Constantin Ducar: Calul este al doilea Dumnezeu pentru mine

CRE{TEREA ANIMALELOR

Herghelia cu [erpa[i Constantin Ducar> Calul este al doilea Dumnezeu pentru mine

Mergând pe drumul dinspre Râ¿nov spre Poiana Bra¿ov, la confluen¡a pâra ielor Poiana ¿i Cheia, ajungi la Centrul de echita¡ie Diana. Când soa rele ajun ge deasupra “gurii de rai” de la Cheile Râ¿noavei, parcå ai ajuns în Elve¡ia.

Acolo, doctorul Constantin Ducar a me¿ te rit o herghelie frumoaså, cu o geneticå rarå ¿i veche, dar ¿i cu exemplare create de el, prin încruci¿åri îndråz ne¡e.

Ca så nu råmânå fårå angaja¡i, Ducar a angajat nepalezi.

“Am patru îngrijitori, doi români ¿i doi nepalezi, ¿i unul de probå. Un nepalez må costå mai pu¡in decât un român. Îi dau 600 de dolari pe lunå, bani în mânå, ¿i mai virez statului 300.

Pentru un român plåtesc peste 1.200 de euro, dar må minte, må furå ¿i e lene¿. ªi este un gest patriotic...

Uite, el e ¿erpa¿. În ¡ara lui, pentru 80-100 de dolari pe lunå, merge pe munte cu 60 de kilograme în spinare. La mine, lucreazå la cai, face du¿ cu apå caldå, stå la maså de trei ori pe zi, alåturi de mine, pentru ca diminea¡å så fie în picioare. Eu îi dau 600 de dolari pe lunå, cât câ¿tigå la el acaså într-o varå. Ei nu beau, nu fumeazå, nu mint, nu furå”, spune fermierul.

Face o selec¡ie la sânge. A avut 130 de cai ¿i a redus efectivele pânå la 35. A semnat un contract cu ni¿te italieni ¿i cu Drago¿ Buliga, regizorul serialului “Las Fierbin¡i”.

“Vrem så facem 20 de filme western în doi ani, avem caii aici ¿i ståm pe loc din cauza pandemiei”.

A påstrat cai Frizieni, Andaluzieni, Lipi ¡ani în raså curatå, o linie de Semigreu Românesc.

“Este o linie de cai, formatå de mine de 40 de ani. Linia este atestatå, cu origini cunoscute, dar ANZ îmi repro ¿eazå cå e metisatå. Påi Semigreul Românesc nu e ob¡inut prin metisåri repetate? Lipi¡anul este foarte harnic ¿i rezistent, dar trebuie så-l calmez fiindcå urcå pe ace¿ti cai ¿i copii de 4-5 ani. Cea mai curatå varietate de Lipi¡an este Incitato. Nåscut ¿i crescut în România. Ungurii au fåcut o raså nouå,

uuu

Viorel PATRICHI

uuu noi am scåpat de to¡i caii. Cine din rasa Brunå de Austria ¿i am metisat trei guverne, au dat trei hotårâri de guså se ocupe? Pådurarii? Pen- Bruna de Maramure¿, cu o medie de vern ¿i nu ne-a dat niciun ban. tru Romsilva, a fost o corvoadå så se 4800-5000 de litri la o lacta¡ie. Florescu a venit cu banii lui din ocu pe de cai ¿i zero interes. Au bågat “Na¿ul meu era generalul Florea, co- America ¿i ne-a sprijinit Banca Transil bani ca så spele bani...” mandantul Vânåtorilor de Munte. Eu vania pentru Centenar. Am fåcut un scriam în biografii: tata - regalist, mama documentar frumos despre Centenar, - casnicå. Am fost ¿ef de fermå fårå så despre Regina Maria ¿i regalitate.” De vorbå cu Zian Boca fiu membru de partid, am fost ¿i în Ame -

De unde aceastå patimå pentru cal? rica doi ani. Crede¡i cå to¡i securi¿tii ¿i Lucreazå 15 hectare de teren, are

“Bunicul a fost pådurarul Casei Re- comuni¿tii erau ni¿te pro¿ti? Ei au sal- 70 de hectare de fânea¡å ¿i på¿une. Sugale, se ocupa de caii familiei regale, vat ¡ara asta. Eu am cunoscut oameni ficient pentru caii lui. Nu prime¿te nicicumpåra ¿i antrena. Aici unde ne aflåm de un patriotism deosebit printre ei...” un leu subven¡ie. Se dau subven¡ii doar acum, erau 470 de cai ai Cavaleriei Re- A lucrat o vreme iar în pådure. “Å¿tia pentru caii de la Romsilva. gale pânå dupå råzboi. Aveau patru gra- tot te leagå”, zicea tata. “Nu în¡elegi cå Spune tuturor cå totu¿i calul este o jduri. În 1958, au venit ai no¿tri ¿i au nu-mi paså? Uite, sunt prieten cu pårin- afacere doar dacå ai pia¡å. confiscat terenurile. Au fåcut Gos - tele Gherontie. Stå de ¿ase ani în mun¡i “Un cal de-al meu costå de la 10.000 podåria Agricolå de Stat. A ajuns Bucur ¿i nu a murit. L-am cazat doi ani la stâna de euro în sus. Nea Gheorghe nu poate ªchiopu la Ministerul Agriculturii ¿i a o - din Furnica pe Arsenie Boca, sfântul da asemenea bani fårå ajutor. El se morât caii ca så mecanizåm for¡at agri - Ardealului. Dum nezeu mi-a håråzit duce ¿i då 3.000 de lei pe un cålu¡ så-i cultura. România avea 1.250.000 de aceastå onoare rarå. Era un bårbat fru- tragå trei saci. ªi-i då coceni. Mai bine cai. Prin 1965, mai råmåseserå mos, cu o privire spiritualizatå. Avea må duc la poarta abatorului din Austria, 125.000.” necazuri cu securitatea. M-a sunat stau acolo 4 ore ¿i iau un armåsar de

Parcå ¿i doctorul Ducar a avut o na¿ul så-l cazez la cåsu¡a mea de la stâ- doi-trei ani. Dau pre¡ul de carne, mai via¡å de tretin neîmblânzit. Vårul tatei lui na Furnica. “Nu-l întreba nimic cå spune dau 200 de euro parte ¿i mai dau la Constantin era Gheorghe Ducar, pro - el tot”, mi-a zis na¿ul. Vorbeam despre poarta abatorului alte 200. ªi vin cu el ¿i rectorul Universitå¡ii Babe¿-Bolyai din istorie, religie, despre Dumne zeu, dar îl vând pe pia¡a noastrå cu 5.000-6.000 Cluj. Profesor de matematicå, dar nu nu politicå. Comunis mul e vrerea lui de euro. Nu mai vreau så fac a¿a ceva, era chiabur, numai tatål lui era chiabur. Dumnezeu, spunea pårintele Boca, nu nu må laså sufletul så vând a¿a de

“Cabinetul 2 spusese cå to¡i chi- i-a înjurat niciodatå. ªi-a dus crucea. scump. Am obosit. Am încercat så aburii ¿i copiii de chiaburi så moarå. Pårintele Gherontie este acum sub un formez pe cineva ¿i nu am reu¿it”. “Tovarå¿a, este un copil de valoare. brad...” Armåsarul cel mai frumos era un Vrea la liceul veterinar ca så se facå Frizian, i-a murit din cauza unui îngrijimedic veterinar. Tradi¡ie de familie. Ce tor be¡iv. Român. are tatål cu båiatul?” A doua zi, Gheor - Afacerile cu cai “Era aici, la doi pa¿i, putea så må ghe Ducar s-a dus la Nicolae Ceau - În 1997, a gåsit un partener în Bay- anun¡e ¿i îl salvam. Calul s-a tåvålit, a ¿escu. “Am så må ocup eu de acest ern. A fåcut foarte mul¡i bani cu caii. råmas cu picioarele în sus ¿i îngrijitorul copil.” I-a cerut secretarei så sune la “Legal. Mi-a mers bine pânå în 2005. dormea beat mort. Era frate cu ar liceul agricol din Sibiu. Ceau¿escu a Nem¡ii, austriecii cumpårau cai pentru måsarul Mariei Båsescu, cal care a juvorbit cu directorul. “Mâine-diminea¡å, fete, ca så nu se drogheze. Am trecut la cat în filmul «Orient Expres» al lui dumneata personal te duci la Râ¿nov, cai de sport. Apoi m-am potolit. Nu erau Sergiu Nicolaescu. Un asemenea cal iei copilul ¿i îl duci la ¿coalå.” ªi au venit pre¡uri corecte. Pregåteam cai de agre- poate ajunge la 300.000 de euro. dupå mine så må ia. Eu lucram la un ment o lunå, ¿tiam ce så cumpår de la Armåsarul meu avea o valoare de drum forestier ¿i le-am zis cå mai am ¡årani. Avem cai buni la ¡årani, dar e på- pia¡å dupå bonitare de un milion de eu treabå acolo.” cat cå nu i-a bonitat nimeni ¿i nu i-a în- ro. Calul e îngropat în picioare, la in -

A urmat apoi Facultatea de Medi- scris în Registrul Genealogic. ANZ are trare... Suntem un popor prea slab de cinå Veterinarå la Bucure¿ti, pe care a alte probleme, cei de acolo au scau ne înger, credem prea pu¡in în Dumnezeu absolvit-o în 1976. ªi a råmas la IAS de cearå. Directori cu delega¡ie!...” ¿i în aceastå naturå superbå, pe care Râ¿nov, adicå unde este ¿i azi. “Am fåcut un documentar istoric fru- n-o meritåm.”

Patrimoniul fermei cuprindea 800 de mos cu fiul istoricului Florescu, acum Dacå vre¡i pove¿ti despre cai ¿i des vaci cu lapte, 1.200 vi¡ei, 6.000 de oi, 70 cetå¡ean american. Unul din pu¡inii pa- pre omenie, meritå så-i cålca¡i pragul lui de cai pentru trac¡iune. trio¡i pe care pot så-i trec pe listå. Istoria Constantin Ducar, unde pute¡i gåsi o

“În fiecare zi, plecau de-aici 18- României, a¿a cum a fost tråitå ¿i nu camerå la pensiune, cu portrete de cai 20.000 de litri de lapte. Am adus tauri prea scriså. Ne-am împotmolit. Au venit pe pere¡i.