Impactul tranzitului de cereale din Ucraina

ANALIZ|

Impactul tranzitului de cereale din Ucraina

Ucraina trebuie så “scape” de 25 de milioane de tone de cereale. Douå treimi din aceastå cantitate se presupune cå ar trebui så iaså din ¡ara vecinå la sud, tranzitând România. Pânå în prezent, înså, tranzitul lunar s-a cifrat la maxim 250.000 de tone. În acest ritm, ar fi necesari cinci ani ¿i jumåtate pentru exportul întregii cantitå¡i, fårå a pune la socotealå noile recolte. În disperare de cauzå, pe 9 iulie, Ucraina a redeschis pentru naviga¡ie Canalul Bâstroe, cu acordul României, sperând så creascå ritmul exporturilor lunare cu 500.000 de tone. Totu¿i, råmâne considerabilå presiunea pe Portul Constan¡a ¿i, în general, pe infrastructura româneascå de transport.

Comisia Europeanå a subeva luat impactul måsurilor gândite så faciliteze tranzitul mårfurilor ucrainene prin Ucraina ¿i Polonia ¿i, ca atare, nu a propus måsuri compensatorii adecvate, con siderå eurodeputatul german Nor bert Lins, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European.

Lins a vizitat porturile române¿ti Constan¡a ¿i Gala¡i, acum douå såptå mâni, alåturi de Daniel Buda, vice pre ¿edintele Comisiei pentru Agricul turå ¿i al¡i doi eurodeputa¡i. Vizita a fost finan ¡atå de Cocereal, organiza¡ia europeanå a traderilor, care este evident in teresatå de cre¿terea volumelor exportate prin Portul Constan¡a.

Consilierul de stat Mihnea Drumea, de la cancelaria prim-ministrului, a organizat cele douå întâlniri, de la Constan¡a ¿i Gala¡i.

Din delega¡ie a fåcut parte ¿i austriacul Manfred Seitz, directorul general al Comisiei Dunårii. La întâlnirile din cele douå porturi au participat Costin Tele huz, secretar de stat în MADR, directorii porturilor, reprezentan¡i ai firmelor cu activitate în porturi, ai traderilor, ai fermierilor.

Eurodeputa¡ii au plecat convin¿i cå România se achitå onorabil de sarcinile trasate de Bruxelles, dar nu prime¿te ma re lucru în schimb, de¿i are de tras ponoase. Întors la Strasbourg, influentul Lins a cerut o dezbatere pe aceste su biect, în plenul Parlamentului Euro pean.

S-a identificat necesitatea schimbårii cadrului legal european: România este grani¡å a UE ¿i sunt lucruri pe care nu le putem face conform legisla¡iei curente, mai ales în calitate de stat candidat la Spa¡iul Schengen, birocra¡ia noastrå vamalå fiind aliniatå la cea europeanå.

Telehuz: România a ac¡ionat eficient, pe termen scurt

Måsurile de fluidizare luate de Româ nia pentru cre¿terea tranzitului de cereale ucrainene au fost gândite la Palatul Victoria, în cadrul unui grup de lucru organizat de cancelaria primminis trului, care func¡ioneazå ¿i ca punct de contact cu Comisia Euro peanå.

Costin Telehuz a participat în calitate de coordonator al ANF, autoritate care e prezentå cu atribu¡ii de control în punctele de trecere a frontierei, alåturi de CNAIR (de la Transporturi), Poli¡ia de Frontierå (MAI), Autoritatea Na¡ionalå a Våmilor (Finan¡e), ANSVSA (primministru).

S-a decis “rarefierea” controlului sa nitar-veterinar (se mai verificå doar ac tele), adaptarea infrastructurii (de exem plu, opera¡ionalizarea liniei ferate pe ecartament larg care intrå în ¡arå dinspre R. Moldova, spre una din danele Portului Gala¡i), permanen¡å la toate institu¡iile sus-men¡ionate în punctele de trecere a frontierei.

Se deschide un punct nou de trecere la grani¡a cu R. Moldova, între Bumbåta (jude¡ul Vaslui) ¿i Leova (R. Moldova), exclusiv pentru cereale. Trecerea peste Prut se va face pe un pod plutitor ¿i nu se va organiza (nefiind necesar) control sanitar-veterinar ¿i fito-sanitar.

În perspectivå, este în curs de extindere cu încå 200.000 de tone capacitatea de depozitare în Portul Constan¡a, de la 1,8 la 2 milioane de tone.

Se va extinde suprafa¡a de parcare în interiorul Portului ¿i se va amenaja o mare parcare pentru camioane în afara acestuia.

“S-au fåcut ¿i se fac eforturi mari, în timp scurt. Iar aceste måsuri pun presiuni suplimentare pe lan¡ul nostru logistic, care ¿i a¿a este suprasolicitat în campanie. Facem aceste eforturi la insisten¡ele Comisiei ¿i ale partenerilor no¿tri occidentali, dar se pare cå ucrai nenii nu reu¿esc så profite, så se mu leze pe facilitå¡ile noastre. Comu nica rea cu ei este dificilå. Nu reu¿esc så-¿i organizeze logistica, pentru a profita la maxim de ce facem pentru ei”, afirmå Costin Telehuz. F

Robert VERESS

Ucraina nu coopereazå, iar bulgarii pun be¡e în roate

F De partea ucraineanå, o imenså problemå logisticå este faptul cå nu transmit documentele vamale anticipat, online, comisionarilor vamali. Din aceas tå cauzå, dacå, de pildå, dintr-un tren de marfå un singur vagon nu are documentele în regulå, nu se descarcå nimic din trenul respectiv, care pur ¿i simplu sta¡ioneazå, blocând accesul feroviar în Port, pânå la recep¡ionarea documentelor necesare.

Dar Guvernul Ciucå e îngrijorat mai ales de politica de “dumping” a Ucrai nei, care oferå proprietarilor de barje tarife de transport de 6-7 ori mai mari decât pia¡a.

Astfel, porturile Gala¡i ¿i Bråila sunt ca ¿i scoase din pia¡å în aceastå perioadå, fiindcå mai toate barjele s-au dus så încarce de la Reni sau Ismail. Barjele disponibile sunt doar cele care au fost antamate prin contracte ferme, de lungå duratå.

La Gala¡i, transportul auto a devenit chiar mai ieftin decât cel fluvial, de¿i, în mod normal, transportul pe apå e de 68 ori mai ieftin. Pânå anul trecut, în extrasezon se plåteau 8 euro/t pentru transportul cu barja, iar în sezon se ajungea la 12 euro. Acum se våd oferte de 85-90 de euro.

“Ne îngrijoreazå acest fenomen, fiindcå se poate revårsa ¿i în alte sec-toare din logisticå”, aten¡ioneazå Costin Telehuz.

S-au adunat multe vase mici la Sulina, care efectiv vâneazå transporturi ucrainene. Sunt nave cu capacitå¡i de pânå la 6.000 t, care se deplaseazå în apropierea coastelor, cu destina¡ia Turcia sau Grecia.

Pe de altå parte, dacå ucrainenii ar reveni la tarife normale de transport, tot nu e sigur cå traficul de cereale româ ne¿ti pe barje ar cre¿te. Existå sectoare din Dunåre unde naviga¡ia se desfå ¿oarå permanent cu dificultate, iar uneori se blocheazå complet.

Pentru asta, România blameazå Bulgaria.

“Se ¿tie cå nu folosim Dunårea, pentru cå nu e dragatå. România a dragat partea ce-i revine, nu ¿i Bulgaria, care nu prea folose¿te transportul fluvial. Din ultimii 10 ani, în ¿ase s-a blocat transportul pe Dunåre pe sectoarele bulgåre¿ti. De exemplu, existå acum un punct critic unde se trece foarte greu, la Zimnicea. E un segment bulgåresc. Bulgaria nu doar cå nu dragheazå de 12 ani, dar nici nu permite României så dragheze, pe banii ei. Existå speran¡e cå lucrurile se vor schimba dupå vizita de la Constan¡a a secretarului general al Comisiei Dunårii”, considerå Costin Telehuz.

Colegul såu de partid (PNL), euro pa rlamentarul Daniel Buda, e mai abrupt:

“Pårerea mea este cå trebuie så fim mai agresivi cu partea bulgarå, mer gând pânå la solicitarea de blocare a fondurilor europene, dacå va continua

Cre¿terile de tarife la transport se suprapun cu scåderile cota¡iilor cerea lelor pe pie¡ele interna¡ionale, cu problemele cauzate de secetå, infla¡ie, cre¿teri ale costului inputurilor, exacerbând îngrijorårile fermierilor.

“Nu putem elimina problemele generate de råzboiul din Ucraina. Proble mele vor continua så se manifeste pe termen îndelungat ¿i dacå ostilitå¡ile ar înceta mâine. Comisia Europeanå trebuie så în¡eleagå cå trebuie så împartå povara asta cu noi, så caute cåi de a ne compensa prin investi¡ii în infrastructura noastrå”.

Dar despre ce investi¡ii ar fi vorba, mai exact, pe lângå cele deja pome nite? Costin Telehuz atrage aten¡ia cå acestea trebuie bine gândite, pentru a nu se realiza capacitå¡i care, ulterior înce tårii conflictului, ar råmâne nefolosite.

“Noi, agricultura, ne-am dori inves ti¡ii în spa¡ii de stocare. Fie în ferme, fie depozite regionale, fie o salbå de silozuri la grani¡e. Personal, a¿ opta pentru mai mul¡i bani direc¡iona¡i cåtre fermieri, astfel încât så-¿i extindå fiecare capacitatea de stocare”.

Pe hârtie, România dispune de capacitå¡i suficiente de stocare, de aproape 30 de milioane de tone. Înså doar jumåtate din cantitate e în silozuri, cealaltå jumåtate fiind în hale ¿i magazii, unde marfa nu poate fi stocatå în siguran¡å pentru perioade mai îndelungate.

“Am discutat cu europarlamentarii despre opera¡ionalizarea instrumentului certificatelor de depozit, care trebuie så devinå tranzac¡ionabile. Ar scådea presiunea pe lan¡ul logistic în sezonul de recoltat. Deocamdatå, certificatul de depozit existå în rela¡ia dintre fermier ¿i bancå”.

O altå direc¡ie de investi¡ii ar fi iriga¡iile, iar Telehuz vede în situa¡ia curentå o oportunitate: includerea iriga ¡iilor în PNRR ar fi exact genul de måsurå ce nu ar presupune cheltuirea de fonduri suplimentare, dar ar da mare satisfac¡ie atât politicienilor de la Bucure¿ti, care s-ar putea låuda cu o mare ispravå, cât ¿i fermierilor români.

så refuze så permitå României dragarea Dunårii”.

Portul Constan¡a nu e folosit la capacitate

Capacitatea maximå de încårcare a Portului Constan¡a este de 130.000 t de cereale/zi (47,5 milioane de tone/an), înså arareori se atinge acest flux.

Din påcate, acum, situa¡ia e mai proastå decât de obicei. Sunt nave la încårcat, dar nu câte ar fi fost necesare. Traderii nu au contractat nave cum e cutuma, în avans, cu 6-8 luni înainte.

Armatorii nu au dat oferte de pre¡, a crescut costul asigurårii încårcåturii ¿i s-a creat o fracturå în rela¡ia dintre traderi ¿i armatori.

“A apårut cel mai periculos fenomen pentru afaceri: impredictibilitatea. Problema pie¡ei nu sunt atât scumpirile unor produse sau servicii, fiindcå sunt asimilate în costuri ¿i se transmit mai departe. Dar când costurile sunt imprevizibile, e greu dacå nu imposibil de continuat”, observå Costin Telehuz. 2021 a fost pentru Portul Constan¡a an record, cu rulaj de 65 de milioane de tone, din care 25 mil.t. cereale.

În continuare, capacitatea de rulaj poate fi îmbunåtå¡itå mårind viteza de lucru. Iar transportatorii ¿i traderii au identificat câteva formalitå¡i vamale ce ar trebui modificate, astfel încât navele så poatå ridica ancora mai repede.

Europarlamentarul Daniel Buda (foto) adaugå la lista de solicitåri pentru Comisia Europeanå mijloace de transport navale ¿i feroviare. “Avem nevoie de barje, pentru cå cea mai micå barjå poate transporta echivalentul a 50 de camioane. Avem nevoie de locomotive ¿i vagoane pentru ecartament mårit, fiindcå altfel degeaba am opera¡iona lizat calea feratå la Gala¡i”.

Buda afirmå cå a ob¡inut acceptul comisarului pentru coeziune Elisa Ferreira pentru ca România så poatå folosi o parte din fondurile de coeziune pentru consolidarea capacitå¡ii de tranzit ¿i depozitare a cerealelor. “E o presiune foarte mare pe fermierii ro mâni, care trebuie recunoscutå ¿i re zol vatå. Ne intereseazå cum se poate finan¡a cre¿terea capacitå¡ii de depozitare a cerealelor în zona porturilor ¿i nu numai. Totu¿i, produc¡ia este perisabilå, iar dacå nu ai mijloace de transport ¿i nici capacitå¡i de stocare, riscul de pierdere a produc¡iei e mare”.

Înså la alte niveluri din Comisia Europeanå nu existå aceea¿i în¡ele gere pentru situa¡ia României. “Româ nia nu poate fi låsatå de una singurå în acest efort. I-am cerut pre¿edintei Co misiei, Ursula von der Leyen, så iaså din starea de pasivitate. A¿a cum Ucraina are nevoie de arme så lupte împotriva Rusiei, România are nevoie de investi¡ii în infrastructurå, pentru a face fa¡å cre¿terii traficului dinspre Ucraina ¿i pentru a continua så contribuie la efortul de prevenire a extinderii foametei globale. Avem 345 de milioane de oameni, din 82 de ¡åri, ca re sunt deja în situa¡ia de a nu-¿i putea asigura hrana zilnicå. În UE, 35 de milioane de oameni månâncå o datå la douå zile”.

Buda ¿i-a convins colegii europarlamentari cu argumentul cå, ceea ce azi e problema României ¿i Poloniei, în perioada urmåtoare s-ar putea extinde în întreaga Europå. “O parte a mårfii din Ucraina råmâne în România. ªi azi råmâne la noi, dar «mâine» va ajunge în celelalte state europene, punând probleme de valorificare a produc¡iei interne. Dacå fermierii români ¿i europeni nu-¿i vor putea valorifica produc¡ia la pre¡uri rezonabile, vor fi probleme cu înfiin¡area culturilor în sezonul urmåtor. E o curså contra cronometru ¿i fermierii au nevoie de cash-flow”.