ANALIZ|
Impactul tranzitului de cereale din Ucraina Ucraina trebuie så “scape” de 25 de milioane de tone de cereale. Douå treimi din aceastå cantitate se presupune cå ar trebui så iaså din ¡ara vecinå la sud, tranzitând România. Pânå în prezent, înså, tranzitul lunar s-a cifrat la maxim 250.000 de tone. În acest ritm, ar fi necesari cinci ani ¿i jumåtate pentru exportul întregii cantitå¡i, fårå a pune la socotealå noile recolte. În disperare de cauzå, pe 9 iulie, Ucraina a redeschis pentru naviga¡ie Canalul Bâstroe, cu acordul României, sperând så creascå ritmul exporturilor lunare cu 500.000 de tone. Totu¿i, råmâne considerabilå presiunea pe Portul Constan¡a ¿i, în general, pe infrastructura româneascå de transport.
C
omisia Europeanå a subevaluat impactul måsurilor gândite så faciliteze tranzitul mårfurilor ucrainene prin Ucraina ¿i Polonia ¿i, ca atare, nu a propus måsuri compensatorii adecvate, considerå eurodeputatul german Norbert Lins, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European. Lins a vizitat porturile române¿ti Constan¡a ¿i Gala¡i, acum douå såptåmâni, alåturi de Daniel Buda, vicepre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå ¿i al¡i doi eurodeputa¡i. Vizita a fost finan¡atå de Cocereal, organiza¡ia europeanå a traderilor, care este evident in-
Profitul Agricol 29/2022
teresatå de cre¿terea volumelor exportate prin Portul Constan¡a. Consilierul de stat Mihnea Drumea, de la cancelaria prim-ministrului, a organizat cele douå întâlniri, de la Constan¡a ¿i Gala¡i. Din delega¡ie a fåcut parte ¿i austriacul Manfred Seitz, directorul general al Comisiei Dunårii. La întâlnirile din cele douå porturi au participat Costin Telehuz, secretar de stat în MADR, directorii porturilor, reprezentan¡i ai firmelor cu activitate în porturi, ai traderilor, ai fermierilor. Eurodeputa¡ii au plecat convin¿i cå România se achitå onorabil de sarcinile trasate de Bruxelles, dar nu prime¿te mare lucru în schimb, de¿i are de tras ponoase. Întors la Strasbourg, influentul Lins a cerut o dezbatere pe aceste subiect, în plenul Parlamentului European. S-a identificat necesitatea schimbårii cadrului legal european: România este grani¡å a UE ¿i sunt lucruri pe care nu le putem face conform legisla¡iei curente, mai ales în calitate de stat candidat la Spa¡iul Schengen, birocra¡ia noastrå vamalå fiind aliniatå la cea europeanå.
Telehuz: România a ac¡ionat eficient, pe termen scurt Måsurile de fluidizare luate de România pentru cre¿terea tranzitului de cereale ucrainene au fost gândite la Palatul Victoria, în cadrul unui grup de lucru organizat de cancelaria primministrului, care func¡ioneazå ¿i ca punct de contact cu Comisia Europeanå. Costin Telehuz a participat în calitate de coordonator al ANF, autoritate care e prezentå cu atribu¡ii de control în
punctele de trecere a frontierei, alåturi de CNAIR (de la Transporturi), Poli¡ia de Frontierå (MAI), Autoritatea Na¡ionalå a Våmilor (Finan¡e), ANSVSA (primministru). S-a decis “rarefierea” controlului sanitar-veterinar (se mai verificå doar actele), adaptarea infrastructurii (de exemplu, opera¡ionalizarea liniei ferate pe ecartament larg care intrå în ¡arå dinspre R. Moldova, spre una din danele Portului Gala¡i), permanen¡å la toate institu¡iile sus-men¡ionate în punctele de trecere a frontierei. Se deschide un punct nou de trecere la grani¡a cu R. Moldova, între Bumbåta (jude¡ul Vaslui) ¿i Leova (R. Moldova), exclusiv pentru cereale. Trecerea peste Prut se va face pe un pod plutitor ¿i nu se va organiza (nefiind necesar) control sanitar-veterinar ¿i fito-sanitar. În perspectivå, este în curs de extindere cu încå 200.000 de tone capacitatea de depozitare în Portul Constan¡a, de la 1,8 la 2 milioane de tone. Se va extinde suprafa¡a de parcare în interiorul Portului ¿i se va amenaja o mare parcare pentru camioane în afara acestuia. “S-au fåcut ¿i se fac eforturi mari, în timp scurt. Iar aceste måsuri pun presiuni suplimentare pe lan¡ul nostru logistic, care ¿i a¿a este suprasolicitat în campanie. Facem aceste eforturi la insisten¡ele Comisiei ¿i ale partenerilor no¿tri occidentali, dar se pare cå ucrainenii nu reu¿esc så profite, så se muleze pe facilitå¡ile noastre. Comunicarea cu ei este dificilå. Nu reu¿esc så-¿i organizeze logistica, pentru a profita la maxim de ce facem pentru ei”, F afirmå Costin Telehuz.
Robert VERESS 17
