Tanymecus, prezen¡å “timidå” în Timi

Tanymecus, prezen]\

“timid\” în Timi[

La SCDA Lovrin a început monito rizarea dåunåtorilor Tanymecus dilaticollis ¿i Opatrum sabulosum (gândacul påmântiu al florii-soarelui). Sondarea culturilor de porumb ¿i floarea-soarelui se face în fenofazele de 1-3 frunze (BBCH 9 - 11, råsårire) ¿i 3-5 frunze (BBCH 12 - 15). Cercetårile sunt conduse de Otilia Cotuna, ¿ef Laborator Protec¡ia plantelor SCDA Lovrin.

Nu au fost identificate depå¿iri ale pragului economic (5 adul¡i/mp) ¿i nici ale pragului de la care fermierii ar trebui så fie îngrijora¡i. Condi¡iile meteorologice mai pu¡in favorabile atacului au contribuit, în propor¡ie estimatå de 30%, la situa¡ia prezentatå. Tanymecus este o insectå termofilå, foarte activå la temperaturi de peste 20°C.

La porumb nu sunt probleme deloc, iar la floarea-soarelui au fost gåsite foarte pu¡ine plante retezate de dåunåtori. Floarea-soarelui se afla în patru frunze, iar Opatrum ¿i Tanymecus nu mai reprezintå un pericol. În cultura de floarea-soarelui au fost gåsite exemplare de Opatrum sabulosum, Tany mecus dilaticollis (un singur exemplar la o sondare) ¿i Bothynoderes punctiventris (gårgåri¡a sfeclei - trei exemplare la o sondare). Sunt efectuate sondåri pe câte 10 metri liniari, dar ¿i sondåri constând în analizarea a câte 10 plante. Monito rizarea va continua, întrucât mai existå sole neråsårite, semånate mai târziu.

Otilia Cotuna a verificat ¿i câteva culturi de porumb ¿i floarea-soarelui de pe teritoriul jude¡ului Timi¿. În general nu sunt probleme nici la porumb ¿i nici la floarea-soarelui. “Acolo unde au fost efectuate tratamente, la porumb, nu sunt probleme deloc. În schimb, avem o situa¡ie la floarea-soarelui care nu a fost tratatå cu insecticid”, remarcå cercetåtoarea. În aceastå solå frecven¡a plantelor rete za te în timpul råsåritului este foarte mare iar fermierul va întoarce cultura. Acela¿i fermier are o solå de floarea-soarelui distruså în totalitate de viermii sârmå (Agriotes sp.) pe care o va întoarce. Såmân¡a nu a fost tratatå.

Determinårile vor fi trimise cåtre Institutul de Protec¡ia plantelor (ICDPP Bucure¿ti), unde vor fi utilizate pentru ob¡inerea unor eventuale derogåri pentru utilizarea anumitor insecticide pentru tratarea semin¡elor în special.

Cercetåtoarea a observat cå pålå mida este preferatå de Tanymecus, chiar ¿i când se aflå în “competi¡ie” cu porumbul. “Am våzut o solå de porumb unde erau vetre de pålåmidå. Am gåsit ¿i exemplare de Tanymecus dilaticollis. Pu¡ine, cå era rece afarå. Nici o plantå de porumb nu era atacatå, în schimb, pålåmida era roaså”, spune Cotuna.

Întrucât neonicotinoidele au fost eli mi nate, fermierii pot utiliza insecticidele ce controleazå viermii sârmå: teflutrin ¿i cipermetrin. Decât nimic, este bine ¿i a¿a. Dacå nu se face tratamentul se min ¡ei, atunci se poate face un tratament în perioada de råsårire. Sunt foarte eficiente. Insecticidele avizate pentru acest tratament sunt: acetamipridul, delta metrinul, fosmetul, lambda - cihalotri nul, cipermetrin. Pe solele puternic infestate se poate face un tratament înainte de semånat, mai exact înainte de discuirea ce precede semånatul.

Adrian MIHAI

Mexic: 27 milioane tone de porumb ¥n Mexic porumbul se cultivå în douå sezoane (ca ¿i în Brazilia). Cultura de varå, care reprezintå aproximativ 30% din produc¡ia totalå, a fost semånatå între aprilie ¿i august, iar recoltarea a fost finalizatå în februarie. A doua culturå, în mare parte irigatå, este semånatå între octom brie ¿i februarie, iar recoltarea în cepe în mai. Regiunile Sinaloa ¿i Tamaulipas produc aproximativ 80% din recolta de porumb de toamnå. Produc¡ia totalå este estimatå la 27 milioane tone, în scå dere cu 0,8 mil. tone fa¡å de luna trecutå. Su prafa¡a cultivatå ajunge la 7.140.000 ha, reduså cu 110.000 ha fa¡å de luna trecutå. Randamentul este prognozat la 3,78 tone/hectar, cu 6% mai mic fa¡å de anul trecut.

Ucraina: produc¡ie de porumb mai mare ¥n Ucraina produc¡ia de porumb este prognozatå la 37,5 milioane tone, mai mare cu 24% fa¡å de anul trecut ¿i cu 22% fa¡å de media pe 5 ani. Randa men tul atinge 6,8 tone/hectar, în cre¿tere cu 21% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 5,5 milioane hectare. Semånatul a în ceput la jumåtatea lunii aprilie, iar umiditatea solului este bunå. Esti mårile pentru Ucraina includ ¿i produc¡ia din Crimeea.

Canada: se cultivå mai mult orz Previziunile produc¡iei de orz din Ca nada indicå 12,5 milioane tone, în cre¿ tere cu 1,8 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este mai mare cu 19%, ajungând la 3,4 mili oane hec tare. Produc¡ia medie va fi de aproximativ 4 tone/ha. Serviciul de Statisticå din Ca na da a realizat un sondaj pri vind inten¡iile fermierilor de a cultiva orz. Rezultatele aratå o cre¿ tere cu 14% fa¡å de anul trecut a supra fe¡elor cultivate, deoarece agri cultorii vor så profite de condi¡iile avantajoase ale pie¡ei. Cererea de orz canadian este în cre¿tere, în special din partea Chinei, care ¿i-a dublat importurile de orz din Canada.

Gabriel Enciu,

fermier, jude]ul C\l\ra[i

Investi]iile în utilaje performante, o prioritate

Gabriel Enciu lucreazå 1.550 ha în jude¡ul Cålåra¿i. A reu¿it så construiascå o fermå fårå fonduri europene. Plåte¿te o arendå de 1.200 kg/ha, cu plata impozitelor, de mai mul¡i ani.

Gabriel Enciu a acordat o mare importan¡å dotårii tehnice pentru a putea realiza lucrå rile exact atunci când este nevoie. ªi-a fåcut spa¡ii de stocare, magazii pentru 5.000 de tone, pentru a putea recolta fårå så a¿tepte ma¿ina care så preia cerealele.

Considerå important ca, atunci când intrå în lan, combina så nu se mai o preascå. Nu påstreazå produc¡ia decât, poate, pentru câteva luni. În ultimii ani a schimbat toatå gama de utilaje, întrucât fåcea cu greu fa¡å cu utilaje mici. Con di¡iile meteo capricioase l-au determinat pe fermier så-¿i gândeascå parcul de utilaje astfel încât så termine foarte rapid lucrårile. Ar vrea, dacå ar putea, så termine o campanie în douå zile.

Ultima achizi¡ie este o combinå Claas Lexion 750, ce urmeazå så fie folositå pentru prima oarå în acest an. A încheiat un contract de tip buy back, cu un pre¡ bun de achizi¡ie.

Preferå acest tip de contract chiar dacå pre¡ul la care este evaluat utilajul este considerat mic. E mai simplu pentru dealer så vândå echipamentele decât pentru el.

De altfel, toate utilajele din 20122014 au fost ulterior revândute, întrucât erau în stare bunå, cu pu¡ine ore de func¡ionare. Cele trei combine sunt cumpårate în ultimii trei ani. ªi în pri vin¡a tractoarelor se gânde¿te så se orienteze spre puteri mai mari.

Acum are douå de 340 CP, unul de 215 CP, douå de 140 CP, unul de 130 CP ¿i douå de 100 CP. Are ¿ase mecanizatori angaja¡i.

O semånåtoare de porumb, pe lista de investi¡ii

Pe lista de investi¡ii este o semånåtoare de porumb, pe 12 rânduri, care så lucreze cu o vitezå de 12-13 km/h. Vrea så semene cât mai repede posibil. A studiat modele de la Horsch ¿i Vae derstadt.

Înclinå spre Vaederstadt, din ce s-a documentat pânå acum. Ar vrea så facå din nou un buy-back. Mai a¿teaptå, dacå nu va putea.

Un astfel de utilaj costå peste o sutå de mii de euro, dar este necesar pentru a termina rapid campania de semånat.

E ¿i mai u¿or de gestionat activitatea, întrucât în câmp nu mai e nevoit så trimitå douå semånåtori ¿i patru oameni. Sunt mai multe avantaje. La påioase ¿i la rapi¡å a observat deja diferen¡e mari. Culturile sunt uniforme, produc¡ia a crescut.

Lucreazå cu un combinator, dupå care imediat face o trecere cu un disc ¿i pregåte¿te perfect terenul.

“Utilajele fac diferen¡a!”, sintetizea zå Enciu.

A semånat rapi¡a cu 18-20 km/orå. În douå schimburi face rapid o sutå de hectare ¿i prinde momentul optim. Chiar dacå mecanizatorul nu respectå mereu indica¡iile, semånåtorile mo -

derne regleazå norma de semånat în func¡ie de viteza de lucru.

O situa¡ie similarå este ¿i în cazul spra yere-lor. Este ¿i motivul pentru care a înlocuit MET-urile mecanice. A observat cå a scåzut ¿i consumul de produse fito sanitare, întrucât precizia e mai mare.

Alegerea culturilor

Culturile de toamnå ocupå douå treimi din fermå: 550 ha rapi¡å, 550 på ioase, 25 ha soia ¿i 425 de porumb.

La rapi¡å nu a¿teaptå ploaia pentru a semåna. ¥¿i asumå riscul ¿i seamånå în uscat. Considerå cå are ¿anse mai mari så ob¡inå astfel o culturå viabilå decât dacå ar a¿tepta o ploaie, caz în care ar mai pierde din umiditate pânå când ar putea så semene.

Floarea-soarelui a eliminat-o din structura de culturi de mul¡i ani, când se plåtea 1,1-1,3 lei/kg.

“Mai mult de 3,5 t/ha nu am fåcut niciodatå ¿i nu iese cheltuiala”, spune fermierul.

La pre¡urile actuale floarea-soarelui redevine atractivå. Nu ¿tie ce altceva ar putea så cultive. A remarcat cå se vinde u¿or orzul. Are 230 ha ¿i se gânde¿te så måreascå suprafa¡a ¿i så o reducå pe cea de grâu.

A remarcat faptul cå la grâu, adesea, cumpåråtorii depuncteazå produc¡ia, în func¡ie de diferi¡i parametri. Orzul trebuie så fie uscat ¿i så se încadreze în norma privind corpurile stråine.

Soiul preferat este Henriette, de la Saaten-Union. Într-un an bun face 6-8 t/ha. Într-un an începuse recoltarea cu 10 t/ha, pe 25 ha. Pânå atunci, când auzea de astfel de produc¡ii credea cå sunt tachinåri colegiale.

Din påcate, în acel an a venit ploaia, grindina ¿i a scåzut produc¡ia. Memoria privind performan¡a a råmas înså.

Rapi¡å cultivå de la mai multe firme. Alege hibrizii în func¡ie de maturitå¡i, dar ¡ine cont ¿i de promo¡ii, astfel încât anul acesta a avut de la Caussade Semences, Corteva ¿i KWS.

Când testeazå un soi nou sau un hibrid începe cu 25-50 ha. “Pe 5 ha nu po¡i så-¡i dai seama”, spune acesta.

Adaptare la condi¡iile de mediu ¿i de pia¡å

Anul trecut a fost unul greu pentru fermå, ca de altfel pentru toatå zona. A reu¿it så plåteascå toate datoriile, dar a fost nevoit så apeleze la rezerve ¿i la IMM Invest.

Ar vrea så acceseze ¿i Agro IMM Invest, poate pentru achizi¡ia semånåtorii. Au fost înså surprize neplåcute ¿i în 2021: scumpirea azotului chiar ¿i cu 40%, dupå an cu o situa¡ie grea. Apro vizionarea a fost amânatå, pentru a nu plåti dobândå o perioadå mare. Nu a scåzut dozele de fertilizare. “Dai prea pu¡in, dai degeaba”, remarcå fermierul.

Mai sunt înså ¿i ve¿ti bune. Anul acesta a adus o premierå în fermå. A fåcut un contract pentru a vinde la rapi¡å cu mult timp înainte de recoltare. A vândut 300 de tone cu 2,38 lei/kg. Nu a riscat mult, întrucât are 550 ha cu aceastå culturå.

Adrian MIHAI

Achizi¡ii de teren, pentru stabilitate

Când apare teren la vânzare, Gabriel Enciu este obligat så-l cum pere, pentru a-¿i conserva su prafa¡a. Iar påmântul nu e ieftin, costå aproape 6.000 euro/ha.

Prin alte pår¡i a auzit cå se cumpårå un hectar cu 2.400 euro.

Nu are ¿anse så se dezvolte nici prin iriga¡ii. “Nu am curaj så las nimic pe câmp nesupravegheat. Se furå de se rupe!”, spune Enciu.

Sunt înså mai multe motive pentru care nu crede în viabilitatea iriga¡iilor. Faptul cå nu este proprietar pe terenurile pe care le lucreazå este unul important.

Din aceastå cauzå, crede cå statul trebuia så investeascå ¿i så-i punå apoi pe fermieri så plåteascå.

“Are o autoritate mai mare în compara¡ie cu fermierii. Noi nu suntem uni¡i”, spune Enciu.

Gabriel Enciu nu s-a înscris în nici o asocia¡ie. A primit propuneri de afi liere, dar încå nu a fåcut-o. Nu crede cå func¡ioneazå în România. De vinå sunt oamenii. “Suntem råi!”. “E råu ¿i fårå asocia¡ii, nu are cine så te sus¡inå, e¿ti pe cont propriu!”, mai spune acesta.

Brazilia: Seceta reduce produc¡ia de porumb Anali¿tii USDA estimeazå produc¡ia de porumb din Brazilia la 102 milioa ne tone, cu 6% mai micå fa¡å de esti må rile de luna trecutå. Suprafa¡a cultivatå atinge recordul de 19,7 milioane hectare, în cre¿tere cu 1,2 milioane ha fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 5,18 tone/hectar. Pentru re colta din primul sezon, condi¡iile me teo au fost se cetoase în primele luni. Ploile au revenit abia în decembrie. Pro duc¡ia de porumb din primul se zon, cultivat pe o suprafa¡å de 4,3 mil. ha, este estimatå la 24,5 milioane tone, mai micå cu 1,2 mil. tone fa¡å de a nul trecut.

Rusia: 85 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Rusia probabil så ajungå la 85 milioane tone, în scådere u¿oarå fa¡å de anul trecut. Estimarea include 64 mil. tone grâu de toamnå ¿i 21 mil. tone de grâu de primåvarå. Nu este incluså estimarea produc¡iei din Crimeea. Produc¡ia medie totalå este de 2,9 tone/hectar, cu 1,5% mai micå fa ¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå va cre¿te u¿or fa¡å de la anul trecut, la 29 mili oane hectare. Grâul de toamnå repre zintå aproximativ 70% din produc¡ie, iar potrivit datelor Minis terului Agri culturii din Rusia suprafa¡a cultivatå va atinge un record de 19,3 milioane hectare. Grâul de primåvarå se cultivå în districtele Volga, Urali ¿i Siberia. Semå natul a debutat în aprilie ¿i este întârziat din cauza lipsei preci pita¡iilor.

India: 108 milioane tone de grâu Anali¿tii USDA anun¡å cå produc¡ia de grâu din India va ajunge la 108 mili oane tone, în cre¿tere u¿oarå fa¡å de anul trecut. Acest lucru se datoreazå extinderii suprafa¡elor cultivate, la 31,6 milioane hectare. Randamentul va scådea la 3,4 tone/hectar. Chiar ¿i în zonele par¡ial irigate, randamentele au scåzut cu 10-15%. ¥n India grâul se cultivå numai în se zo nul rabi (iarna). Este semånat din no iembrie pânå în ianuarie ¿i recoltat pânå începe mai.

Bayer> Erbicide noi pentru cereale p\ioase

Fermierii dornici så utilizeze cele mai noi tehnologii au aplicat încå din primåvara aceasta Hussar Activ Plus, noua solu¡ie Bayer pentru controlul în primåvarå al buruienilor mono ¿i dico tiledonate din culturile de cereale på ioase, iar rezultatele se våd în câmpuri curate.

Asigurå un control consistent a peste 50 de specii de buruieni mono ¿i dicotiledonate întâlnite frecvent în culturile de cereale påioase. Produsul a fost lansat în aceastå primåvarå.

Erbicid selectiv, sistemic, con¡ine trei substan¡e active complementare, cu eficacitate sporitå pentru controlul buruienilor. Fa¡å de Hussar comercializat pânå în sezonul trecut, Hussar Activ Plus introduce în formulare o nouå substan¡å activå în culturile de cereale påioase - tiencarbazon-metil, utilizatå cu succes pânå acum de cåtre cultivatorii de porumb.

Aceasta este prezentå în formularea binecunoscutului Adengo, mai nou, ¿i în Capreno. Tiencarbazon-metil contribuie la controlul complementar atât al buruienilor graminee, cât ¿i al celor dicotiledonate. Mai mult decât atât, produsul asigurå o protec¡ie de lungå duratå datoritå activitå¡ii la sol a noii substan¡e active.

ªi pentru aplicarea în toamnå Bayer vine cu o noutate: Komplet 560 SC, împotriva buruienilor greu de controlat din culturile de cereale påioase.

Iernile blânde din ultimii ani au creat condi¡ii de dezvoltare ¿i adaptare a unor specii de buruieni cu råsårire la temperaturi mai joase decât a majo ri tå¡ii buruienilor.

Astfel, speciile de Veronica, iarba vântului, sugel, trei frati påta¡i, råsar în ferestrele iernii, iar la momentul în care celelalte buruieni sunt în curs de rå sårire, acestea ajung deja într-o fazå avansatå de vegeta¡ie, fåcându-le re zistente la ac¡iunea majoritå¡ii erbicidelor cu aplicare în primåvarå. Komplet este un erbicid utilizat în postemergen¡å timpurie cu activitate radicularå, foliarå ¿i prin hipocotil asupra buruienilor, con¡inând douå substan¡ele active cu perioadå lungå de protec¡ie împotriva buruienilor greu de controlat.

Komplet 560 SC asigurå startul perfect al culturilor de cereale påioase (grâu, orz, secarå ¿i triticale) fårå competi¡ia cu buruienile încå de la început, pentru atingerea poten¡ialului maxim de produc¡ie al soiului cultivat.