ramifica¡iilor care pornesc din tulpina principalå. Se recomandå cositul repetat de 2 3 ori pe an, obligatoriu de realizat înaintea fructificårii plantei. Lucrårile de combatere se repetå în fiecare an pânå la eradicarea completå a buruienii.

Proceduri stufoase Din påcate, legiuitorul a prevåzut o tipologie aparte în cazul prezen¡ei ambroziei pe un teren. Petru Opru¡ explicå cum, în conformitate cu prevederile din legii nr. 62 din 2018, art.1 alin.1 - 3, privind combaterea buruienii ambrozia, distrugerea ei cade în obliga¡ia tuturor proprietarilor sau de¡inåtorilor de terenuri, administratori ai drumurilor publice, cåilor ferate, cursurilor de apå, lacurilor, sistemelor de iriga¡ii ¿i ai bazinelor piscicole, precum ¿i beneficiarii lucrårilor de construc¡ii, unde au fost identificate focare de infestare. Ace¿tia au obliga¡ia ca, dupå distrugerea buruienii, så informeze în scris autoritatea administra¡iei publice locale pe raza cåruia se aflå terenul infestat, în vederea verificårii aplicårii lucrårilor de combatere, care trebuie så fie efectuate pânå la data de 30 iunie a fiecårui an.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 18/2022

CULTURI VEGETALE

Reac]ia fermierilor [i distribuitorilor la pariul “agricol” al lui Pascal Într-un an agricol bulversat de cre¿terea aberantå a pre¡urilor unor inputuri, cum ar fi îngrå¿åmintele, fermierii sunt obliga¡i så gåseascå solu¡ii tehnice care så le permitå ob¡inerea unor recolte cât mai avantajoase din punct de vedere economic. Afecta¡i de scumpiri sunt ¿i distribuitorii, deoarece vând cantitå¡i mult mai mici de îngrå¿åminte. dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

iostimulatorii sunt o solu¡ie teoretic posibilå pentru ie¿irea din impas. Un biostimulant vegetal este orice substan¡å sau microorganism aplicat plantelor cu scopul de a spori eficien¡a nutri¡iei, toleran¡å la stres abiotic ¿i/sau tråsåturi de calitate a culturii, indiferent de con¡inutul såu de nutrien¡i. Deoarece nu sunt descrise cu exactitate, o serie întreagå de substan¡e de naturå biologicå ¿i microorganisme care se aplicå în cantitå¡i mici pe semin¡e, plante ¿i rizosferå ¿i pot influen¡a cre¿terea plantelor prin efect direct sau indirect, sunt catalogate uneori ca biostimulatori. Majoritatea sunt de fapt biofertilizan¡i. Aceste produse, promovate printr-un marketing convingåtor, par a fi solu¡ia idealå pentru a face fa¡å contextului economic în care ne aflåm. Din aceste motive, to¡i fermierii ¿i distribuitorii care î¿i permit acceptå pariul lui Pascal. Pe scurt, pariul lui Pascal este acesta: dacå Dumnezeu existå, cei ce cred în El câ¿tigå infinit, iar cei ce nu cred, pierd aproape totul. Iar varianta agricolå ar fi: dacå biostimulatorii ¿i produsele înrudite au efect asupra produc¡iei, folosirea lor aduce câ¿tiguri atât fermierilor, cât ¿i distribuitorilor. Dacå biostimulatorii nu au efectul scontat, pierderile materiale sunt la fermieri, dar distribuitorii î¿i pot pierde credibilitatea. 28

Extensioni¿tii de la universitatea din Minnesota au aråtat cå în 2018, în majoritatea cazurilor, biostimulatorii utiliza¡i în statul american au fost ineficien¡i ¿i nu s-au ridicat la nivelul a¿teptårilor. Produc¡iile nu au fost mai mari

“

preteze rezultatele. Dupå cum ne dåm u¿or seama, pu¡ini fermieri români au acces la recomandårile competente ale unor consultan¡i din sectorul public. De aceea ar trebui så apeleze la marile companii de pe pia¡å.

Biostimulatori aplica¡i pe semin¡ele destinate semånatului ªi marile companii de semin¡e au pariat pe “biostimulatori”. În plus, ele au un “teritoriu” de apårat: semin¡ele destinate semånatului de la hibrizii pe care i-au creat. De ce Corteva Agriscience, Bayer, Syngenta sau ori care altå companie, cårora le apar¡in cei mai cultiva¡i hibrizi de porumb din România, ar permite altor distribuitori så ofere biostimulatori pentru tratarea semin¡elor, când au ¿i ei pe parcelele unde s-au aplicat produse- în portofoliu printre cei mai buni biosle respective. Rezultate asemånåtoare timulatori? s-au ob¡inut ¿i în Fran¡a ¿i chiar în Så luåm cazul Corteva Agriscience. România. Corteva Agriscience nu mai este din Din aceste motive, “minnesotenii” 2019 divizia de agriculturå a “producårecomandå ca fermieri så testeze în torilor de pesticide” DowDuPont, ci este câmpurile proprii eficacitatea acestor o companie independentå, al cårui produse prin testele în benzi efectuate nume provine din cuvinte ce înseamnå în repeti¡ii. Testarea în bandå constå în inimå ¿i naturå. aplicarea produselor în benzi cu lå¡imea Acest lucru aratå în mod clar intereunui multiplu al combinei cu care se sul tot mai mare pentru utilizarea prorecolteazå. duselor biologice, o tendin¡å globalå de În Statele Unite, aproape întotdeau- altfel. na fermierii trebuie så apeleze la conPentru cå î¿i poate permite, Corteva sultan¡i/extensioni¿ti sau la speciali¿tii Agriscience a cumpårat companii de de la companiile de semin¡e care så-i top din domeniul biofertilizan¡ilor bioajute så realizeze testele ¿i så inter- logice sau doar pe cele mai bune pro-

Pe scurt, pariul lui Pascal este acesta: dacå Dumnezeu existå, cei ce cred în El câ¿tigå infinit, iar cei ce nu cred, pierd aproape totul.

“

Profitul Agricol 18/2022

CULTURI VEGETALE

S-a lucrat cu 2 martori: un fungicid ¿i acela¿i fungicid, asociat cu îngrå¿åminte starter compus din DAP. În acest din urmå caz, au fost înregistrate simulåri ale fiziologiei plantelor. Mai mult decât biostimulator, Lumibio Kelta, propus de Corteva Agriscience, are efect fertilizant, fungic ¿i de stimulare a cre¿terii. Din acest motiv s-ar putea så nu fie considera¡i biostimulatori, deoarece dupå unele criterii ace¿tia nu trebuie så aibå aport de nutrien¡i, dar vor fi solu¡ia tehnicå câ¿tigåtoare. Cu excep¡ia marilor companii de semin¡e, pu¡ine alte organiza¡ii pot testa biostimulatorii într-un numår suficient de mare de repeti¡ii. Pentru a stabili doza de azot la porumb în Cordonul porumbului, speciali¿tii Pioneer au analizat 298 de teste efectuate în 6 sate din regiune. Cum nu ne putem baza încå prea mult pe datele ob¡inute în testele organizate în fermele din România, rezultatele cu biostimulatorii propu¿ii de firmele de semin¡e vor fi valida¡i probabil de testele organizate în câmpurile proprii.

duse biologice pentru a fi aplicate în mod industrial pe semin¡ele Pioneer. A¿a a apårut, în pachetul Lumigen de la Corteva Agriscience, LumiBio Kelta - biostimulator pentru culturile hibride de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, cultura beneficiind de rådåcini mai puternice, absorb¡ie îmbunåtå¡itå a nutrien¡ilor ¿i reducerea stresului abiotic. În pachetul Acceleron de la Bayer existå un biostimulator, B-360, care cre¿te gradul de asimilare a apei ¿i substan¡elor nutritive - cre¿te volumul radicular func¡ional prin stimularea formårii micorizei.

Pro ¿i contra despre utilizarea biostimulatorilor Extensioni¿ii de la Universitatea Minnesota nu au gåsit sporuri semnificative de produc¡ie la aplicarea

Profitul Agricol 18/2022

biostimulatorilor, dar ace¿tia au analizat biostimulatorii clasici, care se aplicå în rizosfera plantelor. Exper¡ii de la Institutul Arvalis au analizat în 7 experien¡e, în 2019 ¿i 2020, eficacitatea a 8 biostimulatori de pe pia¡a francezå, asemånåtori cu cei folosi¡i de companiile de semin¡e, din acelea¿i categorii: bacterii, extracte de alge marine, extracte lignocelulozice, lignosulfona¡i, microelemente, fungicide cu “efect biostimulant”. Niciunul dintre biostimulatorii testa¡i nu a determinat sporuri semnificative fa¡å de martor, nici de produc¡ie ¿i nici fiziologice. Poate ¿i din cauza faptului cå eficacitatea biostimulatorilor depinde vreme, de tipul de sol, con¡inutul în materie organicå, de lucrårile solului, de rota¡ie, de hibrid etc. Poate este nevoie de rela¡ia biostimulatorul potrivit în parcela potrivitå.

Concluzia este clarå: chiar dacå actualii biostimulatori aplica¡i pe såmân¡å nu determinå cre¿teri semnificative de produc¡ie, sunt importan¡i pentru råsårirea ¿i închiderea lanului.

CULTURI VEGETALE

Tanymecus [i iepurii,

du[manii de moarte ai florii-soarelui În zona Aradului, Tanymecus a fåcut ravagii, în culturile de primåvarå. Kelo Milan, pre¿edintele cooperativei Fermierul Nådlåcan, a spus cå se poate vorbi chiar de un dezastru.

“

Avem o suprafa¡å de 15-20% însåmân¡atå cu floarea-soarelui pe care la sfâr¿itul lunii aprilie trebuia så o întoarcem, fiindcå avem un atac puternic de Tanymecus. Zilnic, dispar din plante”, spune Kelo Milan. “Fiindcå nu ne acoperå speran¡a de produc¡ie, suntem nevoi¡i så o înlocuim, iar suprafa¡a e în cre¿tere. Am încercat så intervenim cu un insecticid de contact, dar ¿tim prea bine cå tratamentul cu neonicotinoide este restric¡ionat. De aceea este tot mai dificil så gåse¿ti un produs eficient cu care så lup¡i cu succes împotriva dåunåtorilor. Avem probleme majore, în cultura de floareasoarelui. Imediat ce apar primele cotiledoane, planta este mâncatå”. Din 24 de fermieri, cât are cooperativa Fermierul Nådlåcan, mai sunt 18 care cultivå floarea-soarelui, dar suprafa¡a scade anual, din cauza a doi dåunåtori extrem de periculo¿i: Tanymecus ¿i iepurii de câmp. În cazul asocia¡iei ºåranul Nådlåcan, solu¡ia a fost radicalå: fermierii au renun¡at så mai cultive aceastå plantå. Pre¿edintele, Gheorghe Porubski, a explicat: “Noi avem în fiecare an un atac foarte mare cu Tanymecus, agravat de distrugerile fåcute de iepuri. Ace¿ti doi dåunåtori distrug în totalitate floareasoarelui. Care a fost solu¡ia noastrå? 30

Kelo Milan, pre[edinte Cooperativa Fermierul N\dl\can

Simplu: am scos-o din culturå. Totu¿i, mai sunt doi-trei viteji care mai cultivå, se posomorå¿te el. Unul are 15 ha ¿i altul 20 ha, dar deja unul dintre ei trebuie så întoarcå floarea ¿i va semåna porumb în loc. “Ce pot så fac? Så semån de douå ori floare, crezând cå voi reu¿i så ajung la capåt, iar a treia oarå så pun porumb, când voi fi convins cå nu am nicio ¿anså în fa¡a dåunåtorilor? Atunci risc ¿i cultura de porumb, fiindcå nu pot så mai pun la 450FAO, ci la 350FAO. E clar cå voi avea o produc¡ie mai micå. Numai în pierdere po¡i merge. Såmân¡a e scumpå, lucrarea e scumpå, motorina la fel”, a spus Porubski, care de¡ine 230 de ha pe care anul acesta a cultivat rapi¡å, porumb orz ¿i soia.

Grâul a “avortat”, nu mai are fra¡i Asocia¡ia ºåranul Nådlåcan lucreazå în total 3.000 de ha cu rapi¡å, grâu, orz, porumb ¿i soia. La rapi¡å ¿i porumb, anul acesta, a fost nesperat de u¿or în lupta cu dåunåtorii. Fiindcå a fost frig, dar acum a venit cåldura, iar cel mai mare pericol este gândacul påros.

Totu¿i, la începutul lunii mai, nu erau probleme la rapi¡å, dar din cauza frigului, pantele nu erau dezvoltate cum ar fi trebuit. Rapi¡a era crescutå pânå în talie la om, când trebuia så fie mult mai înalte. “Din cauza frigului, a îmbåtrâni înainte de vreme”, spune Porubski. La grâu este bine, totu¿i fra¡ii au cam dispårut. De la 1 ianuarie, pânå la sfâr¿itul lunii aprilie, erau sub 40 de litri, o cantitate foarte micå. Cu ploaia care a venit, la sfâr¿itul lunii aprilie, s-a ajuns la 53 de litri. Orzul era la frunza stindard la începutul lunii mai ¿i fermierii sperå så nu aibå pierderi mari în recoltå. Din cauza secetei, grâul a pierdut din fra¡i. A avortat. În general, a råmas planta de bazå. Mai ales acolo unde au fost fåcute lucråri minim tillage sau notillage. În continuare, dacå seceta va piersista, fermierii se tem cå vor fi pierderi din cauza reducerii numårului de semin¡e din spic. Împotriva gândacului påros, Porubski aplicå insecticidele sistemice Apis, de la Innvigo, ¿i Inazuma, de la Corteva. “Insecticidele sistemice sunt foarte scumpe. În anii trecu¡i le ocoleam pentru cå existau altele mai bune, dar acum nu prea mai sunt”, spune Porubski.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 18/2022

CULTURI VEGETALE

Whisky premium, produs în ferm\, în Teleorman Fermierul Alexandru Haitå a pornit un plan ambi¡ios în urmå cu patru ani. S-a documentat, a învå¡at så producå båuturi spritoase din cereale, iar în februarie-martie a început produc¡ia la Distileria Mågura Zamfirei. Va începe cu gin. Va ie¿i pe pia¡å cu unul sau douå sortimente ale acestei båuturi, cu note de citrice. Va încerca så schimbe concep¡ia consumatorilor despre gin. Degustårile fåcute de prieteni l-au încurajat.

erma se va moderniza. A început så aranjeze curtea astfel încât så devinå un obiectiv turistic. Trasabilitatea produsului, tururi de fabricå, vizite în câmp sunt argumente pentru o pozi¡ionare privilegiatå pe pia¡å. ªi-a propus ca în doi ani så devinå obiectiv turistic. Afacerea este planificatå pentru zece ani, iar în cinci ar trebui så se sus¡inå singurå. A pornit-o pentru cå simte o presiune în agriculturå, inclusiv din partea unor fonduri de investi¡ii puternice. Are o marjå de 10-15 ani, perioadå acoperitå cu contracte de arendå, timp în care poate så punå pe picioare aceastå a doua afacere. Nu vrea så renun¡e la agriculturå.

Portofoliu de produse Când a pornit pe drumul construirii noii afaceri a început så studieze din punct de vedere tehnic. A gåsit un colaborator la Sfântu Gheorghe cu care a fåcut teståri în regim de preståri servicii ca persoana fizicå teståri, pentru a vedea ce produse poate så ob¡inå. Produc¡ia se va concentra pe whisky care se va matura cel pu¡in trei ani în butoaie de stejar. Lichiorul va avea la bazå alcoolul din care se face whisky. Va produce ¿i rom, dacå va putea så importe melaså de trestie-de-zahår. Cea de sfeclå nu are aroma doritå. “Whisky nu produce nimeni în România. Sunt producåtori de gin, dar nu de aceea¿i calitate”, spune Haitå. 32

båuturii. Dupå douå cicluri de utilizare pentru whisky, butoaiele se pot folosi pentru a matura rom sau se pot vinde cåtre producåtorii de vinuri pentru maturarea vinurilor dulci. Astfel, durata lor de via¡å este de 15-20 ani.

Butoaiele pentru båuturile distilate trebuie så fie confec¡ionate din stejar alb. A comandat din SUA, pentru cå acolo se gåse¿te stejarul alb, printr-un dealer din Marea Britanie. A luat legåtura ¿i direct cu un producåtor de butoaie din SUA, un român din Pennsylvania. Are ¿i pre¡uri bune, dar un transport trebuie så fie de 150 de butoaie. Este posibil ca de la anul så înceapå colaborarea cu el, mai ales cå le poate personaliza ¿i pot fi fåcute prin diferite tehnici, în func¡ie de care depinde gustul final al

Capacitate de start Pânå acum a investit 70-80.000 euro. Cu tot cu clådire costurile se ridicå la 100.000 euro. Echipamentul de distilat produce maximum 15.000 litri anual. În timp, va trebui så investeascå mai mult pentru a putea cre¿te capacitatea. Într-un an-doi va mai cumpåra ¿i un echipament pentru producerea mal¡ului. A încercat ini¡ial så realizeze un proiect pe fonduri europene în valoare de 1,6 mil. euro, care nu a primit înså finan¡are. La AFIR, produc¡ia de rachiu ¿i pålincå se aflå în aceea¿i categorie cu whisky ¿i gin, la pomiculturå. Varianta a doua era o investi¡ie 5600.000 euro, pentru care a vrut så ia un credit de la bancå. A aflat cå afacerile start-up accizabile nu sunt pe placul in-

Formalitå¡i numeroase La începutul anului mai a¿tepta douå echipamente, apoi trebuia så depunå documenta¡ia la vamå. Sunt multe autoriza¡ii de ob¡inut, nu e simplu. Este necesar un sistem de supraveghere video la care organele de control så fie conectate ¿i så poatå monitoriza activitatea, så aibå un birou în care så ¡inå documenta¡ia acestora. Este necesar ¿i så depunå bani ca avans pentru accizå, trebuie fåcute lunar declara¡ii de produc¡ie ¿i de estimåri. Sunt multe formaltå¡i. “Dacå pleci cu gândul de a lucra 100% corect nu este nici o problemå”, spune fermierul. Profitul Agricol 18/2022

CULTURI VEGETALE lucråm cum trebuie se pot ob¡ine medalii la concursurile interna¡ionale de båuturi spirtoase”, spune fermierul.

Construc¡ia brandului Acum se aflå în faza de construc¡ie a produsului ¿i a brandului. ºinta este ca în 4-5 ani så ajungå un brand cunoscut. Canalele principale de vânzare sunt online ¿i Horeca. La logo a lucrat cu o companie din Chile, gåsitå printr-un site de branding interna¡ional. Are discu¡ii cu douå companii de branding din România cu care vor så punå la punct stitu¡iilor de creditare. Volumul de împru- povestea. A ales numele “Mågura Zammuturi alocat este mic. “Sunt afaceri cu firei” pentru cå între terenurile exploamarjå de profit foarte mare, dar ¿i un risc tate s-a descoperit un sit arheologic cu mare pentru cå taxele au o pondere de o vechime de 4.000 ani î. Hr., iar pe la 50% din valoarea produsului. Afacerile 1800 în zonå a existat o cârciumå, a accizabile se opresc subit”, explicå fer- Zamfirei. S-a documentat la muzeu, cu mierul de ce fug båncile de finan¡area ajutorul autorului monografiei comunei afacerilor noi din acest domeniu. Pentru început are la dispozi¡ie o halå de 110 mp. La varå va începe construc¡ia pentru depozitarea butoaielor. Va trebui så gåzduiascå o produc¡ie anualå de 10.000 litri în butoaie de 100200 l, påstratå 4-5 ani.

¿i din povestirile båtrânilor din zonå. Lucreazå ¿i pentru designul de sticlå. Mai trebuie desenatå eticheta, pe care o va produce la o firmå din Alexandria ce lucreazå pentru crame cunoscute. Pentru noua afacere va avea, pentru început, un singur angajat nou, care-i va fi ucenic pentru doi ani pentru a învå¡a distilarea. Haitå a învå¡at, la rândul lui, la Sfântul Gheorghe timp de doi-trei ani, pentru a prinde secretele. Va mai merge ¿i la cursuri organizate în alte ¡åri cu tradi¡ie. De doi ani testeazå în câmp soiuri de grâu, secarå ¿i orz pentru distilare. Anul acesta va testa porumb zaharat. Cerealele trebuie så aibå cât mai mult amidon ¿i cât mai pu¡inå proteinå. Gustul produsului nu este influen¡at de nivelul de amidon, dar randamentul depinde de acesta.

Adrian MIHAI

Cereale produse la calitatea doritå Distilatul se va produce din grâu, secarå, porumb, orz ¿i ovåz. Re¡eta då propor¡ia. La început va putea valorifica o produc¡ie reduså de cereale, de 30 t/an. Volumul ar trebui så creascå de 10 ori înså. “Dacå totul func¡ioneazå conform planului ar trebui ca în zece ani så valorificåm 150.000 sticle/an”.

Tehnologia de produc¡ie Când a fåcut proiectul pentru fonduri europene a lucrat cu un tehnolog din Ungaria. A pus toatå tehnologia cap la cap, cu detalii tehnice. A utilizat informa¡ia ¿i a redimensionat produc¡ia. Va continua colaborarea întrucât acesta este experimentat. Este deguståtor ¿i face parte din comisii de testare a båuturilor distilate din Europa. “Mi-a promis cå dacå Profitul Agricol 18/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Statul român nu se d\ în vânt dup\ energia verde de ferm\ Ianco ¿i Iojic Zifceak, co-proprietarii companiei Maxagro de la Gåtaia, jude¡ul Timi¿, lucreazå 10.000 de hectare ¿i au 2.500 de vaci Holstein, din care mulg 1.200. Capacitatea grajdului este de 3.000 de vite, dar vor så påstreze o rezervå. Consumul lor de energie electricå este foarte mare, mai ales pentru vacile cu lapte.

“

Noi pregåtim mai multe proiecte pentru panouri fotovoltaice pe grajduri. Am vrea så dotåm fiecare fermå cu o instala¡ie de 100-200 de kW. Noi consumåm mult curent electric în fermå: 1 MW. Producem ¿i biogaz”, spune Ianco Zifceak. “Noi mergem pe proiectul de proconsumator, adicå maxim 200 kW pe clådire. Vom face un proiect pe fiecare punct de lucru, pe hale de depozitare, peste tot. Noi producem din biogaz 1 MW. Statul nu ne ajutå nici måcar cu un sfan¡ pentru energia verde. Cu cinci ani în urmå, erau certificate verzi ¿i noi am reu¿it så finalizåm investi¡ia în anul în care mai puteam så primim certificatele verzi, dar, pentru cå am primit un aviz dupå douå luni, dupå ce cå documentul a a¿teptat alte ¿ase luni la Bucure¿ti pânå ni l-au transmis, nu ne-au mai dat niciun certificat verde. A¿a cå investi¡ia func¡ioneazå de Profitul Agricol 18/2022

Fra]ii Ianco [i Iojic Zifceak, co-proprietarii Maxagro, G\taia, jude]ul Timi[

cinci ani fårå niciun sprijin din partea statului. ªi era o investi¡ie fåcutå 100% din bani proprii. Uzina de biogaz ne-a costat 3 milioane de euro. Este un proiect mai scump decât investi¡ia în panouri solare. Folosim bålegarul ¿i porumb de siloz. Gunoiul nu are putere caloricå destulå. Adåugåm 20 de tone de siloz pe zi, este practic ce råmâne de la vaci. Noi nu mai avem nevoie de sprijin de la stat, dar måcar så nu ne încurce. Så speråm cå nu vor scoate taxele din Ucraina ¿i så vinå investitorii de-acolo fårå taxe la noi. Sau cu polonezii, care au subven¡ii mari pentru lapte. Ne-am cam pierdut speran¡a. Dacå ar fi o pia¡å corectå, ar fi bine”, explicå Ianco Zifceak. Nici acordarea sprijinului cuplat zootehnic nu i se pare onest. “Noi primim subven¡ie pentru 250 de vaci, iar restul nu prime¿te nimic. Avem în grajduri primii cinci tauri din lume. Sigur, am trecut ¿i printr-un necaz foarte mare: cu trei ani în urmå, ne-a intrat boala LEP în fermå.

A trebuit så omorâm atunci 800 de vaci, cele mai bune animale din fermå. Statul iar nu ne-a ajutat cu nimic. Le-am abatorizat pe toate ¿i acum avem foarte multe animale tinere. Nu am luat-o de la capåt, dar am luat-o sigur de la jumåtate...”. “Este vorba de leucozå. Probabil cå DSV Timi¿ a recoltat ganglioni de la vacile respective dacå a putut så ia o asemenea decizie radicalå", spune Mircea Bara, director la Sta¡iunea de Cercetåri de la ªimnic, jude¡ul Dolj. Pre¡ul laptelui nu este încå acoperitor pentru pagubele mari, suportate de fermieri. “A crescut pre¡ul la inputuri, la furaje, dar pre¡ul laptelui cre¿te lent, spune Ianco. Vindem cu 2,20 lei/litru, dar, cu tot cu proteinå, primim 2,50 lei. Vrem så mai cumpåråm o fermå bio de culturå mare din Gåtaia, de 1.800 de ha. Am vrea så trecem ¿i ferma zootehnicå tot pe bio. Le punem pe toate pe hârtie så vedem dacå meritå din punct de vedere economic ¿i vom decide.”

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cosmin Moldovan, un bresla[ ca alt\dat\ L-am våzut la Fântânele, Mure¿, lângå standul lui de bucåtårie mobilå, pe care l-a botezat la fel ca pe toate magazinele lui din Cluj: Carmangeria La Moldovan Sânnicoarå. Cu ¿or¡ul lui practic, pe care scria acela¿i lucru, pårea un staroste de breaslå de acum douå sute de ani.

ermierul Cosmin Moldovan a închis frumos cercul afacerilor lui, a¿a cum pu¡ini crescåtori au fåcut în România. “Îmi place så fiu considerat bresla¿: asta ¿i sunt, un måcelar, spune cu modestie jucatå fermierul de la Sânnicoarå, proprietarul celui mai mare lan¡ de carmangerii din Transilvania ¿i, probabil, din toatå România. Eu nu am participat la licita¡ia organizatå de Asocia¡ia Abrdeen Angus pentru cå am cumpårat deja ni¿te animale de la Karpaten Meat mai înainte de licita¡ie. Calitativ, carnea de Angus din România poate concura cu orice carne de pe planetå. Eu am adus aici ¿i o carne maturatå de Bål¡atå Româneascå. Eu am o fermå de Bål¡atå, cu 350 de vaci, ¿i una de Angus, cu 100 de vaci. O fermå de Angus comercialå, adicå are angaja¡i, nu lucreazå doar familia poate fi profitabilå dacå ai peste 100 de animale. La fel ¿i Bål¡ata, trebuie så ai minim o sutå de vaci la muls. Noi suntem ¿i procesatori de carne, iar eu am optat pentru Bål¡atå pentru cå este o raså mixtå. Laptele ei este mai bun decât laptele de Holstein. O spun din proprie experien¡å. Am discutat cu cei de la Bio Silvania, care vor så renun¡e la Holstein ¿i så treacå pe Bål¡atå, care are perfor-

man¡e de 30-32 de litri de lapte în medie ¿i este mult mai longevivå. Nu am teren suficient pentru ele. Micii fermieri ¿i cei de la bloc ne încurcå. Subven¡ia trebuie s-o ia cel care lucreazå terenul. Noi avem avantajul cå producem toate cerealele, dar pre¡urile au crescut mult. Ne bucuråm cå a crescut pre¡ul la cereale, dar se întoarce ca un bumerabng asupra noastrå”. Carmangeriile lui au fost echipate cu aparaturå Bizerba ¿i se conduc dupå management de tip RBC. Fermierul Cosmin Moldovan este ¿i pre¿edintele Cooperativei Agricole Some¿ Arie¿ (SACA), care a fost înfiin¡atå în anul 2011. El continuå practic opera lui Dan ºandea de la Apahida. Cooperativa Agricolå Some¿ Arie¿ are sediul în Apahida, jude¡ul Cluj. “Am început cu 7 membri, iar în prezent avem 80 de membri ¿i peste 250 de fermieri asocia¡i. Cooperativa are o cifrå de afaceri de 10 milioane de euro, lucreazå peste 2.300 ha de på¿une ¿i 4.100 ha terenuri arabile. Membrii Cooperativei de¡in 5.500 de bovine ¿i 2.000 de ovine. Cooperativa are propriul serviciu de colectare ¿i transport lapte, vinde cåtre procesatori

peste 15 mil. tone/lapte/an. Cooperativa are ¿i unitate de procesare lapte: Fabrica de Brânzeturi Transilvania, unde producem brânzeturi unicat în lume, precum brânza de Nåsal sau de Moeciu”, spune Cosmin Moldovan. Cooperativa a implementat un sistem integrat de achizi¡ie a intrårilor (combustibil, cereale, premixuri, semin¡e etc.) la pre¡uri avantajoase, fiind negociate volume mari în numele tuturor. Cooperativa face ¿i activitatea de control al performan¡elor (COP) la bovine ¿i ovine din anul 2014. Efectueazå controlul oficial al performan¡elor pentru aproximativ 1 700 ferme care de¡in în jur de 30.000 de capete. De asemenea, face controlul pentru 35.000 de oi în peste 100 de ferme. Pentru aceste performan¡e ale grupului, un rol important l-a avut fermierul Dan ºandea, care a condus cooperativa timp de 11 ani. În prezent, func¡ia de pre¿edinte este de¡inutå de omul de afaceri Cosmin Moldovan. Existå semne cå Asocia¡ia Some¿-Arie¿ va evolua cel pu¡in la fel de eficient ca pe vremea lui Dan ºandea.

Viorel PATRICHI

Cosmin Moldovan Profitul Agricol 18/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Avicola Toneli, la r\scrucea

Marele noroc pentru investitorii arabi de la Grupul Toneli este o femeie: Aurora Alexandru, medic veterinar de forma¡ie. Specialistul adevårat, din altå epocå, modest ¿i consecvent, a instituit rigoarea în acest holding. “Eu sunt medic veterinar ¿i de¡in func¡ia de director de produc¡ie ¿i sanitar veterinar pe tot Grupul Toneli. Prefer så fiu consideratå doar medic, nu directoare. Nu apreciez func¡ii care azi sunt, mâine dispar. Meseria este de bazå.”

urora Alexandru s-a nåscut la 31 august 1958, în satul Armå¿e¿ti (aståzi Gro¿i), comuna Cerni¿oara, jude¡ul Vâlcea. A absolvit liceul agricol din Curtea de Arge¿, apoi a terminat în 1984 Facultatea de Medicinå Veterinarå de la Bucure¿ti. Sa cåsåtorit în timpul studen¡iei, a nåscut un båiat. S-a angajat la Avicola Mihåile¿ti, ca så fie mai aproape de Rahova, unde locuia. “Lucrez în agriculturå de când am terminat facultatea.” A revenit la Avicola Gåe¿ti în 1999. Venea dintr-o zonå necoperativizatå ¿i a båtut-o gândul så-¿i facå propria fermå, dar so¡ul lucra la Ministerul de Interne. Au fost mai multe frâne. “Frica de sat, lipsa banilor, ¡åranul î¿i muncea påmântul lui, fåcea de toate ¿i nu era obi¿nuit cu afacerile. Casa era datå de stat. Am råmas så lucrez în continuare pentru afacerile altora. Am lucrat pânå în 1999 la Mihåile¿ti. Era tot o fermå de gåini într-un complex de alte 20 de ferme. Avea reproduc¡ie, incubator, pui de carne, rase grele, rase u¿oare, gåini de ouå pentru consum, ra¡e, gâ¿te. Am fost la început medic stagiar într-o fermå de reproduc¡ie pentru rase grele, apoi am lucrat ca medic de platformå ¿i de laborator. Ulterior, am fost ¿efå de fermå la ra¡e ¿i gâ¿te. Må ocupam de selec¡ie ¿i de genoteca din Mihåile¿ti, de incuba¡ie.” Grupul Toneli are ferme cu cod zero - ecologice, cu cod 1 (gåinile pot ie¿i afarå), ferme cu cod 2 (gåinile stau la sol, dar închise) ¿i cu 3 (gåinile se ¡in în baterii). “Inten¡ionåm så facem o fabricå de ouå-praf ¿i ouå-lichid. Am demarat deja documenta¡ia, dar probabil cå va fi gata anul viitor, pe criza asta. Vrem så supravie¡uim, så cumpåråm cereale 38

Aurora Alexandru, medic veterinar, Grupul Toneli

pentru gåinile pe care le avem ¿i så continuåm fluxul, så putem plåti energia, lucråtorii”.

Legea reproduc¡iei Nu sunt bani pentru aplicarea legii reproduc¡iei, crede Aurora Alexandru. “Noi ne-am luptat foarte mult la MADR ca så fie lege pentru reproduc¡ie. Daniel Botånoiu a spus a¿a: «Fra¡ilor, haide¡i så facem lege. Partidele se schimbå, noi ne schimbåm. Legea råmâne, iar un ordin degeaba dåm dacå nu sunt bani». Pânå acum, Polonia ne-a fåcut concuren¡å cu ouå pe timpul verii, când e mai greu. Nu po¡i så le ceri ¡åranilor så nu mai creascå påsåri. La ferma din Mihåile¿ti, aveam linii pure de påsåri, cu bunici. Le dådeam lucråtorilor bani în plus ca så nu mai creascå påsåri ¿i ei tot cre¿teau. Am convenit så le vaccinåm gåinile trimestrial pentru pseudopestå fiindcå acela era pericolul atunci, le ceream så aducå hârtie de la medicul veterinar de circumscrip¡ie.” ªi degeaba avem legea

reproduc¡iei. Cine vrea så facå pe spezele lui så fie sånåtos... Grupul Toneli a preluat Avicola Toneli, iar punctul de lucru de la Gåe¿ti se cheamå Dragodana, jude¡ul Dâmbovi¡a. Aici func¡ioneazå douå ferme de tineret pentru înlocuire, cu o capacitate de 400.000 de capete. Cumpårå puii de-o zi din Cehia, Austria sau din Ungaria. Un pui costa 56-60 de eurocen¡i, dar a urcat recent la 64-70. “A¿teptåm la sfâr¿itul lui aprilie så luåm din Cehia (hibridul Iza Ro¿ie) ¿i din Austria (hibrizii Lohman Alb). Au început så se caute ouåle albe. Dacå pânå acum se cåutau ouå albe numai în preajma Pa¿telui, acum se cautå tot mai frecvent. Ouåle albe sunt mai grase, au mai mul¡i acizi gra¿i, decât ouåle ro¿ii, ¿i au un indice de spumare mai ridicat. Adicå sunt mai bune pentru pråjituri ¿i pentru cozonaci. To¡i ne cer de sårbåtori ouå albe “cå se bat mai bine”. Nu avem atâtea ouå albe câte vrea Israelul ¿i ¡årile arabe. La Gåe¿ti, func¡ioneazå ¿i ferme cu Profitul Agricol 18/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

marilor provoc\ri codul 2, unde gåinile cresc la sol, în halå. În fermele cu cod 1, gåinile tråiesc direct pe gråtare, pe a¿ternut în halå ¿i pot ie¿i afarå, pe på¿une, unde fiecare gåinå are 4 metri påtra¡i asigura¡i. În fermele ecologice cu cod 0, la un metru påtrat sunt 6 gåini. Ele månâncå furaje numai din cereale ecologice. Terenul pe care ies gåinile afarå este ecologic. Timp de trei ani se recolteazå probe de sol, pe care nu s-au folosit îngrå¿åminte chimice. În ferma ecologicå, tråiesc 48.000 de gåini. “Vom mai construi o fermå ecologicå. Este profitabilå, dar vânzarea ouålor este inconstantå. Avem perioade când oamenii cumpårå ¿i perioade când nu iau. Dacå noi producem un ou cu 0,65 lei ¿i îl vindem la magazin cu 0,7 - 0,8 lei, magazinul dubleazå pre¡ul fiindcå ei a¿a sunt învå¡a¡i. Dacå legisla¡ia ar fi fåcutå de guvernan¡ii no¿tri astfel încât magazinele, mai ales în crizå alimentarå, så punå adaos comercial de maxim 7-10% la alimentele de bazå, ouå, lapte, brânzå, carne, pâine, ulei, zahår, fåinå, ar fi ceva, dar ei pun mai mult decât le vindem noi, producåtorii. ªi banii cei mai mul¡i råmân la magazin ¿i guvernan¡ii se fac cå nu våd.” În ferma de cod 1, tråiesc 81.000 de gåini, iar la sol 300.000. Celelalte gåini stau în baterii ecologice, cumpårate din comunitatea europeanå. Aici cu¿tile pot avea 30, 32, 36 de gåini.

“Acum vrem så construim ¿i sistemul de volierå, deoarece UE vrea så interzicå bateriile, iar magazinele nu mai vor din 2025 asemenea ouå. Fermierii din Polonia au guvernan¡i care dau legi pentru fermieri ¿i au atras fonduri europene pentru ei. În acest timp, onorabilii no¿tri ¿i-au luat copiii, nepo¡ii, amantele, i-au pus în func¡ii ¿i au fåcut ce-au vrut. Pânå acum, ne-au sufocat cu ouåle aduse din Polonia, unde nu suntem primi¡i måcar så vizitåm fermele lor. Polonezii sus¡in cå au derogare ca så facå ce vor. Cum vå explica¡i cå, în Polonia, pre¡ul de vânzare la poarta fermei este mai mare decât pre¡ul de vânzare pentru ouå de aceea¿i calitate aduse în România? Este clar cå Polonia are subven¡ii suplimentare ascunse, în afarå de måsurile agreate de Comisia Europeanå. De ani de zile, Polonia subven¡ioneazå energia electricå. Le-am solicitat guvernan¡ilor no¿tri så facå ordine ¿i degeaba. Am cerut så se aducå ouåle prin sistemul Presis, så se controleze la vamå. Au introdus sistemul Presis la ouåle de incuba¡ie ¿i la pui¿orii de o zi, care vin la noi, pentru hibrizi, pårin¡i de orice fel. Vine certificatul cu douå zile înainte, DSV ¿tie ¿i må sunå cå vin puii pe data de... Când descarc eu aici puii sau ouåle de incuba¡ie, DSV vine în curte dupå ce anun¡å reprezentantul. Asistå la descårcare, la numåråtoarea puilor, verificå documentele dacå sunt conforme cu certificatele primite anteri-

or, dacå în TIR sunt pui sau altceva. Înså la ouåle de import pentru consum ¿i la carne, nimeni nu are interesul så facå vreun control. Românii nu mai sunt patrio¡i. Polonezii ¿i al¡ii ¿tiu så fie patrio¡i. Noi, dacå am vrut så ne ducem cu ouå în Ungaria, am primit urmåtoarea replicå de la un magazin: “Eu vå primesc ouåle fiindcå ¿tiu cå sunt bune. Dar eu le primesc azi, chem DSV, care vine peste o zi sau douå, îmi ia probe, dar nu am voie så le pun la raft så le vând. Peste alte douå-trei zile, vine rezultatul ¿i eu le scot la vânzare. Dacå mi le-ai dat cu 28 de zile valabilitate, o zi sa dus pe drum, mai trec 5 zile, mai prind o sâmbåtå ¿i o duminicå, s-au fåcut deja 7 zile, iar ungurul nu va mai lua ouå din România cu valabilitate de 21 de zile. Le vor cumpåra pe-ale lor, care vin de fapt din Bulgaria. Germania prime¿te ouå numai pentru industrie pentru cå nem¡ii månâncå numai ouå de-ale lor. Cei de la ANSVSA scriu pe hârtie ¿i “mai comunicåm noi”. Cum eu trimit ¿i dau probe oficiale, fac autocontrol, trebuie så-i impui ¿i polonezului så facå la fel. Sau få verificåri la produsele lui în România. “Noi respectåm legisla¡ia europeanå”, zice ANSVSA. ªi polonezul trimite ce buletin vrea el în România. Noi ce så mai facem? “Ce nereguli vede¡i, ne spune¡i nouå ¿i noi luåm måsuri.” Påi eu am timp så fac poli¡ie? Sau sunt angajatå aici ca så am gåini cu ouå sånåtoase? ANSVSA are destui medici veterinari ca så vadå ce nereguli apar la ouå. Dacå le spunem så verifice importurile, ANSVSA va face primul control tot la fermele din România! Pe mine nu må deranjeazå, programul trebuie supravegheat. Respectåm ierarhia, dar ce facem cu concuren¡a stråinå duplicitarå?”, întreabå Aurora Alexandru. Dupå ce am ascultat-o ore în ¿ir, mam întrebat din nou ce va face zootehnia noastrå atunci când speciali¿tii forma¡i în altå epocå, dupå alte rigori, vor trebui så transmitå ¿tafeta...

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 18/2022

MA{INI & UTILAJE Demo în câmp marca Dicor Land Compania gålå¡eanå Dicor Land a organizat recent o demonstra¡ie în câmp, în Cudalbi, Gala¡i. A fost prezentatå ¿i puså în func¡iune semånåtoarea Lemken Azurit 9, care lucreazå în tehnologia DeltaRow, prin care plantele sunt dispuse alternativ (semånare în zigzag), iar spa¡iul de nutri¡ie cre¿te cu pânå la 70%.

¿a cum ne-a obi¿nuit ¿i la alte demonstra¡ii în câmp, Dicor Land a expus o serie de echipamente pentru prelucrarea terenului, recoltat, iriga¡ii ¿i transport: plug Lemken Diamant 16 L6 N100, plug Lemken Juwel 8 M4 N100, disc Lemken Rubin 12/500 KUA DRF, cultivator Lemken Karat 12/400 KUA DRF, cultivator Madara KNSO 9 L Dionis, tåvålug Madara BXT B 613 Rolling Bear, heder Olimac Drago 2 6R 6-70 TR, tambur Irtec G/C5 90/300 Motopompa Irtec I73C011 (126cp), remorcå Pronar T672/1. “Dicor Land este un dealer cu o for¡å de vânzåri consistentå în spate ¿i care a

adus rezultate semnificative pentru fiecare brand pe care îl are în portofoliu. De aceea, am toatå încrederea cå ¿i în cazul parteneriatului cu Lemken vom fi în top 3 dealeri la nivel european”, a spus Silviu Pricop, director comercial Dicor Land.

Azurit 9 este o semånåtoare de precizie pentru culturi prå¿itoare, care creeazå condi¡iile pentru ob¡inerea unor randamente mari atât la semånat, cu economii de carburant, cât ¿i la recoltare, prin produc¡ii mari. Este disponibilå cu 4 pânå la 12 rânduri ¿i diverse distan¡e dintre rânduri. Odatå ce sola a fost curå¡atå, îngrå¿åmântul mineral se aplicå central printrun dublu bråzdar cu discuri. Aceastå fertilizare fixatå sub såmân¡å, deci sub rådåcinå, sus¡ine cre¿terea optimå a plantelor, asigurând substan¡ele nutritive pentru germinare ¿i cre¿tere. Dupå fertilizare, brazdele sunt consolidate printr-o tehnologie inovatoare Lemken, folosind bråzdare trapezoidale. Abia apoi såmân¡a este plasatå în sol. Pe lângå aceastå tehnologie, Azurit 9 poate fi combinatå cu alte utilaje care så asigure, dintr-o singurå trecere, mai multe opera¡iuni în timpul semånatului.

Semånåtoarea oferå o dozare foarte bunå a semin¡elor chiar ¿i la viteze mari de lucru. Presiunea pozitivå din sistem transmite semin¡ele din unitatea de dozare la rândul de semin¡e printr-un tub de semånat. Doi senzori optici monitorizeazå cantitatea de material semincer, astfel încât såmân¡a ajunge controlat în unitå¡ile de dozare. Dispunerea controlatå ¿i preciså a semin¡ei în acest sistem DeltaRow, cu douå rânduri apropiate la 12,5 cm unul de celålalt ¿i la 6,25 cm distan¡å de banda de fertilizare, oferå fiecårei plante în parte cu pânå la 70% mai mult spa¡iu de nutri¡ie, o dezvoltare mai bunå în primele faze de vegeta¡ie, acces mai facil la luminå, acoperirea mai rapidå a solului ¿i odatå cu acest lucru ¿i “sufocarea” buruienilor. Op¡ional, dispune de MicroHub, un buncår cu o capacitate de 200 l, pentru administrarea microelementelor simultan cu semånatul.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 18/2022

MA{INI & UTILAJE

Cifr\ de afaceri de 70 de milioane de euro la Maschio Gaspardo Maschio Gaspardo România, cel mai mare producåtor de utilaje agricole din ¡arå, estimeazå o cifrå de afaceri de 70 de milioane de euro în 2022. Mirco Maschio, pre¿edintele grupului, a precizat cå rezultatele financiare estimate se vor realiza datoritå dezvoltårii capacitå¡ii de produc¡ie.

mbasadorul Italiei a vizitat fabrica Maschio Gaspardo România înso¡it de Roberto Sperandio, consulul onorific al Italiei la Arad, Florin Flavius Chereji, primarul ora¿ului Chi¿ineu-Cri¿, ¿i Zoltan Biro, viceprimarul ora¿ului. Mirco Maschio a prezentat oaspe¡ilor fabrica de la Chi¿ineu-Cri¿ cifrele de vânzåri ¿i structura Maschio Gaspardo România. “Este o onoare pentru Maschio Gaspardo så primim la Chi¿ineu-Cri¿ vizita Excelen¡ei Sale Alfredo Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei în România. Am avut posibilitatea så aråtåm oaspe¡ilor investi¡iile fåcute în România începând din 2003”. De atunci ¿i pânå în prezent s-a dezvoltat o fabricå cu peste 400 de angaja¡i, cu o cifrå de afaceri prevåzutå Profitul Agricol 18/2022

pentru anul în curs de 70 de milioane de euro. Fabrica produce utilaje agricole de pregåtire a terenului, pluguri, discuri, cultivatoare, scarificatoare, ma¿ini pentru tåiat ¿i recoltat fân ¿i prese de balotat. Spa¡iul de produc¡ie este de 26.000 de metri påtra¡i ¿i s-au fåcut investi¡ii inclusiv în robotizare, pentru sporirea calitå¡ii. Mirco Maschio a precizat cå Maschio Gaspardo România ¿i-a sporit capacitatea de produc¡ie cu 20%, în urma unei investi¡ii finalizate în 2021, care a mårit suprafa¡a fabricii cu peste 5.000 mp ¿i a permis dotåri cu tehnologii de ultimå orå. Acest lucru va permite producerea anual a 5.000 de echipamente, cu precådere ma¿ini pentru prelucrarea minimå a solului, pluguri ¿i prese pentru balo¡i rotunzi. Ambasadorul Alfredo Durante Mangoni considerå cå Maschio Gaspardo este o societate care s-a adaptat foarte bine realitå¡ii din România ¿i este aproape de cerin¡ele pie¡ei. La rândul såu, Roberto Sperandio a afirmat cå Mirco Maschio reprezintå un model pentru comunitå¡ile italianå ¿i românå. “Suntem foarte mândri de investi¡iile fåcute ¿i locurile de muncå create la Chi¿ineu-Cri¿ de un investitor italian.”

Arpad DOBRE

AgroConcept: T6 Methane Power, vedetå la Agraria AgroConcept, importator New Holland, a prezentat la Agraria 2022 o serie de ma¿ini ¿i utilaje agricole, iar vedeta standului a fost tractorul New Holland T6 Methane Power, primul tractor de serie din lume care func¡ioneazå 100% cu gaz metan. Modelul oferå putere (cuprinså între 145 ¿i 175 CP), transmisie (Electro Command, Dynamic Command, Auto Command), cuplu ¿i fiabilitate identice cu cel cu motor diesel, dar este mult mai prietenos cu mediul ¿i cu costuri de func¡ionare mai mici cu pânå la 30%. Grimme: Demo cu utilaje inovative Grimme organizeazå în 20 iunie o demonstra¡ie cu o serie de echipamente ¿i utilaje, în localitatea Cappeln, Germania, unde va prezenta noi tehnologii ¿i solu¡ii digitale pentru cultura cartofului, sfeclei ¿i a zarzavaturilor. Grimme este cunoscutå în lume pentru solu¡iile sale complete, de la pregåtirea terenului la semånat ¿i recoltare pentru cartofi, sfeclå, morcovi, ceapå, varzå, praz, mazåre. Compania oferå atât echipamente tractate, cât ¿i combine autopropulsate pentru recoltarea cartofilor ¿i a sfeclei. IPSO Agriculturå: Avantajele tractorului John Deere 5M IPSO Agriculturå, importator al mårcii John Deere în România, are în portofoliul såu o serie de tractoare potrivite pentru orice fermå, printre care ¿i John Deere 5M. Printre echipårile de top ale acestui model se numårå: motorul John Deere 4,5 l, de 100 CP, cu economii de combustibil ¿i emisii reduse, transmisia PowrReverse, cabinå foarte spa¡ioaså, scaune cu suspensie pneumaticå, instala¡ie de climatizare, ampatament 2.300 mm, razå de întoarcere de 4 m, capacitate de ridicare pe spate de 4,44 tone. 41

MA{INI & UTILAJE

Claas va investi 40 de milioane de euro în dezvoltarea produc]iei Claas va investi aproximativ 40 de milioane de euro în urmåtorii câ¡iva ani în reconstruc¡ia centrului Bad Saulgau. Obiectivul principal este ajustarea capacitå¡ilor de produc¡ie pentru a satisface cererea tot mai mare de ma¿ini ¿i echipamente de recoltare ¿i balotare a furajelor.

Bad Saulgau este centrul de excelen¡å al grupului Claas pentru lan¡ul proceselor de recoltare a furajelor, de la cosit pânå la fluxul de material recoltat al modelelor de combine Jaguar. Centrul s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani ¿i a continuat så-¿i sporeascå cifra de afaceri în ciuda pandemiei de Covid-19. Infrastructura centrului este în prezent extinså ¿i modernizatå, iar o halå existentå de 5.000 metri påtra¡i este reproiectatå pentru a crea spa¡iu suplimentar de asamblare. În paralel, este adaptatå ¿i modernizatå întreaga infrastructurå energeticå în mai multe etape, pentru a alimenta capacitatea de produc¡ie viitoare.

Cerere mare de hedere Orbis Potrivit Claas, adaptarea structurii amplasamentului din Bad Saulgau este necesarå, având în vedere succesul produselor Claas destinate tehnologiei profesioniste de recoltare a furajelor ¿i, cel mai important, previziunile pozitive privind vânzårile noilor hedere Orbis pentru culturi pe rânduri. “Claas î¿i va extinde, va moderniza ¿i va continua så î¿i profesionalizeze în urmåtorii câ¡iva ani gama de cositori, greble împrå¿tietoare, greble de adunat ¿i prese de balotat cu multe produse 42

noi, pentru care sunt deja dezvoltate ¿i testate multe inova¡ii”, a declarat Uli Nickol, ¿eful diviziei Recoltare Furaje de la Claas ¿i director general al Claas Saulgau GmbH ¿i Claas Material Handling GmbH. Recent a fost introduså o nouå genera¡ie de greble de adunat Liner cu 4 rotori, cu sistem cardanic patentat ¿i design unic al cadrului, care a fost întâmpinatå cu un interes enorm din partea fermierilor ¿i contractorilor din întreaga lume. Un alt punct de atrac¡ie, în segmentul cositorilor, este sistemul unic de pliere vectorialå Disco 4400, prezentat recent. "Investi¡iile de la centrul Bad Saulgau urmåresc så asigure sus¡inerea a¿teptårilor noastre privind dezvoltarea printr-o produc¡ie de înaltå performan¡å, la cel mai înalt nivel de calitate. În plus, noile cerin¡e privind documenta¡ia ¿i recoltarea materiilor prime regenerabile pentru produc¡ia de energie au drept rezultat o cerere tot mai mare de lan¡uri de recoltare cu detectarea randamentului ¿i a con¡inutului cu ajutorul tehnologiei NIRS, lucru pentru îndeplinirea cåruia suntem pozi¡iona¡i ideal cu modelele Jaguar", spune Uli Nickol.

Se încheie produc¡ia Cargos Dezvoltarea pe termen lung a gamei de produse a fost ajustatå în mod constant în func¡ie de tendin¡ele globale ¿i de strategia de dezvoltare Claas. Reprezentan¡ii companiei au constatat cå metoda de recoltare a remorcilor autoîncårcåtoare devine din ce în ce mai pu¡in importantå fa¡å de cea a combinelor de recoltat furaje ¿i cå vânzårile de unitå¡i continuå så scadå la nivel global. Practic, segmentul remorcilor autoîncårcåtoare evolueazå chiar mai mult decât înainte într-o ni¿å de pia¡å în scådere, cu un accent regional. Acesta este motivul pentru care Claas a decis så întrerupå produc¡ia de remorci Cargos autoîncårcåtoare ¿i pentru transportul furajelor la sfâr¿itul sezonului 2022, creând astfel o capacitate suplimentarå pentru produc¡ia de modele Orbis. Renumitele servicii premium Claas în materie de furnizare de piese de schimb ¿i de service pentru clien¡i pentru seria Cargos vor continua så fie garantate ca de obicei ¿i în viitor.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 18/2022

MA{INI & UTILAJE

Noutå¡i JCB la puterea a treia:

Fastrac iCON [i înc\rc\toarele Dupå doi ani în care marii producåtori de utilaje au fost constrân¿i så-¿i prezinte noutå¡ile cel mult online, iatå cå lansårile de ma¿ini agricole în format fizic revin în actualitate. JCB a organizat recent o conferin¡å de preså interna¡ionalå cu participarea a numero¿i jurnali¿ti din presa agricolå europeanå, pentru a prezenta cele mai noi produse ale sale: tractoarele Fastrac iCON, încårcåtorul cu bra¡ telescopic AGRI Pro ¿i încårcåtorul 457S.

durata a douå zile, inginerii ¿i tehnicienii JCB ne-au descris în cele mai mici amånunte, atât teoretic, cât ¿i în demonstra¡ii practice, motivele pentru care fermierii meritå så comande (am aflat cå unii din România deja au fåcut-o) noile tractoare Fastrac iCON din seriile 4000 ¿i 8000, datoritå echipårilor de excep¡ie. De asemenea, neau fost prezentate func¡iile speciale ¿i automatizårile care intrå în dotarea încårcåtorului AGRI Pro, precum ¿i for¡a ¿i eficien¡a noului încårcåtor cu cupå sau furci din seria 475S, extrem de eficient în zootehnie. Prezentårile au debutat în prima zi cu un spectacol de sunet, lasere ¿i cea¡å artificialå pe scena teatrului JCB. Da, da! Teatru, cåci a¿a se ¿i nume¿te, JCB Theatre, amplasat în cadrul sediului central al JCB, din Rocester, Staffordshire, Anglia. Este o adevåratå salå de spectacole cu scaune confortabile pentru public, scenå, culise ¿i instala¡ii multimedia de sunet ¿i luminå de ultimå genera¡ie. Dupå scurte prezentåri de date tehnice, 44

urmate de la fel de concise videouri, cortina s-a ridicat, iar în spatele ei, pe un fond muzical ca de concert rock, a apårut noul tractor Fastrac model 4220 iCON, învåluit de fascicule laser multicolore ¿i de cea¡å artificialå. A doua zi a prezentårilor a început devreme, la ora 8.30, tot în teatrul JCB, unde, urmând aceea¿i coregrafie a tehnicienilor de sunet ¿i luminå, a apårut un video cu puternicul încårcåtor 457S pe ecranul-cortinå, care a fost apoi ridicat, dezvåluind noul încårcåtor cu bra¡ telescopic AGRI Pro, totul pe un fond muzical foarte ritmat ¿i sub o cascadå de lasere multicolore ¿i cea¡å artificialå. Prezentårile au continuat cu demonstra¡ii practice, pe teren, la o carierå pentru exploatarea diverselor roci, precum ¿i la una dintre fermele JCB, cu o mårime de peste 2.000 ha, lucratå exclusiv organic, cu teren arabil ¿i exploata¡ii de vite, oi, vaci cu lapte ¿i, aten¡ie, cerbi ¿i cåprioare. La carierå au fost testate în condi¡ii de anduran¡å maximå o serie de încårcåtoare cu cupå ¿i cu furci 457S, în vreme ce la fermå ¿i-au demonstrat multifunc¡ionalitatea, performan¡ele ¿i productivitatea tractoarele Fastrac iCON din gamele 4000 ¿i 8000, precum ¿i încårcåtoarele AGRI Pro. Cum spuneam, unii fermieri din România au comandat deja tractoare Fastrac

din noua gamå, prin intermediul NHR Agropartners, importator autorizat al mårcii JCB în România. Celelalte utilaje noi pot fi de asemenea comandate încå din acest an. Iatå, în continuare, pricipalele caracteristici tehnice ale Fastrac iCON, AGRI Pro ¿i 457S.

JCB Fastrac iCON 4000 ¿i 8000 Sintagma iCON din denumirea noului Fastrac indicå trei caracteristici tehnice-cheie: - iCONFIGURE - creeazå o experien¡å de control personalizatå pentru fiecare operator - iCONNECT - integreazå tehnologii avansate pentru agricultura de precizie - iCONTROL - redefine¿te modul de func¡ionare prin noul software de operare Noile tractoare Fastrac iCON au motoare ce dezvoltå între 175 CP ¿i 348 CP, echipåri de excep¡ie în cabinå ¿i un confort sporit pentru operator, o transmisie îmbunåtå¡itå pentru utilizarea puterii motorului cât, cum ¿i când trebuie, cu optimizarea condumului de carburant. Printre dotårile noilor tractoare am remarcat: l Noua consolå iCON pentru cotierå cu ecran tactil color de 12 inchi, reglabil

Profitul Agricol 18/2022

MA{INI & UTILAJE

AGRI Pro [i 457S

tate mecanicå directå, ce permite atingerea unei viteze de pânå la 50 km/h l Trac¡iune sporitå cu 22% ¿i productivitate cu 25% mai mare în opera¡iunile de transport/deplasare pe drumuri fa¡å de modelele anterioare l Axe JCB rezistente cu butuci cu 10 ¿uruburi ¿i anvelope cu lå¡imea de 500 mm pe jante mai puternice l Capacitate maximå de ridicare de 4,2 tone, respectiv de 2,75 tone la înål¡imea maximå de ridicare de 7,01 m.

Încårcåtorul 457S

în mai multe pozi¡ii l Isobus integrat op¡ional pentru controlul eficient, prin intermediul ecranului tactil, al utilajelor ata¿ate l Ghidare GPS complet integratå ¿i op¡iuni de aplica¡ii pentru agricultura de precizie l Control inteligent al transmisiei pentru eficien¡a sporitå a motorului ¿i confort pentru operator l Alegerea unicå a formatelor de control al transmisiei cu joystick “clasic” ¿i “pro”. l Joystick auxiliar multifunc¡ional cu butoane configurabile l Memorie pentru pânå la 50 de profiluri de control diferite, pentru o serie echipamente ata¿ate ¿i operatori (pe un singur tractor pot lucra mai mul¡i operatori cu abordåri ¿i stil de condus ¿i ope-

rare diferite, ce pot fi memorate) l JCB Headland Turn Assist - asistentul electronic pentru întoarcerile la capåt de rând - are acum pânå la 50 de secven¡e individuale, cu pânå la 50 de pa¿i fiecare l Aer condi¡ionat cu o nouå instala¡ie de climatizare automatå

Încårcåtorul telescopic 542-70 AGRI Pro Inginerii JCB ne-au spus cå AGRI Pro 542-70 este încårcåtorul telescopic cel mai puternic al producåtorului britanic, fiind în acela¿i timp ¿i rapid, ¿i performant la ridicarea ¿i manipularea diferitelor încårcåturi. Printre argumentele tehnice care sus¡in aceste afirma¡ii se remarcå: l Motorul JCB DieselMAX de 4,8 litri care dezvoltå 173 CP ¿i un cuplu de 690 Nm l Transmisia JCB DualTech VT, jumåtate hidrostaticå, jumå-

Când vine vorba de manipularea, încårcarea ¿i descårcarea cerealelor, prelucrarea furajelor verzi ¿i însilozarea lor sau stivuirea gunoiului de grajd, încårcåtoarele cu cupå sau cu furci produse de JCB î¿i dovedesc din plin eficien¡a. Producåtorul britanic a testat împreunå cu fermierii, precum ¿i în carierele sale, unde sunt adevårate piste ¿i pante de anduran¡å cu înclinare de 60 de grade, cel mai nou model de încårcåtor, 457S, articulat. Acesta are un nou ¿asiu ¿i o nouå contragreutate pe spate, o transmisie îmbunåtå¡itå, cupe ¿i furci combinate special concepute ¿i o serie de func¡ii automate. Iatå pe scurt câteva caracteristici tehnice: l Putere maximå de 282 CP, cu un raport putere/greutate de 14 CP pe tonå l Putere economicå de 224 CP ¿i oprire automatå a motorului, pentru economisirea de combustibil l Transmisie Powershift nouå manualå/auto în ¿ase trepte, cu blocare selectabilå a convertorului de cuplu l Anvelope 710 mm sau 800 mm, cu trac¡iune radialå sau cu suprafa¡å durå l Bra¡e de încårcare standard sau cu ridicare cu basculare, pentru a minimiza scurgerea cupei l O nouå furcå pliabilå pentru iarbå sau furaje însilozate, de 4,88 m lå¡ime ¿i capacitate de 7,10 metri cubi l Cabinå Command Plus silen¡ioaså ¿i confortabilå, cu scaun încålzit, cu suspensie pneumaticå

Arpad DOBRE Profitul Agricol 18/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

:n politic\ adev\rurile nu prea se spun

acå ne uitåm la statisticile oficiale europene, productivitatea muncii în agricultura româneascå este pe ultimul loc. Dacå ar fi så citim în oglindå acest indicator, înseamnå cå procentul de puturo¿i care lucreazå în acest sector este foarte mare, nu? Infrac¡ionalitatea din România este frunta¿å pe ramurå în UE, astfel cå ne putem duce cu gândul cå, respectând logica, numårul infractorilor este cel mai mare din spa¡iul comunitar. Faptul cå nivelul corup¡iei este ridicat la noi, pe plaiurile mioritice, ne poate permite så spunem cå numårul corup¡ilor din ¡ara noastrå este cel mai ridicat din UE. Dar când e¿ti om politic ¿i vrei så devii sau e¿ti demnitar, nu po¡i så vii så spui cå î¡i dore¿ti så conduci cel mai puturos, ho¡ ¿i corupt popor din UE, fiindcå, pe lângå înjuråturile de rigoare de origine daco-romanå, ri¿ti så î¡i rupi

¿i gâtul din punct de vedere politic, definitiv ¿i irevocabil. Påstrând propor¡iile (adicå gravitatea ¿i riscul nu sunt la fel de mari), cam asta a fåcut ¿i ministrul Chesnoiu, care a spus un adevår dovedit ¿tiin¡ific ¿i care face parte dintr-o serie de principii mai largi, care stau la baza activitå¡ii supermarketurilor: când e¿ti flåmând ai tendin¡a så cumperi mai mult, fiindcå apare un instinct animalic de a-¡i face rezerve, lucru studiat în detaliu de al¡ii, care se ocupå cu asta. Mai mult, studiile au dus ¿i la decizii cum ar fi cårucioare cât mai mari ca så ai impresia cå ai cumpårat cât mai pu¡in, multitudinea ¿i diversificarea produselor ca så cumperi cât mai multe, promo¡ii cu gratuitå¡i care så te facå så cumperi mai mult, chiar dacå ¡ie nu î¡i trebuie, ¿i tot a¿a. Problema, de fapt, este una singurå în acest caz, ¿i anume cå în politicå nu po¡i spune întotdeauna adevårurile, mai

ales dacå nu le pui bine în context ¿i nici nu po¡i avea speran¡a sau preten¡ia cå cei care citesc sau ascultå så aibå ¿i priceperea ¿i/sau obliga¡ia så în¡eleagå ce ai vrut tu så spui. De aceea recomandarea de bazå la un om politic este så nu vorbeascå mai mult decât este strict necesar, iar restul comunicårii så o facå controlat, prin conferin¡e de preså sau comunicate atent elaborate. Dar ceea ce ar trebui så speråm ¿i så sus¡inem cu to¡ii este cå orice punct de vedere care nu este pe placul nostru trebuie combåtut doar cu argumente ¿i nu trebuie condimentat cu 2-3 înjuråturi ¿i apelative, care mai de care mai exotice, dar în acela¿i timp ¿i primitive. Ar mai fi poate de spus cå explica¡ia ministrului, chiar adevåratå fiind, nu î¿i avea rostul ca argument în a justifica posibila apari¡ie sau nu a unei crize alimentare, care oricum este în¡eleaså în mod diferit de ministru, preså ¿i popula¡ie. În rest, numai de bine.

Profitul Agricol 18/2022

LOCURI DE MUNC| Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Product Management & Agroservice Vest ¿i Centru România (m/f/d) Ve¡i sus¡ine organiza¡ia prin cuno¿tin¡ele dumneavoastrå tehnice ¿i ve¡i fi responsabil pentru dezvoltarea portofoliului prin coordonarea ¿i analiza experien¡elor de câmp dezvoltate în arealul stabilit, ve¡i acorda sprijin tehnic pentru echipa KWS ¿i ve¡i ¡ine legåtura cu fermierii ¿i distribuitorii no¿tri cheie. Pentru aceastå pozi¡ie se oferå un contract nelimitat cu normå întreagå.

Profilul candidatului: • Diplomå universitarå în agronomie. Studiile postuniversitare constituie un avantaj; • Cunoa¿terea fluentå a limbii române ¿i a limbii engleze; • Experien¡å de cel pu¡in 3 ani pe o pozi¡ie similarå de coordonator de studii tehnice; • Experien¡å în transferul cuno¿tin¡elor, adaptate pe categorii de public; • Cuno¿tin¡e agronomice foarte bune; • Experien¡å în testarea în câmp a soiurilor de semin¡e ¿i/sau a produselor de protec¡ie a plantelor; • Experien¡å în evaluarea ¿i pozi¡ionarea produselor în raport cu interesele financiare ale companiei, nevoile clien¡ilor, realitatea pie¡ei, capacitatea de vânzare, dezvoltarea portofoliului; • Comunicare, gestionarea ¿i interpretarea datelor ¿i informa¡iilor, adaptabilitate, lucru în echipå, construirea de rela¡ii, leadership, toleran¡å ridicatå la stres; • Experien¡a în vânzåri ¿i/sau marketing reprezintå un avantaj.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ We are now exclusively recruiting an Agricultural Commercial Responsible for Romania on behalf of a multinational company which strives to innovate and develop alternative tailor-made solutions to preserve the quality of the stored grains. We represent a leading company in its’ home market in France and a first hand recognized supplier of integrated proprietary technical solutions in other major grain producing countries around the world. Main responsibilities: - Prospecting and selling the company’s solutions for stored grains (wheat, corn, barley etc.); - Will participate in the elaboration of the local commercial policy; - Will report directly to International Business Development Director; - Coordinates the local promotional strategy implementation; - Developing the existing local P&L and market footprint, while proactively reporting to HQ. The synthetic profile of the suitable candidate: - Proven commercial prospection and development experience in Romanian market, ideally in the Agribusiness segment; - Technical expertise on grain storage machinery and installations would be appreciated; - A result oriented, outspoken person, able to relate with relevant decision makers; - Must be fluent in English, both spoken and written, while French would be a real plus; - Excellent computer skills (Excel and Power Point); - Driving license B, available for extensive trips in the territory visiting farmers owning silos and other grain originators; - Located in Bucharest area where the future Romanian subsidiary will be located. Profitul Agricol 18/2022

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS

1 post: Inginer dezvoltare tehnologicå - debutant Normå întreagå. Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului - de execu¡ie. Cerin¡e:  Studii universitare de specialitate, cu diplomå de licen¡å în Horticulturå;  Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå. Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. 11.05.2022 - ora 16.00 - termen-limitå de depunere a dosarelor de concurs 19.05.2022 - ora 10.00 - proba scriså 23.05.2022 - ora 10.00 - proba interviu 25.05.2022 - ora 15.00 - afi¿are rezultate finale Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs sunt disponibile între orele 08:00-16:00

Tel.: 0248.278.066 Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Vânzåri (m/f/d) pentru regiunea Teleorman Domeniu de activitate: Marketing ¿i vânzåri. ID post: 9901 Ve¡i atinge obiectivele în materie de vânzåri prin vânzarea semin¡elor hibrid KWS ca rezultat al vizitelor intense, consultarea ¿i sprijinirea clien¡ilor KWS ¿i ve¡i fi interfa¡a între Directorul Regional de Vânzåri, parteneri ¿i clien¡ii finali. De asemenea, ve¡i reprezenta compania la nivel atât intern, cât ¿i extern. Oferim contract de muncå nelimitat ¿i cu normå întreagå.

Competen¡e sociale:  Obi¿nuit så lucreze independent, precum ¿i så gândeascå ¿i så ac¡ioneze în mod independent;  Fire analiticå ¿i structuratå;  Capacitatea de a comunica cu ceilal¡i ¿i fire convingåtoare;  Capacitate de integrare ¿i caracter afirmativ;  Talent organizatoric. Spirit de echipå;  Capacitatea de a ac¡iona în interesul ¿i beneficiul companiei în cadrul activitå¡ilor zilnice;  Dispozi¡ia de a lucra peste program. Dispozi¡ia de a face deplasåri.

Profilul candidatului:

Beneficii:

• Experien¡å de muncå: minim 3 ani în vânzåri (agriculturå); • Abilitå¡i IT (Microsoft Office); • Nivel de cunoa¿tere limbi stråine: Limba Englezå (fluent); • Permis de conducere auto (cat. B).

 pachet salarial atractiv;  abonament medical;  ma¿inå de serviciu.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ 48

Profitul Agricol 18/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate (16)

Alpi ele se bucurå de un ritual gastronomic aparte. Iatå o re¡etå la îndemânå:

Marmota Cel mai mare rozåtor european a dispårut din Carpa¡ii României în secolul al XIX-lea, îndeosebi din cauza câinilor ciobåne¿ti, înso¡itori ai turmelor aflate la våratic în zona på¿unilor alpine. Animal hibernant, ¿uica (dupå cum a fost cunoscutå la noi, datoritå ¿uieratului såu de alarmå) era prigonitå mai abitir exact când ar fi avut nevoie så se hråneascå intens, pentru a acumula rezerve de gråsime în vederea traversårii în condi¡ii optime a lungilor ierni de la munte. Silite så fie mereu în mi¿care, chiar neråpuse de zåvozii mocanilor, multe mureau în vizuinå de malnutri¡ie, înainte de venirea primåverii. Pe fondul creårii de rezerva¡ii naturale montane ¿i al limitårii på¿unatului în golul alpin, reintroducerea marmotei în fauna noastrå a venit ca un act reparatoriu pe deplin reu¿it. În ziua de 23 iunie 1973, 35 de exemplare aduse din Alpii francezi au fost eliberate în Mun¡ii Fågåra¿, Rodnei ¿i Retezat, de unde sau infiltrat ulterior ¿i în Parâng. Colonizarea a constituit un adevårat succes, aståzi specia fiind pe deplin integratå în ecosistem, împåmântenitå ¿i bine reprezentatå numeric. Din sporul natural li se alocå ¿i vânåtorilor o cotå de extrac¡ie anualå, pentru påstrarea efectivului considerat optim. Oricum, nu mul¡i sunt cei care se încumetå så înfrunte muntele cu toate capriciile lui, pentru a cåuta ¿i a alege ¿uica râvnitå. În cele câteva luni de primåvarå, varå ¿i toamnå alpinå, marmota izbute¿te så-¿i asigure din flora paji¿tilor, prelucilor ¿i jnepeni¿urilor atât rezervele adipoase pentru traversarea iernii, cât ¿i cåptu¿eala vegetalå a vizuinii în vederea hibernårii. În octombrie, înainte de retragerea în adåpost, unii masculi puternici ating chiar ¿i optsprezece kilograme în greutate. Marmotele sunt animale sociabile, organizate în mici colonii. La unison cu

caprele negre, semnaleazå prin ¿uierat apropierea prådåtorilor, de vigilen¡a lor depinzând ¿i via¡a altor sålbåticiuni ale muntelui. Pentru vânåtorul montan, ¿uica este o piatrå de încercare ¿i, de aceea, nimic din trofeul dobândit cu trudå nu se cuvine desconsiderat: blana, argåsitå, nu e

Marmotå cu meri¿oare Dupå jupuirea marmotei vânate, se curå¡å cu aten¡ie stratul de gråsime, se îndepårteazå glandele mirositoare ¿i se dezoseazå carnea care se taie în bucå¡i mici ¿i se laså pânå a doua zi într-o baie de lapte cu mirodenii. În momentul pregåtirii, se mårun¡esc o vânåtå, trei

numai obiect de decor cinegetic, ci ¿i remediu natural în reumatism, sub formå de brâu, gråsimea – panaceu intern ¿i extern în diverse afec¡iuni, iar perechea de din¡i incisivi, în monturå de metal pre¡ios, reprezintå o insolitå podoabå. Nu trebuie ignoratå înså nici valoarea culinarå a cårnii de marmotå. Tradi¡ia culinarå a Alpilor a destinato mâncårurilor scåzute ¿i aromate, cu sos consistent, înviorat cu fructe de pådure din acela¿i biotop. Ingredientele se completeazå perfect: carnea de animal plantivor montan are o texturå ¿i o densitate care se preteazå la un tandem cu ierburi ¿i fructe sålbatice parfumate ¿i cu un condiment rå¿inos cum este ienupårul. Se poate asocia ¿i cu laptele acru de oaie piperat cu leurdå, plantå ziså ¿i usturoiul-ursului. Nu ¿tiu cum gåtea ¿uicile ciobanul din Carpa¡i, cu veacuri în urmå, dar în

morcovi, doi ardei gra¿i ¿i cinci cepe, pråjindu-se în jumåtate de litru de ulei, într-un ceaun. Când s-au påtruns, se scot într-un alt vas ¿i, în locul lor, se pune carnea låsatå în prealabil la strecurat. La foc moale, dupå o orå ¿i jumåtate, aceasta devine aurie. Atunci se adaugå legumele rumenite, o cåpå¡ânå de usturoi strivitå cu lama cu¡itului, zece boabe de ienupår, un pahar de mu¿tar îndoit cu miere ¿i douå de vin alb, aromat, sare ¿i piper dupå gust. Se consumå fierbinte, lângå o måmåligå cu cartofi, dupå model austriac, ¿i meri¿oare de munte murate sau lapte acru asprit cu leurdå tocatå. A nu se uita carafa de vin ro¿u, taninos, tip „sânge de urs”. Se completeazå de minune!

Profitul Agricol 18/2022

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 26 mai Are loc Ziua Grâului în Bårågan, un eveniment în câmp organizat de APPR. Ca ¿i anul trecut, se ¡ine în ferma Telehuz Agriserv (620 ha) din Mårcule¿ti, Ialomi¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole. 9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

BASF [i angaja]ii doneaz\ pentru Ucraina Angaja¡ii BASF au donat suma de 2.072.469 de euro cåtre funda¡ia companiei, într-o ac¡iune de sprijin a Ucrainei. Compania va dubla suma, ceea ce înseamnå cå peste 4,1 milioane de euro vor fi oferi¡i ca ajutor colegilor BASF din Ucraina. Aceasta este o suplimentare a ajutorului de urgen¡å în valoare de 1 milion de euro, oferit deja de BASF la sfâr¿itul lunii februarie pentru colegii ucraineni. “Suntem cu to¡ii cople¿i¡i ¿i vå mul¡umim din suflet pentru aceastå imenså disponibilitate de a ajuta”, a declarat Tiberiu Dima, managing director al BASF Ucraina. “Pentru colegii no¿tri ucraineni, dintre

ORIZONTAL: 1) Lega¡i puternic de påmântul natal; 2) Adormea pe maså – ªi-a dat arama pe fa¡å; 3) Gåsit dupå o spargere – Bune de 9 10 gurå; 4) Poartå veste la ¡arå – Arbore de catarg; 5) Acceptat cu subîn¡eles – Ambalate în pachet! 6) În felul lor... sunt neplåcu¡i – Neagå din capul locului; 7) Båtaie la tobå! – Distinså la înfåti¿are; 8) Bani da¡i popilor – Falså la monetårie; 9) Nu mai are nimic de pierdut – Luat în ansamblu; 10) Acoperite iarna.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8

30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. 50

care mul¡i au pierdut totul, ace¿ti bani vor fi de mare ajutor pentru a-¿i construi o via¡å nouå.” BASF

9 10

Solu¡ia careului din Nr. 17/2022 ORIZONTAL: MIRISTE - PO; INELE - CUIB; AV - ITALICE; LESE - BEMOL; ENE - BARILI; TAPAT - ROS; VARATICI - C; I - BRUIA - CU; OPAIT - IVAR; INDUIOSATI.

VERTICAL: 1) Ajutoare de stat; 2) Baza materiei – Producåtor de caviar; 3) A vorbi fårå interes – Are aceea¿i chemare; 4) Careu de culturå – Semn de via¡å nouå; 5) Inamic microscopic – Miez de noapte! 6) Se bågau pe sub piele – Episoade dramatice; 7) Se bate pentru o recoltå bunå – Plus la cântar; 8) Îi merg fulgii – Se impun în sat; 9) Element de raså – Un umflat la maså; 10) Nu se poate înscrie la drept. Profitul Agricol 18/2022

Profitul Agricol nr. 18 din 2022

Articles inside

Efectul stresului abiotic i atenuarea acestuia

Cercetarea se axeazå deja pe produsele bio

300 de milioane de euro pentru sus¡inerea afacerilor din agriculturå

BASF: rezultat financiar solid. 23 de miliarde euro în 3 luni

Investi¡iile Corteva la Afuma¡i au ajuns la 74 de milioane de euro