Profitul Agricol nr 29, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 29 din 27 iulie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 29/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Dialog imaginar: cormoranul la DNA Procurorul, dregându-¿i vocea, încearcå så impresioneze: - I-a¡i cerut domnului Chesnoiu så favorizeze un anume candidat? Petre Daea (grav, vorbind rar): - Så vå spun ceva. Zilele trecute am fost prin ¡arå, unde seceta e crâncenå. Aceastå secetå, de unde vine ea? Cum så i te opui? Nu po¡i! Dar po¡i så ac¡ionezi responsabil, pentru ¡arå! Iar eu vå spun cå asta am fåcut ¿i asta voi face, mereu! Procurorul (u¿or neråbdåtor): - Så în¡eleg cå råspunsul dumneavoastrå este “Da, dar am fåcut-o în interes na¡ional!”? Petre Daea: - Nu am spus a¿a ceva! Am spus cå sunt un soldat disciplinat al acestei ¡åri! Altfel nu po¡i så lup¡i cu seceta ¿i så råmâi în slujba fermierilor, cårora le acord tot devotamentul meu. De altfel, chiar ieri, un lucråtor al påmântului îmi spunea... Procurorul (iritat): - Vå rog så nu mai divaga¡i ¿i så råspunde¡i la întrebare! Petre Daea: - Dumneavoastrå sunte¡i magistrat ¿i eu vå respect ¿i vå admir pentru asta, face¡i ceea ce trebuie pentru aceastå ¡arå. Permite¡i-mi, vå rog, så fac ¿i eu ceea ce pot ¿i ¿tiu så fac pentru ¡arå... Dialogul de mai sus este imaginar. Dar s-ar putea så aflåm cå a fost cât se poate de real...

Robert VERESS

Profitul Agricol 29/2022

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Petre Daea, prim-ministrul secetei Irimescu e optimist în privin¡a finan¡årii iriga¡iilor prin PNRR

Din cauza lipsei apei, se opresc iriga¡iile

Comisia Europeanå subestimeazå pierderile de produc¡ie vegetalå

Zece state membre sunt aproape de fi- AFR cere bani pentru nalizarea PNS 8 cei lovi¡i de secetå Asigura¡i-vå o culturå de cereale productivå, fårå boli

Analiz\ Impactul tranzitului de cereale din Ucraina

Disensiuni în interiorul Comisiei

Alte noutå¡i de la Bruxelles

Un pesticid care provoacå infertilitate

Blocadå în California

Îngrijoråri privind cerealele din Ucraina

Ma[ini & utilaje

Ucraina trebuie så “scape” de 25 de milioane de tone de cereale. Douå treimi din aceastå cantitate se presupune cå ar trebui så iaså din ¡ara vecinå tranzitând România. Pânå în prezent, înså, tranzitul lunar s-a cifrat la maxim 250.000 de tone. În acest ritm, ar fi necesari cinci ani ¿i jumåtate pentru exportul întregii cantitå¡i, fårå a pune la socotealå noile recolte.

Gheorghe Preda, fermier de record mondial Turcia salveazå lumea de la foamete ¿i rezolvå problema tranzitului cerealelor ucrainene

Cre[terea animalelor

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Produc¡ia de soia va fi de 391 milioane tone

Culturi vegetale

La cei noroco¿i, porumbul ¿i floarea aratå excep¡ional

UE se pregåte¿te de iarnå grea. Pre¡ul îngrå¿åmintelor va continua så creascå

Cerealele nu se verificå pentru pesta porcinå africanå Vacile frumoase ale lui Constantin Anghel

Moscova poate importa utilaje din SUA

Toamnå mecanicå la Paris

Presele Claas produc constant balo¡i de calitate

Fertilizare de precizie ¿i economii cu Primo

Hobby

Cerbul lopåtar

În Los Angeles s-a instituit “poli¡ia apei”

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Petre Daea, prim-ministrul secetei Premierul Nicolae-Ionel Ciucå a convocat, la Palatul Victoria, prima ¿edin¡å a Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbårile climatice în agriculturå. Comitetul acesta, constituit din reprezentan¡i (la nivel de secretar de stat) din Ministerul Agriculturii, al Finan¡elor, al Afacerilor Interne, Mediului, Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, Energiei, Economiei, Transporturilor, Muncii ¿i cel al Turismului, este condus de ministrul Petre Daea. Un fel de guvern mai mic, am putea chibi¡a de pe margine. Ca måsuri cu perspectivå imediatå Comitetul ne-a anun¡at asigurarea la timp a subven¡iilor, atât a fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene, cât ¿i de la bugetul de stat, dar ¿i realizarea obiectivelor de investi¡ii destinate re-

“Måsurile pe care le vom implementa pe ariile afectate de secetå se vor baza pe propunerile Ministerului Agriculturii. Toate ministerele de linie ¿i autoritå¡ile responsabile vor contribui la combaterea efectelor generate de aceastå secetå care afecteazå deja o mare parte din Europa”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucå. Profitul Agricol 29/2022

ducerii consumului de energie. Secundar, s-au promis fondurile necesare pentru executarea lucrårilor de reabilitare ¿i investi¡ii în sistemul de iriga¡ii, pentru a putea men¡ine în func¡iune sistemul. S-a propus, de asemenea, folosirea tuturor resurselor de apå pentru irigarea culturilor. Un alt set de måsuri discutate în cadrul Comitetului interministerial vizeazå sprijin pentru recoltarea, transportul, depozitarea ¿i valorificarea produselor agricole, inclusiv prin asigurarea materiei prime ¿i a condi¡iilor de func¡ionare în zootehnie ¿i în unitå¡ile de prelucrare/procesare ¿i aprovizionare a popula¡iei cu produse agro-alimentare.

Arin DORNEANU

Petre Daea a fost audiat la DNA ca martor în dosarul Chesnoiu Petre Daea a fost audiat såptåmâna trecutå la DNA, în calitate de martor în dosarul în care este pus sub acuzare predecesorul såu, Adrian Chesnoiu. La ie¿irea de la audieri, Petre Daea a negat informa¡iile din stenograme. Vå reamintim, în stenograme, Adrian Chesnoiu îi spune unui ter¡, denun¡åtorul, cå trebuie så-i facå o favoare lui Petre Daea, så-i angajeze un apropiat. Suprafe¡ele calamitate depå¿esc 100.000 ha Luni, chiar înainte ca revista så fie trimiså la tipar, la Ministerul Agriculturii se ¿tia cå suprafa¡å totalå afectatå de secetå este de 116.674 ha. Dar nu fusese centralizatå decât situa¡ia transmiså de 20 jude¡e. Cele 116.674 hectare calamitate includ culturile de toamnå ¿i de primåvarå. Situa¡ia suprafe¡elor la culturile calamitate se raporteazå zilnic pe baza proceselor-verbale de constatare a pagubelor. 1,4 milioane lei plåti¡i de APIA pentru crescåtorii de animale APIA efectueazå plata ajutorului de stat în sectorul cre¿terii animalelor, solicitat prin cererile de platå aferente serviciilor prestate în luna mai 2022. Suma autorizatå la platå este de 1.436.330,52 lei. Egiptul anuleazå licita¡ia de grâu american Din cauza pre¡urilor nefavorabile, Egiptul a anulat o licita¡ie în care spera så cumpere cereale ieftine din SUA ¿i alte ¡åri din afara Europei. Licita¡ia era deschiså exportatorilor din SUA, Canada, America de Sud ¿i Australia, înså singurele oferte primite au fost de grâu american la pre¡ul de 443 de dolari per tonå, mult peste pre¡ul plåtit de statul african în ultima licita¡ie, de 420 de dolari per tonå. Egiptul va organiza o nouå licita¡ie, la care pot participa ¿i furnizori din bazinul Mårii Negre. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Irimescu e optimist în privin]a finan]\rii iriga]iilor prin PNRR PNRR poate fi renegociat pentru introducerea finan¡årii iriga¡iilor, considerå Achim Irimescu, reprezentantul României la UE: “Chiar Comisia vrea så deschidå PNRR ¿i så introducå REPower (gråbirea tranzi¡iei verzi). Avem ¿i scrisoare de la comisarul Janusz Wojciechowski cå Agricultura trebuie så fie în PNRR”, spune Achim Irimescu. ªi probabil ar fi fost deja, dacå MADR ar fi pregåtit proiectele ca lumea. Din påcate, ministrul Oros nu a ¿tiut så explice cum va face ca iriga¡iile så nu afecteze semnificativ mediul. Irimescu considerå, înså, cå pentru a combate efectele schimbårilor climatice, prioritatea absolutå ar trebui så fie perdele forestiere. “Ca ministru am ob¡inut de la comisarul Hogan posibilitatea de a subven¡iona perdelele din salcâmi, chiar

dacå sunt considera¡i specie invazivå. Acestea schimbå microclimatul ¿i protejeazå culturile în multe feluri. De pildå, fermierii români se plâng, adeseori, de invaziile de ¿oareci ¿i de lipsa solu¡iilor de combatere. Copacii ar asigura mediul pentru vulpi, påsåri råpitoare ¿i al¡i prådåtori naturali, care ar ¡ine sub control popula¡iile de ¿oareci. Iar påsårile mici ar ¡ine sub control popula¡iile de insecte dåunåtoare. Toate acestea pe lângå beneficiul cre¿terii umiditå¡ii”. Irimescu opineazå cå România trebuie så insiste, cât de mult posibil, pe iriga¡iile prin picurare ¿i indicå o surså de apå nevalorificatå în prezent. “Turcia s-a ¡inut de planul ei de a realiza 1.000 de lacuri de acumulare pentru apele din exces de dupå topirea zåpezilor. În 2016, când am fost ministru, am luat liste cu lacuri de la Mi-

nisterul Energiei ¿i Ministerul Mediului. Existå o mul¡ime de lacuri colmatate, care pot fi trecute în gestiunea MADR. Pot fi decolmatate, folosite la iriga¡ii ¿i pisciculturå”.

Zece state membre sunt aproape de finalizarea PNS Fran¡a, Spania, Portugalia, Polonia ¿i Danemarca au transmis deja, Comisiei Europene, varianta a doua a PNS. Pânå la sfâr¿itul lunii iulie, alte cinci state membre au anun¡at cå vor depune versiunea a doua. ¥n total, în septembrie zece state vor avea planurile na¡ionale aprobate de Comisie ¿i vor avea timpul necesar pentru pregåtirea anului urmåtor. 8

Dupå aprobarea PNS, statul membru trebuie så adopte, mai întâi, legisla¡ia de implementare. Abia dupå finalizarea acesteia se poate trece la rescrierea softurilor APIA. Teoretic, la 1 ianuarie 2023, fermierii europeni, implicit cei români, ar trebui så ¿tie exact ce au de fåcut, ce ecoscheme sunt valabile. Iar de la 1 martie ar trebui depuse cererile de platå. Pânå la acel moment, softurile ar trebui så fie gata, pentru ca cererile så poatå fi introduse în sistem ¿i procesate. Reprezentan¡ii Comisiei la Consiliul AgriFish din 18 iulie au dat asiguråri

cå se va face tot ce e omene¿te posibil pentru aprobarea rapidå a Planurilor. Înså depinde ¿i de cât de repede se vor “mi¿ca” statele membre. ¥n cazul României, marea provocare sunt ecoschemele. Un exemplu: ecoschema pentru terenul arabil spune cå trebuie så faci rota¡ia culturilor. Dar rota¡ia culturilor este GAEC 7. A¿adar, este o obliga¡ie. Ecoschema presupune så faci ceva peste SMR ¿i GAEC. Mai sunt ¿i altele, despre care vom vorbi când ne vom mai lini¿ti cu seceta.

pagin\ de Robert VERESS Profitul Agricol 29/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Din cauza lipsei apei, se opresc iriga]iile Ministrul Daea anun¡å oprirea iriga¡iilor în jude¡ele Teleorman, Olt ¿i Dolj, din cauza nivelului scåzut al Dunårii. Nu mai existå nivel de exploatare la sta¡iile de pompare din amenajårile

Giurgiu - Råsmire¿ti, SPA Pietri¿u, amenajarea Vii¿oara, SPA Roptoare, SPA Gârla Iancului, amenajarea Olt Cålmå¡ui, SPA Dunårea, amenajarea Terasa Corabia, SPA Celei, sta¡ia Vâlcovia, amenajarea Sadova - Corabia, SPA L1, amenajarea Nedeea - Måce¿u, SPA1 Nedeea, amenajarea Calafat Båile¿ti, SPA Basarabi, amenajarea Cetate - Galicea Mare, SPA 1. Fermierii din jude¡ele Bråila ¿i Ialomi¡a au fost informa¡i ¿i ei, la rândul lor, de iminen¡a întreruperii pompårii apei pe canalele de iriga¡ii. “Întreruperea pompårii apei în sistem o transformåm într-o bunå oportunitate de executare a lucrårilor în sta¡iile de pompare ¿i de impermeabilizare a canalelor de aduc¡iune ¿i distribu¡ie. Îi asigur pe fermieri cå lucrårile de investi¡ii din infrastructura principalå se vor realiza la timp”, promite ministrul.

Comisia European\ subestimeaz\ pierderile de produc]ie vegetal\ Conform datelor Comisiei Europene, prezentate în Consiliul AgriFish din 18 iulie, pierderea de produc¡ie la cerealele, cauzatå de secetå, este de 7 milioane de tone, scåzând la un total de 286,4 de milioane de tone. "Din informa¡iile pe care le am din ¡arå ¿i din ceea ce au raportat al¡i mini¿tri, lucrurile stau mai prost. Sunt state care raporteazå pierderi de 25%. Nu foarte multe state au fost afectate la grâu, dar la porumb va fi jale", spune Achim Irimescu, reprezentatul României la UE. Fran¡a a acordat fermierilor afecProfitul Agricol 29/2022

ta¡i granturi de dat 285 de milioane de euro, Italia de 150 de milioane, Germania 180 de milioane. România a folosit 25,5 milioane din rezerva de crizå europeanå, la care statul a mai adåugat 26 de milioane de euro. "Sunt trei reglementåri ale Comisiei care permit folosirea fondurilor pentru dezvoltarea ruralå de pe 2021-2022 pentru despågubirea fermierilor”, precizeazå Achim Irimescu.

Robert VERESS

Mircea Fulga este noul CEO al Norofert Producåtorul de îngrå¿åminte organice Norofert a anun¡at numirea unui nou CEO, Mircea Fulga, care la înlocuit la conducerea grupului pe Vlad Popescu. Mircea Fulga s-a alåturat echipei Norofert în februarie 2020 în calitate de Director Cercetare ¿i Dezvoltare - Divizia Bio. Decizia companiei de a-l numi pe Mircea Fulga CEO, a venit ca urmare a performan¡ei acestuia, când compania a cunoscut o cre¿tere semnificativå. Vlad Popescu, care a ocupat anterior rolul de CEO a råmas în continuare în pozi¡ia de Pre¿edinte al Consiliului de Administra¡ie al Norofert ¿i se va concentra pe cercetare, M&A, dezvoltarea capacitå¡ilor de produc¡ie ale Norofert ¿i extinderea interna¡ionalå.

Lansare Stine în România Soytek va lansa în România Stine, cel mai mare brand american de semin¡e. Evenimentul va avea loc în data de 22 august, la Însurå¡ei, Bråila, în ferma Nikagri, a lui Nicu Ra¿noveanu. Vor fi prezenta¡i 4 hibrizi de porumb ¿i 3 soiuri de soia. Tehnologia Stine Seed HP (high population) permite semånatul porumbului în densitå¡i mari (100.000-120.000 plante/ha), la distan¡å între rânduri de 50 cm ¿i distan¡å între plante de 20 cm. Între avantajele tehnologiei se numårå dezvoltarea rapidå a foliajului cu reducerea evapo-transpira¡iei ¿i inhibarea buruienilor, posibilitatea aplicårii tratamentelor în fazele avansate de vegeta¡ie ¿i rezisten¡å la cådere, pentru cå plantele au talia de doar 40-90 cm, iar rådåcinile mai dezvoltate. La eveniment vor participa Myron Stin, pre¿edintele Stine Seed US, ¿i Chuck Hansen, production Lead & Soybean General Manager, oficiali din MADR ¿i ai Ambasadei SUA. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Alian¡a pentru Agriculturå cere declararea stårii de calamitate ¥ntr-o scrisoare deschiså adresatå premierului, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare solicitå declararea stårii de calamitate din cauza secetei pedologice severe ¿i a ar¿i¡ei atmosferice în localitå¡ile sau jude¡ele unde este afectatå mai mult de 50% din suprafa¡a acoperitå cu o culturå. “Avem nevoie de declararea stårii de calamitate deoarece majoritatea contractelor pentru inputurile cu pre¡ crescut, din cauza crizelor energetice, carburan¡i, råzboi, vor ajunge la termen la sfâr¿itul lunii iulie 2022”,se aratå în documentul Alian¡ei, care reune¿te cele 4 mari organiza¡ii profesionale: APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV. “Sunt multe cazuri când dificultå¡ile sunt de natura supravie¡uirii exploata¡iei agricole, având în vedere investi¡iile mari care s-au fåcut în ferme anul acesta, datoriile pe care ace¿tia le au pentru inputurile folosite în anul de recoltå 2022, cheltuielile cu arenda ¿i cheltuielile necesare pentru înfiin¡area culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023. În fiecare an normal agroclimatic, fermierii ¿i-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plåtit arenda, ratele la credite, leasing, taxele ¿i impozitele.” Ministrul Petre Daea nu ar spune nu, dar... Petre Daea spune cå “în acest moment, facem ceea ce stabile¿te legea, iar legea stabile¿te foarte clar: HG 557/6 noiembrie 2016 spune cå Ministerul Agriculturii are responsabilitatea gestionårii factorului de risc care înseamnå secetå pedologicå. În acest echipaj normativ toate comisiile din teritoriu, sub coordonarea prefectului, care emite ordin ¿i coordoneazå aceastå stare de lucruri, constatå la fa¡a locului ce ¿i cum ¿i încheie procesele-verbale de constatare cu daunele produse din cauza acestui factor. Noi centralizåm la MADR, pentru cå sunt sole ¿i sole”. 10

AFR cere bani pentru cei lovi]i de secet\ Seceta afecteazå produc¡iile, dar va avea un impact mai mare asupra urmåtorului an agricol, spune Daniel Botånoiu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România. Acesta considerå cå sistemul de iriga¡ii ar trebui adaptat la noile tehnologii, så aibå eficien¡å maximå pentru plante, înså ar trebui utilizate ¿i soiuri de plante tolerante la secetå. Sigur cå sistemul de iriga¡ii ajutå, dar ajutå cât timp existå apå în râuri, lacuri interioare, pânza freaticå ¿i fluvii, spune Botånoiu, care considerå cå trebuie regândit sistemul de iriga¡ii cu adaptarea sa la nou. Pentru acest an, când iriga¡iile nu mai ajutå cu nimic, Asocia¡ia Fermierilor, conduså de Botånoiu, sus¡ine plata unui sprijin a câte 15.000 euro pentru fermier ¿i câte 100.000 euro pentru IMM-uri, sub forma unei sume forfetare. Plå¡ile ar putea fi efectuate din fondurile FEADR alocate statelor membre pentru anii 2021-2022 ¿i nu trebuie så depå¿eascå 5% din acest fonduri. “Cei care au culturile afectate integral ar trebui så primeascå urgent acest ajutor så poatå începe pregåtirea noului an agricol”, spune Daniel Botånoiu.

Apoi, ar trebui discutat despre crearea de “bazine” destinate irigårii culturilor. “Profitåm de abunden¡å pentru a ne aproviziona ¿i se criticå vehement aceste måsuri pe motiv cå aceastå apå stocatå s-ar face în detrimentul apelor subterane, adevårate râuri de sprijin în timpul debitelor scåzute. Împådurirea masivå, ruralå ¿i urbanå, pare så atingå, de asemenea, un consens, captând CO2, generând oxigen, dar mai presus de toate, creând umbrele de soare eficiente. De exemplu, experien¡a trecerii pe sub un stejar mare în mijlocul unui val de cåldurå”, a men¡ionat Botånoiu. Pentru viitor, înså, solu¡ia sunt iriga¡iile. Pre¿edintele AFR spune cå Guvernul ar trebui så aibå o politicå în domeniu, una discutatå ¿i aprobatå de toate partidele. Apoi, ar trebui så demareze lucrårile de infrastructurå la canalul Siret-Bårågan ¿i nu numai. Solu¡ii de finan¡are europeanå pentru sisteme de iriga¡ii moderne, eficiente se impun mai mult ca niciodatå.

Arin DORNEANU

Pentru acest an, când iriga¡iile nu mai ajutå cu nimic, Asocia¡ia Fermierilor, conduså de Botånoiu, sus¡ine plata unui sprijin a câte 15.000 euro pentru fermier ¿i câte 100.000 euro pentru IMM-uri, sub forma unei sume forfetare. Profitul Agricol 29/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Disensiuni în interiorul Comisiei Comisarul pentru Agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, ¿i ciprioata Stella Kyriakides, comisarul pentru sånåtate ¿i siguran¡å alimentarå, în portofoliul cåreia este domeniul fitosanitar, au puncte de vedere diametral opuse în privin¡a propunerii de Regulament pentru utilizarea durabilå a produselor de protec¡ia plantelor (ppp). Divergen¡a dintre cei doi este generatå de procentele impuse pentru reducerea consumului de ppp, în perioada urmåtoare, pânå în 2030. Wojciechowski afirmå cå statele din Europa Centralå ¿i de Est folosesc mult mai pu¡ine ppp, astfel cå propunerea Comisiei nu este corectå. În schimb, Stella Kyriakides aplicå ad-litteram ce îi dicteazå vicepre¿edintele Comisiei, Frans Timmermans. Irimescu a reprezentat România la Consiliul AgriFish de luni, 18 iulie. Acolo, Stella Kyriakides a apårat cu ardoare cauza procentelor de reducere a consumului de ppp propuse de Comisie, sus¡inând cå e vorba de o ini¡iativå cetå¡eneascå, iar deciden¡ii trebuie så se conformeze. “Bun, au întrebat mini¿trii, dar cine va råspunde dacå va ajunge cetå¡eanul european så facå foamea, pentru cå nu se mai folosesc pesticide? Se va afla, în cele din urmå, cå nu masele largi au cerut aceste måsuri, ci doar ong-urile de Mediu, care au în spate indivizi cu interese personale”. Înaintea Consiliului, Wojciechowski a postat, pe Twitter, o listå cu statistica utilizårii pesticidelor în statele membre. Olanda conduce cu 8,8 kg substan¡å activå/ha, pe ultimul loc fiind România, cu 0,57 kg/ha. Statistica e empiricå, fiindcå este construitå cu date din vânzare, nu ce se aplicå efectiv. Dar, pe baza datelor existente, Comisia ne-a dat calculele referitoare 12

la procentele de reducere pe care va trebui så le aplice fiecare stat membru. Polonia va trebui så reducå cu 45% consumul global ¿i cu 55% consumul de ppp periculoase. Bulgaria 35/51%, Ungaria 48/48%, Letonia 53/53%, Estonia 53/53, România 35/53%. “Sunt ¡inte injuste ¿i nerealizabile. Procentele s-au stabilit pe baza consumului din perioada de referin¡å 20152017, prin raportare la perioada 20112013. România este penalizatå deoarece a crescut consumul în perioada de referin¡å. Dar l-a crescut logic, firesc, pentru cå era foarte jos ¿i, primind subven¡ii, fermierii ¿i-au permis så foloseascå mai multe pesticide. În cuvântul meu la Consiliu, am argumentat cå nu e corect så fie penaliza¡i producåtorii care folosesc cele mai pu¡ine pesticide ¿i så fie favoriza¡i cei care folosesc cele mai multe ppp”. Statele membre din estul ¿i centrul Europei propun ca reducerea så ¡inå cont de modul cum se raporteazå statul membru, în prezent, la media europeanå. Irimescu e încrezåtor cå ra¡iunea va prevala. “În Consiliu lucrurile sunt clare, varianta Comisiei va fi respinså. Råmâne de våzut ce va fi în Parlament. Înså, chiar dacå votul va înclina spre verzi, nu vor avea câ¿tig de cauzå, pentru cå în trialog se negociazå ¿i trebuie så se ajungå la un compromis acceptabil pentru toatå lumea”. Procesul de aprobare a Regulamentului ppp este îndelungat, probabil cå va dura încå cel pu¡in un an ¿i jumåtate, apreciazå Irimescu. De abia au început discu¡iile tehnice pe articole în cadrul grupurilor de lucru din Consiliu.

Robert VERESS

Alte Veronica RADU APPR

Care sunt prioritå¡ile Cehiei în Pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE Luni, 18 iulie, ministrul ceh al agriculturii, Zdenek Nekula, a prezentat omologilor såi din celelalte state membre în Consiliul de Agriculturå, prioritå¡ile pre¿edin¡iei cehe pentru urmåtoarele ¿ase luni. Au fost men¡ionate: - securitatea alimentarå, în special rolul agriculturii ¿i industriei alimentare a UE într-un context de produc¡ie alimentarå durabilå pe tot globul; - realizarea de progrese cåtre cre¿terea sustenabilitå¡ii produc¡iei agricole prin utilizarea durabilå a pesticidelor; - reglementarea privind prevenirea defri¿årii ¿i degradårii pådurilor, Cehia concentrându-se pe monitorizarea progresului în implementarea noii strategii a UE pentru påduri pentru 2030 ¿i pe promovarea discu¡iilor între statele membre ¿i Comisie; - implementarea noii Politici Agricole Comune (PAC) ¿i consolidarea abordårii strategice a acesteia pentru asigurarea securitå¡ii alimentare; - bunåstarea animalelor, punându-se accent pe instrumente preventive pentru a minimiza råspândirea infec¡iilor, cum ar fi pesta porcinå africanå (PPA) sau gripa aviarå intens patogenå.

O derogare temporarå de la anumite reguli ale PAC Comisia Europeanå a anun¡at cå, la cererea statelor membre, a propus o derogare temporarå pe termen scurt de la regulile din Politica Agricolå Comunå (PAC) referitoare la rota¡ia culturilor ¿i men¡inerea unor elemente neproductive pe terenurile arabile. Profitul Agricol 29/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

nout\]i de la Bruxelles Impactul acestei måsuri va depinde de alegerile fåcute de statele membre ¿i de fermieri, dar va majora capacitatea UE de produc¡ie a cerealelor destinate produselor alimentare. Potrivit estimårilor Comisiei Europene, o suprafa¡å de 1,5 milioane de hectare va putea fi reintroduså în produc¡ia de cereale comparativ cu situa¡ia actualå. "Fiecare tonå de cereale produså în UE va contribui la cre¿terea securitå¡ii alimentare la nivel mondial", subliniazå executivul comunitar. Propunerea Comisiei va fi trimiså statelor membre UE înainte de a fi adoptatå în mod oficial.

Un raport despre seceta în Europa Raportul JRC care prezintå o evaluare a situa¡iei privind seceta din Europa, pe baza activitå¡ii Observatorului european al secetei. Analiza aratå cå o parte îngrijoråtor de extinså (46%) a teritoriului Uniunii este, în prezent, expuså secetei la niveluri de avertizare ¿i de alertå (11% din UE), asociate cu un deficit de umiditate a solului care induc stres culturilor. Raportul identificå Fran¡a, România, Spania, Portugalia ¿i Italia ca state vulnerabile, care vor înregistra scåderi ale randamentului culturilor. Afectate vor fi, dar în måsurå mai micå, Germania, Polonia, UnProfitul Agricol 29/2022

garia, Slovenia ¿i Croa¡ia. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistreazå cel mai înalt nivel de severitate a secetei. Cre¿terea temperaturilor în ultima lunå s-a adåugat la preocupårile legate de securitatea alimentarå a Europei într-o perioadå în care eforturile de a cre¿te exporturile de cereale ucrainene abia încep så fie eficiente, în timp ce cre¿terea costurilor de produc¡ie (prin majoråri ale pre¡urilor inputurilor) ¿i infla¡ia afecteazå fermierii ¿i existå o îngrijorare cu privire la poten¡ialele livråri de gaze în aceastå iarnå. Comisarul agricol Janusz Wojciechowski a explicat cå, în circumstan¡e normale, recolta UE aratå bine ¿i cå nu ar trebui så ne facem griji pentru securitatea alimentarå în Europa. Dar valul de cåldurå actual este o mare îngrijorare din cauza impactului pe care îl are asupra recoltelor, în timp ce exportul de cereale din Ucraina este încå o mare provocare.

Måsuri pentru reducerea costurilor cu îngrå¿åmintele Miercuri, 20 iulie, Comisia a propus eliminarea temporarå a tarifelor vamale pentru bunurile amoniac ¿i uree - utilizate la producerea de îngrå¿åminte. Comisia a propus så suspende tarifele pentru inpu-

turile utilizate pentru producerea de îngrå¿åminte azotate pânå la sfâr¿itul anului 2024. Obiectivul acestei propuneri este de a contribui la reducerea costurilor pentru producåtorii de îngrå¿åminte din UE ¿i pentru agricultorii din Uniunea Europeanå. Pia¡a UE pentru anumite inputuri pentru îngrå¿åminte azotate depinde în mod semnificativ de importurile din ¡åri ter¡e, Rusia fiind al doilea mare furnizor. În 2021, UE a importat 2,9 milioane de tone de amoniac ¿i 4,7 milioane de tone de uree pentru produc¡ia de îngrå¿åminte azotate. Pre¡urile pentru aceste produse au crescut în cursul anului 2021 ¿i au crescut ¿i mai mult în cursul anului 2022, dupå agresiunea militarå a Rusiei împotriva Ucrainei. Acest lucru a avut un impact negativ profund asupra produc¡iei de îngrå¿åminte pe bazå de azot în UE. Copa-Cogeca salutå decizia ¿i solicitå Comisiei så-¿i urmeze logica pânå la capåt, suspendând, de asemenea, taxele conven¡ionale la îngrå¿åmintele-cheie utilizate direct de fermieri (UAN, DAP, MAP ¿i NPK) ¿i måsurile antidumping privind UAN la importurile din Trinidad ¿i Tobago sau SUA. Doar o måsurå atât de ambi¡ioaså ar putea face acele pie¡e mai dinamice ¿i ar putea reduce pre¡urile plåtite de fermieri pe termen lung. 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Pre¡ul cårnii de pui bate noi recorduri Indexul pre¡ului global al alimentelor calculat de FAO aratå cå pre¡ul cårnii de pui a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie. FAO a anun¡at cå indexul a ajuns la 130,39 de puncte în luna iunie, cu 4,5% mai mult fa¡å de luna mai ¿i o cre¿tere de 28,9% fa¡å de nivelul din iunie 2021. Indexul global calculat de FAO a scåzut înså luna trecutå, pe fondul reducerii pre¡urilor la ulei, cereale ¿i zahår. Scumpirea cårnii de pui a fost provocatå de efectele råzboiului din Ucraina ¿i de focarele de gripå aviarå din mai multe ¡åri din emisfera nordicå. Bulgaria ¿i Polonia se plâng de dumpingul Ucrainei ¿i Moldovei Bulgaria ¿i Polonia s-au plâns, în Consiliul AgriFish, cå importurile de produse agricole din Ucraina ¿i Moldova le perturbå puternic pie¡ele interne, iar producåtorii locali suferå. Sunt acuzate în special exporturile de fructe din Moldova ¿i cele de floareasoarelui din Ucraina. Reprezentan¡ii Comisiei Europene au confirmat cå au informa¡ii în acest sens. Le-au semnalat ¿i europarlamentarii din Comisia pentru agriculturå care au vizitat România ¿i au transmis îngrijorårile fermierilor români. România, la premiile SIMA FARMING 2022 Pentru edi¡ia din 2022, SIMA, expozi¡ia interna¡ionalå de solu¡ii ¿i tehnologii pentru agriculturå de înaltå performan¡å ¿i durabilå, lanseazå SIMA Farming Awards în parteneriat cu AXEMA ¿i re¡eaua NUFFIELD International. Scopul competi¡iei este de a eviden¡ia ini¡iative inovatoare ale fermierilor. Fermierii vor fi selecta¡i din opt ¡åri europene + Marea Britanie. Dintre statele UE, ¿apte sunt occidentale (Germania, Fran¡a, Olanda, Spania, Italia, Belgia, Irlanda), singura din est fiind România (¡ara noastrå a fost adåugatå în ultima clipå). Înscrierile se fac pe site-ul Simaonline.com, sec¡iunea evenimente, pânå la 26 august. 14

Un pesticid care provoac\ infertilitate Zeci de mii de fo¿ti muncitori de pe planta¡iile de banane ale unor companii americane din America Latinå spun cå au devenit sterili din cauza folosirii unui pesticid periculos. Grupul United Fruit a utilizat în planta¡ii din mai multe ¡åri pesticidul DBCP, care ucide viermi microscopici care atacå plantele. De¿i produsul a fost interzis pe teritoriul SUA încå din anii 70, el a continuat så fie folosit pe scarå largå în planta¡iile din America Centralå ¿i de Sud, cu måsuri de protec¡ie insuficiente.

“Am stropit plantele cu multe chimicale. În mod normal, atunci când stropeam cu Fumazone (care con¡ine DBCP) îmi dådeau o mascå, dar nu am primit niciodatå månu¿i, cizme sau alte echipamente”, spune Rafael Martínez González, care a lucrat pe douå planta¡ii ale United Fruit în Panama. González este unul dintre cei peste 1.100 de muncitori din Panama care nu mai pot avea copii dupå ce au fost expu¿i la DBCP. Situa¡ia este similarå ¿i în alte ¡åri din regiune, printre care Costa Rica, Ecuador, Guatemala, Honduras sau Nicaragua.

Blocad\ în California Camionagii independen¡i care protesteazå împotriva unei legi adoptate în statul California au blocat timp de mai multe zile portul Oakland, prin care trec majoritatea exporturilor agricole ale Statelor Unite. Toate por¡ile terminalelor au fost blocate de ¿oferi, care ¿i-au parcat camioanele pe cåile de acces spre port. Ei sunt nemul¡umi¡i de o lege care impune reguli mai stricte pentru operatorii independen¡i, cu scopul de a preveni abuzurile de pe pia¡a muncii.

ªoferii spun înså cå în realitate ei vor trebui de acum så suporte unele costuri de închiriere a echipamentelor ¿i de asigurare a lor, care erau responsabilitatea angajatorilor. Prin portul Oakland trec o mare parte din exporturile americane de carne de porc ¿i de vitå, produse lactate ¿i nuci. Portul asigurå ¿i importuri agricole importante, în special cafea.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 29/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cehii demoleazå o fermå construitå pe locul unui lagår nazist Cehia a început demolarea unei ferme de porci construite pe loca¡ia unui fost lagår de concentrare pentru minoritatea romå, dupå ani de dispute în instan¡å între guvern, proprietari ¿i organiza¡iile roma. Istoricii spun cå 1.309 prizonieri au fost închi¿i în lagårul din ora¿ul Lety, iar 326 au murit de foame. Lagårul este extrem de controversat pentru cå nu a fost operat de armata germanå sau de trupele SS, ci de colaboratori cehi. În anii 70, statul a construit o fermå pe ruinele lagårului. Dupå demolare, în locul fermei va fi construit un Muzeu al Culturii Romani. Serbia permite exportul de grâu ¿i porumb Guvernul sârb a ridicat restric¡ia de export pentru grâu ¿i porumb, dupå ce, în urma recoltei, stocurile de cereale au ajuns la un nivel suficient. Exporturile sunt libere pânå la începutul toamnei, atunci când autoritå¡ile vor evalua din nou situa¡ia din ¡arå. Serbia men¡ine totu¿i interdic¡ia exportului de ulei, dar a permis vânzarea a 4.000 de tone de ulei rafinat de floarea-soarelui. Conform datelor oficiale, fermierii sârbi au recoltat 3,54 milioane de tone de grâu ¿i 6,24 milioane de tone de porumb în acest sezon. Marina americanå ar putea servi meniuri vegane Bugetul marinei SUA pentru anul viitor prevede posibilitatea servirii unor meniuri vegane în bazele de opera¡iuni îndepårtate, pe fondul cre¿terii pre¡urilor la carne. Marina a identificat deja mai multe baze din Guam, Japonia sau arhipelagul Diego Garcia unde marinarii vor primi alimente pe bazå de plante, ca parte a unui program de test. Acestea vor dura doi sau trei ani, timp în care va fi evaluat impactul noii diete. Marinarii nu vor fi înså for¡a¡i så consume o dietå strict veganå ¿i vor putea alege ¿i alimente normale. 16

Abbott încearc\ s\ recâ[tige pia]a american\ Abbott Laboratories, cel mai mare producåtor de lapte pentru bebelu¿i din SUA, vrea så recâ¿tige pozi¡ia dominantå pe pia¡å dupå redeschiderea fabricii din Michigan care a provocat o crizå de aprovizionare la nivel na¡ional. Compania produce deja unele formule la fabrica din ora¿ul Sturgis ¿i importå produse de la filialele pe care le de¡ine în alte ¡åri. “Am recuperat deja o parte din cota de pia¡å pierdutå. Credem cå aceastå evolu¡ie va continua”, spune directorul executiv Robert Ford. Înainte de contaminarea cu bacterii care a dus la închiderea principalei fabrici a companiei ¿i retragerea de pe pia¡å a unei mari cantitå¡i de produse, Abbott controla 40% din pia¡a ameri-

canå, în special prin laptele Similac. Criza le-a permis înså concuren¡ilor, în special Reckitt Benckiser Group, så-¿i creascå semnificativ vânzårile. Abbott spune cå cele mai populare produse ale companiei, Similac ¿i EleCare, vor ajunge din nou pe rafturile magazinelor în urmåtoarele såptåmâni. Aprovizionarea cu lapte pentru bebelu¿i råmâne ¿i acum deficitarå în SUA, iar datele oficiale aratå cå produc¡ia acoperå doar 70% din cerere. Compania a crescut recent estimarea de profit pentru acest an, cu un dividend propus de 4.90 dolari per ac¡iune. Anali¿tii economici cred înså cå managementul Abbott este prea optimist, iar ac¡iunile companiei s-au depreciat cu 2% pe burså.

Ultima or\> Ucraina redeschide Odesa Nu trecuserå 24 de ore de la semnarea acordului de la Istanbul, dintre Moscova ¿i Kiev, cå ru¿ii lansau patru rachete de croazierå asupra portului Odesa, dintre care douå au lovit zona docurilor. Despre acest acord, foarte important din punct de vedere agricol, pute¡i citi în paginile 34-35. Dupå bombardament, Kievul a reac¡ionat imediat ¿i a acuzat Rusia cå a “scuipat în fa¡å Turcia ¿i ONU”, în timp ce pre¿edintele Zelensky a declarat cå ru¿ii cautå deja motive pentru a sabota în¡elegerea. Atacul a fost condamnat “fårå echivoc” ¿i de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, care i-a cerut pre¿edintelui rus Vladimir Putin så-¿i respecte promisiunile. ¥ntre timp spiritele s-au mai råcorit ¿i Ucraina a anun¡at cå va respecta acor-

dul ¿i va redeschide porturile. Adicå, va realiza deminarea pe coridoarele stabilite strict ¿i nu în afara acestora, pentru a permite ie¿irea navelor încårcate cu cereale. Primele nave vor ie¿i din Chor nomorsk, în regiunea Odesa. Vor urma cele din Odesa ¿i Pivdenny.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 29/2022

ANALIZ|

Impactul tranzitului de cereale din Ucraina Ucraina trebuie så “scape” de 25 de milioane de tone de cereale. Douå treimi din aceastå cantitate se presupune cå ar trebui så iaså din ¡ara vecinå la sud, tranzitând România. Pânå în prezent, înså, tranzitul lunar s-a cifrat la maxim 250.000 de tone. În acest ritm, ar fi necesari cinci ani ¿i jumåtate pentru exportul întregii cantitå¡i, fårå a pune la socotealå noile recolte. În disperare de cauzå, pe 9 iulie, Ucraina a redeschis pentru naviga¡ie Canalul Bâstroe, cu acordul României, sperând så creascå ritmul exporturilor lunare cu 500.000 de tone. Totu¿i, råmâne considerabilå presiunea pe Portul Constan¡a ¿i, în general, pe infrastructura româneascå de transport.

omisia Europeanå a subevaluat impactul måsurilor gândite så faciliteze tranzitul mårfurilor ucrainene prin Ucraina ¿i Polonia ¿i, ca atare, nu a propus måsuri compensatorii adecvate, considerå eurodeputatul german Norbert Lins, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European. Lins a vizitat porturile române¿ti Constan¡a ¿i Gala¡i, acum douå såptåmâni, alåturi de Daniel Buda, vicepre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå ¿i al¡i doi eurodeputa¡i. Vizita a fost finan¡atå de Cocereal, organiza¡ia europeanå a traderilor, care este evident in-

Profitul Agricol 29/2022

teresatå de cre¿terea volumelor exportate prin Portul Constan¡a. Consilierul de stat Mihnea Drumea, de la cancelaria prim-ministrului, a organizat cele douå întâlniri, de la Constan¡a ¿i Gala¡i. Din delega¡ie a fåcut parte ¿i austriacul Manfred Seitz, directorul general al Comisiei Dunårii. La întâlnirile din cele douå porturi au participat Costin Telehuz, secretar de stat în MADR, directorii porturilor, reprezentan¡i ai firmelor cu activitate în porturi, ai traderilor, ai fermierilor. Eurodeputa¡ii au plecat convin¿i cå România se achitå onorabil de sarcinile trasate de Bruxelles, dar nu prime¿te mare lucru în schimb, de¿i are de tras ponoase. Întors la Strasbourg, influentul Lins a cerut o dezbatere pe aceste subiect, în plenul Parlamentului European. S-a identificat necesitatea schimbårii cadrului legal european: România este grani¡å a UE ¿i sunt lucruri pe care nu le putem face conform legisla¡iei curente, mai ales în calitate de stat candidat la Spa¡iul Schengen, birocra¡ia noastrå vamalå fiind aliniatå la cea europeanå.

Telehuz: România a ac¡ionat eficient, pe termen scurt Måsurile de fluidizare luate de România pentru cre¿terea tranzitului de cereale ucrainene au fost gândite la Palatul Victoria, în cadrul unui grup de lucru organizat de cancelaria primministrului, care func¡ioneazå ¿i ca punct de contact cu Comisia Europeanå. Costin Telehuz a participat în calitate de coordonator al ANF, autoritate care e prezentå cu atribu¡ii de control în

punctele de trecere a frontierei, alåturi de CNAIR (de la Transporturi), Poli¡ia de Frontierå (MAI), Autoritatea Na¡ionalå a Våmilor (Finan¡e), ANSVSA (primministru). S-a decis “rarefierea” controlului sanitar-veterinar (se mai verificå doar actele), adaptarea infrastructurii (de exemplu, opera¡ionalizarea liniei ferate pe ecartament larg care intrå în ¡arå dinspre R. Moldova, spre una din danele Portului Gala¡i), permanen¡å la toate institu¡iile sus-men¡ionate în punctele de trecere a frontierei. Se deschide un punct nou de trecere la grani¡a cu R. Moldova, între Bumbåta (jude¡ul Vaslui) ¿i Leova (R. Moldova), exclusiv pentru cereale. Trecerea peste Prut se va face pe un pod plutitor ¿i nu se va organiza (nefiind necesar) control sanitar-veterinar ¿i fito-sanitar. În perspectivå, este în curs de extindere cu încå 200.000 de tone capacitatea de depozitare în Portul Constan¡a, de la 1,8 la 2 milioane de tone. Se va extinde suprafa¡a de parcare în interiorul Portului ¿i se va amenaja o mare parcare pentru camioane în afara acestuia. “S-au fåcut ¿i se fac eforturi mari, în timp scurt. Iar aceste måsuri pun presiuni suplimentare pe lan¡ul nostru logistic, care ¿i a¿a este suprasolicitat în campanie. Facem aceste eforturi la insisten¡ele Comisiei ¿i ale partenerilor no¿tri occidentali, dar se pare cå ucrainenii nu reu¿esc så profite, så se muleze pe facilitå¡ile noastre. Comunicarea cu ei este dificilå. Nu reu¿esc så-¿i organizeze logistica, pentru a profita la maxim de ce facem pentru ei”, F afirmå Costin Telehuz.

Robert VERESS 17

ANALIZ| Ucraina nu coopereazå, iar bulgarii pun be¡e în roate De partea ucraineanå, o F imenså problemå logisticå este faptul cå nu transmit documentele vamale anticipat, online, comisionarilor vamali. Din aceastå cauzå, dacå, de pildå, dintr-un tren de marfå un singur vagon nu are documentele în regulå, nu se descarcå nimic din trenul respectiv, care pur ¿i simplu sta¡ioneazå, blocând accesul feroviar în Port, pânå la recep¡ionarea documentelor necesare. Dar Guvernul Ciucå e îngrijorat mai ales de politica de “dumping” a Ucrainei, care oferå proprietarilor de barje tarife de transport de 6-7 ori mai mari decât pia¡a. Astfel, porturile Gala¡i ¿i Bråila sunt ca ¿i scoase din pia¡å în aceastå perioadå, fiindcå mai toate barjele s-au dus så încarce de la Reni sau Ismail. Barjele disponibile sunt doar cele care au fost antamate prin contracte ferme, de lungå duratå.

La Gala¡i, transportul auto a devenit chiar mai ieftin decât cel fluvial, de¿i, în mod normal, transportul pe apå e de 68 ori mai ieftin. Pânå anul trecut, în extrasezon se plåteau 8 euro/t pentru transportul cu barja, iar în sezon se ajungea la 12 euro. Acum se våd oferte de 85-90 de euro. “Ne îngrijoreazå acest fenomen, fiindcå se poate revårsa ¿i în alte sec-toare din logisticå”, aten¡ioneazå Costin Telehuz. S-au adunat multe vase mici la Sulina, care efectiv vâneazå transporturi ucrainene. Sunt nave cu capacitå¡i de pânå la 6.000 t, care se deplaseazå în apropierea coastelor, cu destina¡ia Turcia sau Grecia. Pe de altå parte, dacå ucrainenii ar reveni la tarife normale de transport, tot nu e sigur cå traficul de cereale române¿ti pe barje ar cre¿te. Existå sectoare din Dunåre unde naviga¡ia se desfå¿oarå permanent cu dificultate, iar uneori se blocheazå complet.

Pentru asta, România blameazå Bulgaria. “Se ¿tie cå nu folosim Dunårea, pentru cå nu e dragatå. România a dragat partea ce-i revine, nu ¿i Bulgaria, care nu prea folose¿te transportul fluvial. Din ultimii 10 ani, în ¿ase s-a blocat transportul pe Dunåre pe sectoarele bulgåre¿ti. De exemplu, existå acum un punct critic unde se trece foarte greu, la Zimnicea. E un segment bulgåresc. Bulgaria nu doar cå nu dragheazå de 12 ani, dar nici nu permite României så dragheze, pe banii ei. Existå speran¡e cå lucrurile se vor schimba dupå vizita de la Constan¡a a secretarului general al Comisiei Dunårii”, considerå Costin Telehuz. Colegul såu de partid (PNL), europarlamentarul Daniel Buda, e mai abrupt: “Pårerea mea este cå trebuie så fim mai agresivi cu partea bulgarå, mergând pânå la solicitarea de blocare a fondurilor europene, dacå va continua

Cre¿terile de tarife la transport se suprapun cu scåderile cota¡iilor cerealelor pe pie¡ele interna¡ionale, cu problemele cauzate de secetå, infla¡ie, cre¿teri ale costului inputurilor, exacerbând îngrijorårile fermierilor. “Nu putem elimina problemele generate de råzboiul din Ucraina. Problemele vor continua så se manifeste pe termen îndelungat ¿i dacå ostilitå¡ile ar înceta mâine. Comisia Europeanå trebuie så în¡eleagå cå trebuie så împartå povara asta cu noi, så caute cåi de a ne compensa prin investi¡ii în infrastructura noastrå”. Dar despre ce investi¡ii ar fi vorba, mai exact, pe lângå cele deja pomenite? Costin Telehuz atrage aten¡ia cå acestea trebuie bine gândite, pentru a nu se realiza capacitå¡i care, ulterior încetårii conflictului, ar råmâne nefolosite. “Noi, agricultura, ne-am dori investi¡ii în spa¡ii de stocare. Fie în ferme, fie depozite regionale, fie o salbå de silozuri la grani¡e. Personal, a¿ opta pentru mai mul¡i bani direc¡iona¡i cåtre

fermieri, astfel încât så-¿i extindå fiecare capacitatea de stocare”. Pe hârtie, România dispune de capacitå¡i suficiente de stocare, de aproape 30 de milioane de tone. Înså doar jumåtate din cantitate e în silozuri, cealaltå jumåtate fiind în hale ¿i magazii, unde marfa nu poate fi stocatå în siguran¡å pentru perioade mai îndelungate. “Am discutat cu europarlamentarii despre opera¡ionalizarea instrumentului certificatelor de depozit, care trebuie så devinå tranzac¡ionabile. Ar scådea presiunea pe lan¡ul logistic în sezonul de recoltat. Deocamdatå, certificatul de depozit existå în rela¡ia dintre fermier ¿i bancå”. O altå direc¡ie de investi¡ii ar fi iriga¡iile, iar Telehuz vede în situa¡ia curentå o oportunitate: includerea iriga¡iilor în PNRR ar fi exact genul de måsurå ce nu ar presupune cheltuirea de fonduri suplimentare, dar ar da mare satisfac¡ie atât politicienilor de la Bucure¿ti, care s-ar putea låuda cu o mare ispravå, cât ¿i fermierilor români. Profitul Agricol 29/2022

ANALIZ| så refuze så permitå României dragarea Dunårii”.

Portul Constan¡a nu e folosit la capacitate Capacitatea maximå de încårcare a Portului Constan¡a este de 130.000 t de cereale/zi (47,5 milioane de tone/an), înså arareori se atinge acest flux. Din påcate, acum, situa¡ia e mai proastå decât de obicei. Sunt nave la încårcat, dar nu câte ar fi fost necesare. Traderii nu au contractat nave cum e cutuma, în avans, cu 6-8 luni înainte. Armatorii nu au dat oferte de pre¡, a crescut costul asigurårii încårcåturii ¿i s-a creat o fracturå în rela¡ia dintre traderi ¿i armatori. “A apårut cel mai periculos fenomen pentru afaceri: impredictibilitatea. Problema pie¡ei nu sunt atât scumpirile unor produse sau servicii, fiindcå sunt asimilate în costuri ¿i se transmit mai departe. Dar când costurile sunt imprevizibile, e greu dacå nu imposibil de continuat”, observå Costin Telehuz. 2021 a fost pentru Portul Constan¡a an record, cu rulaj de 65 de milioane de tone, din care 25 mil.t. cereale. În continuare, capacitatea de rulaj poate fi îmbunåtå¡itå mårind viteza de lucru. Iar transportatorii ¿i traderii au identificat câteva formalitå¡i vamale ce ar trebui modificate, astfel încât navele så poatå ridica ancora mai repede.

Profitul Agricol 29/2022

Europarlamentarul Daniel Buda (foto) adaugå la lista de solicitåri pentru Comisia Europeanå mijloace de transport navale ¿i feroviare. “Avem nevoie de barje, pentru cå cea mai micå barjå poate transporta echivalentul a 50 de camioane. Avem nevoie de locomotive ¿i vagoane pentru ecartament mårit, fiindcå altfel degeaba am opera¡ionalizat calea feratå la Gala¡i”. Buda afirmå cå a ob¡inut acceptul comisarului pentru coeziune Elisa Ferreira pentru ca România så poatå folosi o parte din fondurile de coeziune pentru consolidarea capacitå¡ii de tranzit ¿i depozitare a cerealelor. “E o presiune foarte mare pe fermierii români, care trebuie recunoscutå ¿i rezolvatå. Ne intereseazå cum se poate finan¡a cre¿terea capacitå¡ii de depozitare a cerealelor în zona porturilor ¿i nu numai. Totu¿i, produc¡ia este perisabilå, iar dacå nu ai mijloace de transport ¿i nici capacitå¡i de stocare, riscul de pierdere a produc¡iei e mare”. Înså la alte niveluri din Comisia Europeanå nu existå aceea¿i în¡elegere pentru situa¡ia României. “România nu poate fi låsatå de una singurå în acest efort. I-am cerut pre¿edintei Comisiei, Ursula von der Leyen, så iaså din starea de pasivitate. A¿a cum Ucraina are nevoie de arme så lupte împotriva Rusiei, România are nevoie de investi¡ii în infrastructurå, pentru a face fa¡å cre¿terii traficului dinspre Ucraina ¿i pentru a continua så contribuie la

efortul de prevenire a extinderii foametei globale. Avem 345 de milioane de oameni, din 82 de ¡åri, care sunt deja în situa¡ia de a nu-¿i putea asigura hrana zilnicå. În UE, 35 de milioane de oameni månâncå o datå la douå zile”. Buda ¿i-a convins colegii europarlamentari cu argumentul cå, ceea ce azi e problema României ¿i Poloniei, în perioada urmåtoare s-ar putea extinde în întreaga Europå. “O parte a mårfii din Ucraina råmâne în România. ªi azi råmâne la noi, dar «mâine» va ajunge în celelalte state europene, punând probleme de valorificare a produc¡iei interne. Dacå fermierii români ¿i europeni nu-¿i vor putea valorifica produc¡ia la pre¡uri rezonabile, vor fi probleme cu înfiin¡area culturilor în sezonul urmåtor. E o curså contra cronometru ¿i fermierii au nevoie de cash-flow”.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 22 iulie 2022, a fost de 319 dolari/tonå (1.563 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 18 iulie.

Grâu România FOB Constan¡a 317 euro/t (- 10) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.07.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. ¥n såptåmâna 18 - 22 iulie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Nov

18.07 307 311 313

19.07 303 305 309

20.07 21.07 22.07 301 297 293 303 299 297 307 303 301 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Nov

18.07 321 327 331

19.07 319 323 327

20.07 317 321 323

21.07 315 317 319

22.07 313 315 317

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 51.770 tone, Nigeria 57.170 tone, Taiwan 27.770 tone, Venezuela 17.770 tone, Thailanda 9.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 417 dolari/tonå (2.043 lei). Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.07 Rouen 345 Dunquerque 341 Pallice 345 Creil FOB 341 Moselle FOB 323 Rouen FOB 357

19.07 20.07 343 341 339 337 341 339 339 337 321 319 353 351

Sept Oct Nov

19.07 413 415 411

20.07 411 413 407

România

21.07 419 421 413

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 22 iulie 2022, a fost de

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 353 euro/tonå (1.728 lei). A crescut cu 26 euro/tonå.

Sept Oct Nov

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.07 Bordeaux 307 Pallice 291 Rhin FOB 291 Bordeaux FOB 295 Pontivy 327

$/t

19.07 20.07 21.07 22.07 299 297 295 291 243 241 239 237 237 235 233 227 euro/t

19.07 20.07 21.07 22.07 303 301 307 312 285 281 291 313 285 281 291 317 293 291 303 317 325 323 337 353

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

339 $/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 307 euro/tonå (1.504 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

18.07 301 245 241

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 285 dolari/t (1.396 lei).

22.07 417 419 411

FOB Constan¡a 327 euro/t (=) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.07.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 355 euro/tonå (1.739 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie este de 307 euro/t (1.504 lei).

22.07 343 343 344 333 324 355

301 dolari/tonå (1.475 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 324 euro/tonå (1.588 lei). A crescut cu 1 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei). A crescut cu 2 euro/tonå.

euro/t 21.07 337 335 337 333 317 349

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 18.07 417 417 413

A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 22 iulie 2022, a fost de 313 euro/tonå (1.534 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschidere.

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 273 dolari/tonå (1.334 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

315 $/t

$/t

18.07 19.07 20.07 21.07 22.07 269 267 261 269 273 269 265 263 267 269

Profitul Agricol 29/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 18 - 22 iulie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 599 dolari/tonå (2.935 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 iulie 2022. Principalele destina¡ii: ECota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

18.07 597 545 527

19.07 591 543 525

$/t 20.07 589 541 523

21.07 587 539 521

22.07 585 537 517

Orz România FOB Constan¡a 307 euro/t (=) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.07.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

18.07 297 297 295 297 307

19.07 291 291 293

20.07 289 289 291

21.07 297 297 299

22.07 301 301 297

295 293 301 299 303 301 303 301

Sorg

PREºURI

18 - 22.07.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 18 - 22 iulie 2022, a fost de 297 dolari/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

gipt 107.770 tone, China 107.770 tone, Indonezia 17.550 tone, Olanda 7.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone.

$/t

609 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 22 iulie 2022, a fost de 577 dolari/tonå (2.827 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 457 dolari/tonå (2.239 lei), în cre¿tere cu 30 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

18.07 1.679 1.307 1.291

19.07 1.659 1.301 1.285

20.07 1.639 1.297 1.277

21.07 1.325 1.295 1.271

$/t 22.07 1.317 1.285 1.257

FOB-Rouen, a fost de 301 euro/tonå (1.475 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 301 euro/tonå (1.475 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 297 dolari/t (1.455 lei), acela¿i pre¡ cu care a deschis licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 47.170 tone ¿i Mexic 37.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

18.07 19.07 20.07 21.07 22.07 297 295 291 287 297 299 297 293 289 293

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

18.07 19.07 20.07 21.07 22.07 427 423 421 459 457 437 431 419 437 431

Sept Oct

18.07 19.07 20.07 21.07 22.07 585 583 581 579 577 581 579 577 575 573

Floarea-soarelui

chidere, pe 22 iulie, a fost de 769 dolari/tonå (3.773 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 785 euro/tonå (3.846 lei). A înregistrat o scådere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 18 iulie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 737 euro/tonå (3.768 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

18.07 19.07 20.07 21.07 22.07 717 733 747 757 769

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

18.07 19.07 20.07 21.07 22.07 Dieppe 797 785 777 779 785

de 18 iulie.

Rapi¡å ¥n såptåmâna 18 - 22 iulie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 659 euro/tonå (3.229 lei). A scåzut cu 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 18.07 Rouen 697 Dunquerque 699 Moselle 699

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 797 dolari/t (3.905 lei).

19.07 691 697 697

20.07 689 693 695

21.07 687 691 693

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 640 euro/tonå (3.136 lei), mai mic cu 57 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 649 euro/tonå (3.180 lei). ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

22.07 640 649 659

Sept Oct Nov

18.07 649 659 659

19.07 641 647 657

20.07 639 645 649

21.07 637 643 647

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

319 dolari/t

Profitul Agricol 29/2022

- 12

301 dolari/t

- 10

$/t

599 dolari/t

-8

297 dolari/t

$/t 22.07 629 639 657

= 21

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase milioane tone), UE (50, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (41), Brazilia (22). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (18), SUA (13). Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone.

USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna iulie, cu date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2022/23. Semin¡e Din prognoza pentru produc¡ia mondialå de semin¡e oleaginoase în anul de pia¡å 2022/2023 rezultå un total de 643 de milioane de tone, mai micå cu 4 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå, dar mai mare cu 43 milioane tone fa¡å de 2021/22. Sunt estimate reduceri mari ale produc¡iei din SUA, de 3,9 milioane tone, ¿i va ajunge la 132,7 milioane tone. Structural, va fi formatå astfel: - soia (391 mil. tone, mai pu¡in cu 4 mil. tone fa¡å de luna iunie, dar mai mare cu 39 mil. tone fa¡å de 2021/22); - rapi¡å (80 mil. tone, mai mult cu 8 mil. tone); - floarea-soarelui (50 mil. t., cu 7 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22); - arahide (51), semin¡e de bumbac (44), nuci de palmier (20,5) ¿i copra (6). Consumul mondial va fi de 528 milioane tone, mai mare cu 18 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (133 mil. tone), SUA (66 mil. tone), Brazilia (54), UE (49), Argentina (45), India (35), Rusia (21) ¿i Indonezia (14). Comer¡ul mondial cu semin¡e oleaginoase a scåzut u¿or din cauza reducerii exporturilor de soia din SUA, de la 61 milioane tone, luna trecutå, la 59 milioane tone. Au crescut înså expor22

turile de soia din Brazilia, de la 89 milioane tone la 90 milioane tone. Canada a exportat ¿i ea 13 milioane tone. La importatori avem China, cu 102 milioane tone, ¿i UE, cu 23 milioane tone. Stocurile mondiale au scåzut de la 120 milioane tone la 118 milioane tone, din cauza livrårilor mici din SUA ¿i Ucraina, compensate par¡ial de cre¿terea stocurilor de soia din Argentina.

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi a crescut u¿or, de la 362 milioane tone la 363 milioane tone. Structura sortimentalå (mil. tone): - soia (257 mil. tone, mai mult cu 11 mil. de tone fa¡å de 2021/22); - rapi¡å (43,5 mil. tone); - floarea-soarelui (21 mil. tone); - semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (11); arahide (8) ¿i copra (2). Exporturile de ¿roturi ¿i consumul au crescut marginal, în principal din cauza consumului mai ridicat de semin¡e de floarea-soarelui. Consumul mondial de ¿roturi este de 356 milioane tone, în cre¿tere cu 1 milion de tone. Marii consumatori sunt China (100

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 18,5 milioane tone, în scådere cu 1% fa¡å de luna iunie. Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a crescut de la 217 milioane tone la 218 milioane tone. Structura sortimentalå: - ulei de palmier (79 mil. tone); - soia (61,5 mil. tone); - rapi¡å (31 mil. tone); - floarea-soarelui (19 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); - arahide (6,5 mil. tone); - semin¡e de bumbac (5 mil. tone); - ulei de måsline (3,5 mil. tone). Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 212 milioane tone. Consumul este pu¡in modificat, deoarece consumul crescut de ulei de floarea-soarelui în UE este compensat de un consum mai scåzut de ulei de palmier în UE ¿i Africa Subsaharianå. Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (30 milioane tone), Indonezia (21,5 mil. t). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Argentina (7), Rusia (5), Ucraina (4) ¿i UE (4). ºårile mari importatoare sunt India (14 milioane tone), China (13), UE (10) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 29,5 milioane tone. Profitul Agricol 29/2022

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de soia va fi de 391 milioane tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 391 milioane tone, mai pu¡in cu 4 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå, dar mai mare cu 43 milioane tone fa¡å de 2021/22. Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (149 milioane tone, mai mult cu 24 mil. tone fa¡å anul trecut); SUA (123 milioane tone, în scådere cu 3 milioane tone fa¡å de luna trecutå, dar mai mult cu 2 mil. tone fa¡å de anul trecut); Argentina (51, mai mult cu 7 mil. tone); China (17,5, mai mult cu 1 mil. de tone); India (11,5). ºårile mari consumatoare sunt China (95 milioane tone), SUA (61), Brazilia (49,5), Argentina (41), UE (16), India (10).

Pre¡uri ¿roturi soia

Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 27 dolari/tonå, la 527 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au crescut, de la 473 dolari/tonå la 476 dolari/tonå. ¥n Brazilia, pre¡urile au crescut cu 7 dolari/tonå ¿i au ajuns la 483 dolari/tonå. ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (17 milioane tone), urmatå de Indonezia (6), Vietnam (5), Thailanda (3). Stocurile mondiale sunt estimate la 14 milioane tone. Stocurile mondiale sunt prognozate la 100 milioane tone, fa¡å de 89 milioane tone în anul de pia¡å 2021/22.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din Marii exportatori de soia sunt Bra- soia este evaluatå la 257 milioane tone, zilia (89 milioane tone, mai mult 8 mil. de mai mare cu 11 mil. tone fa¡å de cea din tone decât în 2021/22), urmatå de SUA anul de pia¡å trecut. (58 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Paraguay (6,5 milioane Marii producåtori de ¿roturi: tone) ¿i Argentina (5 milioane tone). China (75 mil. tone, mai mult Pre¡uri soia

¥n luna iunie, pre¡ul la export pentru soia din SUA a crescut cu 3 dolari/tonå, la 670 dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a scåzut cu 4 dolari/tonå, ajungând la 660 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul a råmas neschimbat ¿i a închis licita¡iile la 650 dolari/tonå. Marii importatori de soia sunt China (98 milioane tone, mai mult cu 8 mil tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Egipt (4). 24

cu 6 mil. tone); SUA (50 mil. tone, mai mult cu 3 mil. tone); Brazilia (38 mil. tone); Argentina (32 mil. tone); UE (13 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt China (74 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (29 mil. tone), Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (28,5 milioane tone), Brazilia (18) ¿i SUA (13 milioane de tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 61,5 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea din anul 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); SUA (12 milioane tone); Brazilia (9,5 milioane tone); Argentina (8 milioane tone); UE (3 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (12 milioane tone), Brazilia (8), India (5,5), UE (2,5). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (2 mil. tone), UE (1 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1,1 mil. de tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4,5 milioane tone.

pagini de Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 29/2022

CULTURI

VEGETALE

La cei noroco[i, porumbul [i floarea arat\ excep]ional

¥n jude¡ul Mehedin¡i, la cooperativa Trei Spice Manu, din comuna Tâmna, situa¡ia este bunå. Porumbul ¿i floarea-soarelui aratå excep¡ional, la mijlocul lunii iulie, la grâu au ie¿it produc¡ii de aproape 6 tone la ha, iar fermierii sunt foarte ferici¡i ¿i mul¡umi¡i.

plouå. Floarea mea ¿i porumbul au tot ce le trebuie pentru a fi bine. Mi-au venit ploile la timp, så spun a¿a, dar la prå¿itoare, nu la påioase, dacå veneau la timp ¿i la påioase.... era ¿i mai bine. Nu conteazå. Îi mul¡umesc lui Dumnezeu. Eu stau bine pânå acum cu culturile. Am colegi în alte zone cårora le plâng de milå. Nu au avut norocul meu”, este de pårere ing. Prunå.

orumbul ¿i floarea-soarelui evoluau foarte bine la mijlocul lunii iulie, de¿i nu au fost irigate, dar a venit ploaia, salvatoare, la timp. În 2021, porumbul a fost la fel de frumos, dar din 15 iulie pânå în 20 septembrie nu a fost ploaie. Anul acesta, la semånat, a fost schimbatå tehnologia, fiindcå complexele s-au scumpit foarte mult. De aceea s-a aplicat 250 de kg de nitrocalcar la ha, în timpul semånatului. Nitrocalcarul se descompune târziu, când are apå, iar asta a fost o ¿anså în plus pentru porumb. De aceea, dupå ce a venit primele ploi, în 27 mai, porumbul de la cooperativa Trei Spice a început så plece în vegeta¡ie. Pur ¿i simplu, a explodat. Atunci, s-a intervenit ¿i cu pra¿ilå, fiindcå cre¿teau ¿i buruienile. S-a dat ¿i cu 180 de kg de azot, apoi, ¿i cu aminoacidul Amifort, 1,5 litri la ha. “Cum am bågat la grâu, am dat ¿i la porumb, inclusiv cu 3 litri de Foliq universal ¿i cu 2 litri de Plonvit activ po-

Profitul Agricol 29/2022

ing. C\t\lin Prun\

rumb de la Agricover. Tratamentele leam dat numai noaptea. Så zic a¿a am for¡at porumbul ¿i l-am ajutat, în acela¿i timp.Toate acestea, plus ploaia care a venit în ultima perioadå, au salvat cultura porumbului. De aceea aratå a¿a frumos”, este de pårere ing. Cåtålin Prunå, ¿eful fermei. Ultimele ploi au venit în prima såptåmânå din iulie, trei zile, pânå la 40 de litri pe metru påtrat, cumulat. Nici floarea-soarelui nu a fost uitatå. Astfel, a fost aplicat un tratament preventiv, dar ¿i curativ cu 0,75 l de Zamir, un fungicid, plus 3 litri la ha de Foliq universal, plus 1,5 l de Amifort ¿i Cipermetrin, un insecticid de contact. “Eu zic cå porumbul ¿i floareasoarelui sunt salvate, chiar dacå nu mai

Fermele din cooperativå Trei Spice se aflå la o altitudine de 300 metri deasupra câmpiei. De aceea grâul se maturizeazå mai greu ¿i campania de recoltat în acest an a fost demaratå cu o såptåmânå mai târziu. Prin urmare, la mijlocul lunii iulie, campania se afla la jumåtate. Recoltatul orzului a început la 20 iunie, iar la grâu, în 7 iulie. Într-un mod cu totul nea¿teptat, amânarea campaniei de seceri¿ la grâu a fost întârziatå ¿i din cauza cå au venit ploile, când nimeni nu se a¿teaptå, la începutul lunii iulie. A plouat în fiecare zi, trei zile. Ploile au reprezentat ¿i o ¿anså în plus pentru porumb ¿i floarea-soarelui, fiindcå, acum, aceste culturi sunt ca ¿i salvate, chiar dacå nu mai vin ploi. “Am avut noroc la porumb ¿i la floare. În schimb, am avut probleme la grâu cu precipita¡iile. O lunå ¿i jumåtate, în primåvarå, nu a plouat deloc, punând la grea încercare cultura. A plouat vreo 10 litri cu o zi înainte de Pa¿te, dupå aceea grâul nu a mai primit deloc apå pânå în 27 mai”, poveste¿te Cåtålin Prunå.

Gheorghe MIRON 25

CULTURI VEGETALE

UE se preg\te[te Pre]ul îngr\[\mintelor Confruntatå cu spectrul opririi complete a exporturilor de gaze ruse¿ti, Uniunea Europeanå ne pregåte¿te de o iarnå grea. La solicitarea Consiliului, Comisia a elaborat o propunere de Regulament pentru måsuri coordonate de reducere a cererii ¿i consumului de gaze cu 15%, în perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023, fa¡å de consumul lor mediu în aceea¿i perioadå din cei cinci ani preceden¡i.

entru început, måsura va avea caracter de recomandare ¿i deci se va aplica voluntar, dar, de pildå, în situa¡ia în care Gazprom chiar va închide robinetul, Comisia ar putea fi abilitatå så activeze mecanismul de Alertå, care va implica faptul cå reducerea de 15% va fi obligatorie, pentru toate statele UE. Pre¿edinta Comisiei, Ursula von der Leyen, spune cå måsura propuså ar fi modalitatea prin care (aten¡ie!) “putem trece peste iarnå”. Cu alte cuvinte, dacå nu vom reduce consumul, începând chiar de acum, “prin înlocuirea gazului cu al¡i combustibili ¿i economisind energie în aceastå varå”, vom avea o problemå de supravie¡uire. Comisia cere campanii de con¿tientizare a publicului, pentru a promova reducerea consumului de încålzire ¿i råcire la scarå largå, în primul rând în clådirile administrate de autoritå¡ile publice. Înså adoptarea propunerii e problematicå. Mai multe ¡åri, afectate deja de dificultå¡ile în aprovizionarea cu gaz, ¿i-au

anun¡at opozi¡ia - mai mult sau mai pu¡in fermå - fa¡å de propunerea Comisiei. În total, 12 state au exprimat rezerve, iar cele mai vocale împotrivå sunt Spania ¿i Portugalia. E posibil, a¿adar, ca în Consiliu så nu se întruneascå majoritatea calificatå necesarå adoptårii Regulamentului. Majoritatea calificatå înseamnå 15 din 27 state sau un numår de state membre care reprezintå cel pu¡in 65% din totalul popula¡iei UE. Înså aceasta se întâmplå în condi¡iile în care celelalte state - sau majoritatea lor - sunt neutre. Fiindcå minoritatea care poate bloca orice ini¡iativå trebuie så includå doar patru membri ai Consiliului, cu condi¡ia ca ace¿tia så reprezinte peste 35% din popula¡ia UE. Între statele care au exprimat rezerve sunt ¿i altele cu popula¡ie numeroaså (la fel ca Spania): Fran¡a, Italia, Polonia. Dacå propunerea va trece, totu¿i, greul va fi dus de angaja¡ii din sectorul public. Fiindcå obligativitatea de reducere a consumului este, în primul în rând, în sarcina proprietarilor, respectiv administratorilor de clådiri publice. Gospodåriile popula¡iei ¿i serviciile sociale esen¡iale, cum ar fi spitalele ¿i ¿colile, vor fi scutite de orice måsurå de ra¡ionalizare a gazelor. În privin¡a industriei, decizia este låsatå la latitudinea statelor membre, cu recomandarea de identificare, de pe acum, a sectoarelor industriale care pe pia¡a unicå sunt “esen¡iale pentru buna func¡ionare a societå¡ii ¿i a lan¡urilor valorice”.

Cum va fi afectat pre¡ul îngrå¿åmintelor Evident cå formularea cu “sectoarele esen¡iale” este interpretabilå. De pildå, produc¡ia de îngrå¿åminte poate

fi consideratå esen¡ialå, deoarece de ea depinde productivitatea agricolå. ªi e nevoie de produc¡ii agricole cât mai mari. Pe de altå parte, din experien¡a lunilor anterioare, ¿tim cå producåtorii europeni de îngrå¿åminte au fost låsa¡i, în general, så se descurce cum au putut, iar majoritatea ¿i-au închis capacitå¡ile de produc¡ie temporar, fiindcå existå alternativa îngrå¿åmintelor din import. În ¡arå, Azomure¿ a încetat produc¡ia în decembrie, a reluat-o în mai, pentru a o opri, din nou, dupå doar douå luni. Dupå anun¡ul Comisiei, Fertilizers Europe (FE), organiza¡ia europeanå a producåtorilor de îngrå¿åminte, a cerut ca sectorul så fie recunoscut ca fiind vital: “În ultimele såptåmâni, producåtorii europeni de îngrå¿åminte s-au confruntat cu un nivel istoric ridicat al pre¡ului gazelor ¿i o reducere a disponibilitå¡ii acestora. Dacå disponibilitatea gazelor naturale se va deteriora în continuare, Europa riscå så se confrunte cu o penurie de îngrå¿åminte care va afecta agricultura europeanå în sezonul viitor”, a declarat Jacob Hansen, director general FE. Comisia recomandå så se caute alternative la gaze, de preferin¡å cât mai ecologice (regenerabile). Înså, în situa¡ia în care acestea nu existå, este permiså inclusiv revenirea la generarea de energie electricå sau caloricå cu cårbuni ¿i petrol. Expertul în pia¡a energiei Dumitru Chisåli¡å, pre¿edintele Asocia¡iei Energia Inteligentå, spune cå iarna ce vine va fi “cel pu¡in de douå ori mai complicatå” decât cea precedentå, din punctul de vedere al pie¡ei gazelor. “În primul rând, pre¡urile vor fi mai mari ¿i asta ar putea genera probleme de aproviProfitul Agricol 29/2022

CULTURI VEGETALE

de iarn\ grea va continua s\ creasc\ zionare, respectiv reduceri sau siståri de activitate în industrie. ªi mai intervine aceastå restric¡ionare a consumului în UE. Din påcate, România va deveni dependentå de importurile de îngrå¿åminte ¿i de alte produse energofage”. Cu alte cuvinte, probabilitatea ca UE, implicit România, så depindå de importurile de îngrå¿åminte e mare. Iar cum oferta va fi limitatå, e de a¿teptat ca pre¡urile så continue så creascå, pe måsurå ce se apropie sezonul rece.

Situa¡ie volatilå pe pia¡a carburan¡ilor Deocamdatå, situa¡ia pare så se stabilizeze måcar pe pia¡a carburan¡ilor, dar poate fi doar lini¿tea dinain-

tea furtunii. Chisåli¡å vorbe¿te de un complex de factori care influen¡eazå pre¡ul carburan¡ilor, astfel cå, în contextul råzboiului, lucrurile o pot lua razna dintr-un moment în altul. De¿i pre¡ul barilului a scåzut mult, acest lucru nu s-a reflectat la pompele din România ¿i, în general, din UE: “Principala problemå e cå ieftinirea barilului aproape a fost anulatå de evolu¡ia cursului leu-dolar. ªi în zona euro, deprecierea monedei europene are un efect similar, în sensul cå o scådere sim¡itoare a pre¡ului combustibililor s-a produs în pu¡ine ¡åri. În Statele Unite, efectul aprecierii dolarului este invers, ducând la ieftinirea carburan¡ilor”. O altå problemå europeanå e cå au fost oprite douå mari rafinårii, una din

Norofert: O nouå linie de produc¡ie pentru îngrå¿åminte organice Producåtorul de inputuri organice Norofert anun¡å punerea în func¡iune a unei linii de produc¡ie de mare capacitate pentru îngrå¿åminte de sol, la facilitatea de produc¡ie de la Filipe¿tii de Pådure. Linia a costat aproximativ 4,5 milioane lei, sumå finan¡atå cu o parte din fondurile atrase în majorarea de capital pe care compania a realizat-o în anul 2021, capital propriu ¿i împrumuturi bancare. Cântåre¿te peste 70 de tone, are 40 de motoare ¿i ocupå un spa¡iu de 1.400 mp. Instalarea ¿i punerea acesteia în func¡iune a durat 4 luni, ¿i a presupus trasarea ¿i turnarea a 12 funda¡ii independente din beton armat, asamblarea a 10 grupuri de ma¿inårii care compun linia cu o capacitate de produc¡ie de maxim 240 tone / 24 ore. Profitul Agricol 29/2022

Managementul Norofert estimeazå cå vânzårile vor cre¿te cu 20-25% în fiecare an ca urmare a cererii ridicate pentru aceastå categorie de produse. În urma acestei investi¡ii, Norofert devine cel mai mare producåtor de îngrå¿åminte organice de sol din Româ-

Austria ¿i cealaltå din Ungaria. “Aspectul a viciat mult raportul cerere ¿i ofertå în ultimele douå luni. Acum, una dintre rafinårii î¿i reia activitatea, a doua va reporni în douå såptåmâni. Va exista o premiså ca pre¡urile så mai scadå". O prognozå a Agen¡iei Interna¡ionale pentru Energie (IEA) vorbe¿te despre o stabilizare a pre¡ului barilului, în perioada urmåtoare, la 90-100 de dolari / baril. Asta ar putea însemna cå ¿i pre¡ul la pompå se va stabiliza, cu condi¡ia stabilizårii cursului leu-dolar, respectiv eurodolar. Dar existå ¿i alte analize, mai pesimiste.

Robert VERESS nia ¿i va de¡ine un avantaj competitiv unic fa¡å de to¡i ceilal¡i jucåtori prezen¡i în România. Îngrå¿åmintele vor fi produse cu dimensiuni între 3 ¿i 5 mm pentru a fi u¿or råspândite pe câmp. Ambalajele în care vor fi comercializate vor varia de la saci de 40 kg pentru gama hobby ¿i pânå la 1.000 kg pentru fermele mari organice.

CULTURI VEGETALE

Se contureazå ¿i în acest an o toamnå secetoaså. Lipsa umiditå¡ii din sol va determina mul¡i fermieri så amâne momentul semånatului, fapt ce cre¿te riscul ca tinerele plante så fie expuse la temperaturi scåzute atunci când încå nu sunt pregåtite fiziologic pentru a face fa¡å acestui factor restrictiv. Un start viguros este una dintre solu¡iile moderne, utilizate pe scarå largå, pentru a reduce riscurile asociate cu semånatul târziu.

Wuxal Terios Mn+ Semin¡e bine pregåtite pentru un sezon imprevizibil Tratamentul såmân¡å Wuxal Terios Mn+ con¡ine nutrien¡i dedica¡i culturilor de cereale, ce contribuie la ob¡inerea unei råsåriri uniforme, cu plante viguroase, chiar ¿i în condi¡ii climatice mai pu¡in favorabile. Microelementele con¡inute de Wuxal Terios Mn+ stimuleazå cultura în 3 moduri: - stimuleazå germinarea semin¡ei; - ajutå la dezvoltarea corectå a rådåcinilor; - diminueazå efectele stresului de orice naturå, oferind plantelor resursele nutritive pe care nu le pot ob¡ine singure. Dupå semånat, în contact cu umiditatea din sol, semin¡ele trec prin fenomenul de imbibi¡ie, adicå absorb apå. Odatå cu moleculele de apå, ajung în interior ¿i nutrien¡ii de pe tegument, stimulând germinarea. În acela¿i timp, o parte dintre elementele nutritive din Wuxal Terios Mn+ se råspândesc în Dozå WUXAL Terios Mn+ - Grâu ¿i orz de toamnå: 150 - 200 ml la 100 kg semin¡e - Orz de primåvarå: 160 ml la 100 kg semin¡e - Secarå ¿i ovåz: 150 ml la 100 kg semin¡e 30

sursa foto> alamy.com

Asigura]i-v\ o cultur\ de cereale productiv\, f\r\ boli

Caren]\ de Mangan la cereale

imediata apropiere a semin¡ei, creând o zonå bogatå în nutrien¡i, absorbi¡i cu u¿urin¡å de radicelå. Astfel, dezvoltarea extrem de limitatå a sistemului radicular în primele stadii este compensatå prin aceastå nutri¡ie localizatå.

Compozi¡ie specialå pentru culturile de cereale Wuxal Terios Mn+ este o suspensie concentratå, bogatå în macronutrien¡i (N), dar ¿i micronutrien¡i cu beneficii recunoscute la culturile de cereale (Cu, Mn, Mo, Zn ¿i B). Dincolo de afinitatea biologicå dintre cereale ¿i ace¿ti micronutrien¡i, chelatarea ¿i forma solubilå în care se gåsesc fac ca aceste elemente så fie u¿or de absorbit de cåtre plante, în siguran¡å, fårå efecte secundare. Manganul este esen¡ial pentru culturile de cereale, fiind implicat în procesele de fotosintezå ¿i de metabolizare a azotului. O cantitate suficientå de mangan este foarte importantå la înfiin¡area culturii deoarece ajutå la dezvoltarea sistemului radicular ¿i cre¿te toleran¡a la agen¡ii patogeni. Cuprul ajutå germinarea ¿i previne apari¡ia anumitor malforma¡ii fiziologice ce predispun plantele la infestarea cu

cornul secarei ¿i la cådere, precum ¿i la maturizare întârziatå. Molibdenul - în cazul deficien¡ei de molibden, se poate constata o scådere dramaticå a recoltei (pânå la 30%, dupå unii autori). Un aspect de men¡ionat este lipsa de simptome a acestei probleme de nutri¡ie. Furnizarea acestor nutrien¡i prin aplicarea Wuxal Terios Mn+ va avea efecte benefice asupra culturii: - accelereazå dezvoltarea; - este redus timpul pânå la înfrå¡ire; - plantele sunt mai sånåtoase ¿i mai puternice. Mn, Zn, Cu sunt complet chelatate cu EDTA. De asemenea, nutrien¡ii prezintå o solubilitate totalå în apå (fapt ce ajutå absorb¡ia) ¿i nu prezintå risc de legare cu fosfa¡ii din sol.

Formularea ajutå aplicarea Formularea Wuxal Terios Mn+ permite dozare preciså. Produsul prezintå un grad ideal de vâscozitate. Valoarea pH-ul este 6,3 (fapt ce faciliteazå absorb¡ia optimå a nutrien¡ilor). Aderen¡a pe suprafa¡a semin¡elor este foarte bunå. De asemenea, produsul este compatibil cu majoritatea pesticidelor. Difend Extra protec¡ie contra bolilor fungice Wuxal Terios Mn+ este companionul ideal pentru un fungicid premium tratament såmân¡å: Difend Extra. Acest produs con¡ine 2 substan¡e active, cu rol de protec¡ie împotriva bolilor transmise prin såmân¡å ¿i prin sol: difenoconazol - care asigurå o protec¡ie împotriva målurei comune ¿i pitice la cereale (Tilletia caries, controversa) ¿i fludioxonil, care protejeazå såmân¡a împotriva Fusarium spp.

Profitul Agricol 29/2022

Gheorghe Preda, în centrul imaginii, împreun\ cu reprezentanta Guiness World Records, doamna Seyda Subasi-Gemici, [i echipa AgroConcept

Gheorghe Preda, fermier de record mondial Când ai în administrare aproape 2.000 de hectare de teren agricol, în “buza” Bucure¿tiului, produci grâu, porumb, rapi¡å ¿i floarea-soarelui cu randamente bune, dar e¿ti supus schimbårilor climatice ¿i ferestrelor de recoltare tot mai înguste, ce ¡i-ai mai dori? Evident, tractoare ¿i combine mari ¿i performante, cu care så lucrezi ¿i så recoltezi mai bine ¿i mai rapid.

cesta e principiul pe care se bazeazå fermierul Gheorghe Preda, din ªindrili¡a, Ilfov. Are tractoare New Holland puternice, combine performante, printre care una New Holland CR10.90, ¿i vrea så-i mai ia o

“sorå” la fel de performantå. Gheorghe Preda face agriculturå de mai bine de 30 de ani. “Am fost tehnician agricol, absolvent al Liceului Agricol de la Fundulea, care a dat genera¡ii întregi de profesioni¿ti în agriculturå. Apoi, m-am specializat ¿i lucrez în agriculturå încå înainte de 1989.” În august 1998 a înfiin¡at Geo&Costi Agrostar, dupå numele celor doi fii ai såi, care lucreazå cot la cot cu tatål lor ¿i cu angaja¡ii, preluând, încet-încet, frâiele acestei ferme.

Porumbul ¿i floarea-soarelui, lovite de secetå Cu toatå ar¿i¡a din aceste zile, fermierul a finalizat în timp util recoltarea cerealelor påioase ¿i a rapi¡ei. La ferma lui, Geo&Costi Agrostar din ªindrili¡a, Ilfov, la vreo 15 km de Bu-

cure¿ti, s-a încheiat seceri¿ul ¿i urmeazå så se tragå linie la produc¡ia de cereale. Preda recunoa¿te deschis cå este mul¡umit de rezultate chiar ¿i în acest condi¡ii de secetå. Dar are ¿i o supårare. “Problema cea mare este la porumb ¿i la floarea-soarelui. Dacå nu plouå, teamå mi-e cå nu va ie¿i mai nimic. Am mai på¡it a¿a în urmå cu câ¡iva ani, s-au uscat culturile din picioare, le-am zis fermierilor ¿i crescåtorilor de animale din zonå så vinå så taie cocenii ¿i så-i ia, gratis.” Suprafa¡a totalå lucratå este de aproape 2.000 de hectare, din care 1.850 hectare pe raza comunei Gåneasa, Ilfov. În toamna anului trecut a semånat, iar în aceastå varå a recoltat 420 ha rapi¡å, 120 ha orz ¿i aproximativ 800 ha grâu. Aici se cuvine så ne oprim pu¡in, mai ales când vine vorba despre grâu. Deoarece în ferma lui Gheorghe Preda Profitul Agricol 29/2022

CULTURI VEGETALE în 8 ore cu o combinå ¿i 3 oameni!”, nea mårturisit fermierul. Dar cu un ochi râdea, iar cu celålalt plângea, când se uita la culturile prå¿itoare.

a fost stabilit, în 4 iulie, un record mondial la recoltarea grâului, cu o combinå New Holland CR8.90 Revelation, echipatå cu heder MacDon de 12,2 m. Despre record am scris pe larg în numårul trecut al revistei. Acum vrem så vedem cine este fermierul din spatele acestui demers ambi¡ios. “Am fost deosebit de onorat cå m-au ales pe mine ca «gazdå» a acestui record. Vå da¡i seama, peste 403 tone

Profitul Agricol 29/2022

Culturå atacatå de porumbei A semånat în primåvarå 300 ha de porumb ¿i cam tot atâta de floareasoarelui, iar la aceasta din urmå a trebuit så facå fa¡å unui atac al... porumbeilor. “Domnule, veneau stoluri-stoluri din satele învecinate, intrau pe rândurile semånate ¿i, efectiv, på¿teau! Ciuguleau semin¡ele mergând pe rând, în cârduri! Am încercat tot felul de metode såi alung, abia am reu¿it så salvez o parte din culturå. Dar problema cea mare e, cum v-am spus, seceta. Dacå nu plouå în aceste zile, nu ¿tiu dacå mai scot ceva porumb sau floare la hectar.” Întrucât nu are sistem de iriga¡ii, deoarece nu are nici canale de iriga¡ii cu apå în apropiere, Gheorghe Preda sa axat în ultimii ani pe prelucrarea superficialå a solului. A semånat atât grâul, cât ¿i rapi¡a dupå ce a lucrat solul cu grape cu discuri ¿i cultivatoare, ca så conserve cât se poate apa în sol. Dar dacå nu plouå, tot degeaba...

Planuri pentru silozuri ¿i achizi¡ii de utilaje Înså Gheorghe Preda nu disperå. Mai mult, are planuri de achizi¡ii de tehnicå agricolå. Din ce am våzut cå are în dotarea fermei este clar cå s-a axat preponderent pe ma¿ini ¿i utilaje agricole marca New Holland. Grâul recoltat îl depoziteazå în cele douå hale cu acoperi¿ curbat ¿i capacitate totalå de pânå la 15.000 tone, cu ajutorul unui încårcåtor New Holland cu bra¡ telescopic de 9 metri. “Ce bine-mi prinde acum, când pre¡ul rapi¡ei ¿i al grâului e scåzut, am unde så le depozitez ¿i le vând când o fi pre¡ul mai bun. Dar vreau så-mi fac ¿i silozuri, ca så pot usca cerealele mai umede.” Recolta din câmp, lucrårile terenului ¿i semånatul culturilor le face cu utilaje performante ata¿ate la o serie de tractoare, dintre care trei sunt tot de la New Holland. Are trei combine, dintre care una este New Holland CR10.90 ¿i cåreia vrea så-i ia o “sorå” cu acelea¿i performan¡e. “Ferestrele de recoltare sunt tot mai mici, am nevoie de ma¿ini agricole performante, pe care le pot ob¡ine de la AgroConcept, care-mi oferå ¿i mentenan¡å ¿i service de calitate.” Arpad DOBRE

CULTURI VEGETALE

Turcia salveaz\ lumea de la

[i rezolv\ problema tranzitului Calculele hârtiei aratå cå Ucraina nu avea cum så tranziteze prin România ¿i Polonia 25 de milioane de tone de cereale. A fost necesar ca, în timp ce ostilitå¡ile nu contenesc, Ucraina ¿i Rusia så gåseascå o cale de în¡elegere în interes reciproc, pentru ca cerealele Ucrainei så fie exportate din porturile sale la Marea Neagrå, printr-un coridor ce va fi deminat. Acest acord nu ar fi fost posibil, înså, fårå prezen¡a Turciei în el, pe lângå ONU. Turcia este “liantul tehnic” care ne scapå de problema tranzitului cerealelor ucrainene, cu tot impactul asupra logisticii ¿i pre¡urilor de transport autohtone.

ondi¡ia primordialå pentru ca acest lucru så se ¿i întâmple este ca fiecare parte så-¿i respecte angajamentul. Aici intervine o problemå. Fiindcå, în cazul Rusiei, nu e vorba de bunåvoin¡å, ci de interes pragmatic. ªi nu ¿tim care este acest interes. Nu-l ¿tim, pentru cå acordul are douå versiuni: una semnatå de Ucraina, Turcia ¿i ONU, cealaltå semnatå de Rusia, Turcia ¿i ONU. Iar Ucraina a dat publicitå¡ii acordul såu, Rusia nu. Acordul semnat de Ucraina este simplu, în trei pagini, cu câteva prevederi clare. Îl publicåm, în continuare, prin bunåvoin¡a lui Cezar Gheorghe, fondator Agricolumn, care l-a ob¡inut ¿i tradus. 34

Ini¡iativa privind transportul în condi¡ii de siguran¡å al cerealelor ¿i produselor alimentare din porturile ucrainene. Pår¡ile la aceastå ini¡iativå sunt Republica Turcia, Federa¡ia Ruså, Ucraina ¿i Secretarul General al ONU. Aceastå ini¡iativå se bazeazå pe acordurile pår¡ilor la Conven¡ia interna¡ionalå pentru ocrotirea vie¡ii omene¿ti pe mare din 1974, astfel cum a fost modificatå, la SOLAS, Regulile XI2/11 ¿i la Codul interna¡ional pentru securitatea navelor ¿i a instala¡iilor portuare (Codul ISPS), partea B, punctul 4.26. Scopul acestei ini¡iative este de a facilita navigarea în siguran¡å pentru exportul de cereale ¿i produse alimentare ¿i îngrå¿åminte conexe, inclusiv amoniac din porturile Odesa, Chernomorsk ¿i Yuzhny ("porturile ucrainene"). Pår¡ile recunosc rolul Secretarului General al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite în asigurarea discu¡iilor pentru aceastå ini¡iativå ¿i îi solicitå asisten¡å suplimentarå pentru punerea în aplicare a acesteia, în continuarea misiunii umanitare a Organiza¡iei Na¡iunilor Unite ¿i sub rezerva autoritå¡ilor ¿i mandatelor acesteia. Pentru a realiza obiectivele prezentei ini¡iative ¿i pentru a asigura navigarea în siguran¡å a navelor care transportå cereale ¿i produse alimentare, pår¡ile convin urmåtoarele:

1. 2.

3. 4.

Aspecte principale ale ini¡iativei Prezenta ini¡iativå porne¿te de la premisa cå toate pår¡ile vor oferi asiguråri maxime privind un mediu

sigur ¿i protejat pentru toate navele angajate în aceastå ini¡iativå. Înainte de începerea opera¡iunilor, se va stabili o structurå de coordonare. Un centru comun de coordonare (JCC) va fi înfiin¡at la Istanbul sub auspiciile Organiza¡iei Na¡iunilor Unite ¿i va include reprezentan¡i ai pår¡ilor ¿i ai Organiza¡iei Na¡iunilor Unite. CCM efectueazå supravegherea ¿i coordonarea generalå a acestei ini¡iative. Fiecare parte a Organiza¡iei Na¡iunilor Unite va fi reprezentatå în cadrul CCM de un înalt func¡ionar ¿i de un numår necesar de personal convenit de comun acord. Echipele de inspec¡ie vor fi înfiin¡ate în Turcia. Echipele de inspec¡ie din Turcia vor fi formate din reprezentan¡i ai tuturor pår¡ilor ¿i ai ONU. Navele vor tranzita ¿i vor intra în porturile ucrainene în conformitate cu programul aprobat de CMC, dupå ce navele vor fi inspectate de o echipå de inspec¡ie. Principala responsabilitate a echipelor de inspec¡ie va fi de a verifica absen¡a încårcåturilor ¿i a personalului neautorizat la bordul navelor care intrå sau ies din porturile ucrainene. Toate activitå¡ile desfå¿urate în apele teritoriale ucrainene se vor afla sub autoritatea ¿i responsabilitatea Ucrainei. Pår¡ile nu vor întreprinde niciun atac împotriva navelor comerciale ¿i a celorlalte nave civile ¿i instala¡ii portuare civile angajate în aceastå ini¡iativå. În cazul în care este necesarå deminarea, un detector de mine al unei alte ¡åri, agreat de toate pår¡ile, va cerceta abordurile porturilor ucrainene, dupå caz. Navele comerciale vor fi înregistrate în prealabil în CCM, verificându-se detaliile acestora ¿i confirmându-se portul de încårcare, dupå ce

Profitul Agricol 29/2022

CULTURI VEGETALE

foamete

cerealelor ucrainene

s-a stabilit o strânså legåturå cu autoritå¡ile portuare. Navele vor fi monitorizate din punct de vedere tehnic pe toatå durata trecerii lor. Navele vor trece prin coridorul umanitar maritim, convenit de toate pår¡ile. JCC va elabora ¿i va difuza un plan opera¡ional ¿i de comunicare detaliat, inclusiv identificarea porturilor sigure ¿i a op¡iunilor de asisten¡å medicalå. Pentru a preveni orice provocåri ¿i incidente, mi¿carea navelor care tranziteazå coridorul umanitar maritim va fi monitorizatå de la distan¡å de cåtre pår¡i. Nicio navå militarå, aeronavå sau vehicul aerian fårå pilot (UAV) nu se poate apropia de coridorul umanitar maritim mai aproape de o distan¡å mai micå decât cea convenitå de CMC, fårå autoriza¡ia CMC ¿i dupå consultarea tuturor pår¡ilor.

Profitul Agricol 29/2022

În cazul în care pe o navå care tranziteazå coridorul maritim umanitar apar activitå¡i suspecte sau nerespectarea regulilor acestei opera¡iuni sau situa¡ii de urgen¡å, în func¡ie de loca¡ia acesteia, la cererea unei pår¡i la CCM ¿i în conformitate cu dreptul maritim interna¡ional, pår¡ile vor acorda asisten¡a necesarå echipajului sau vor efectua o inspec¡ie fa¡å de garan¡iile de securitate. Toate navele comerciale care participå la aceastå ini¡iativå fac obiectul unei inspec¡ii efectuate de o echipå de inspec¡ie în porturile stabilite de Turcia la intrarea/ie¿irea din/în strâmtoarea turcå. Prezenta ini¡iativå va råmâne în vigoare timp de 120 de zile de la data semnårii de cåtre toate pår¡ile ¿i poate fi prelungitå automat pentru

aceea¿i perioadå, cu excep¡ia cazului în care una dintre pår¡i notificå celeilalte inten¡ia de a pune capåt ini¡iativei sau de a o modifica. Nicio dispozi¡ie din prezenta ini¡iativå nu va fi consideratå ca o renun¡are, expreså sau implicitå, la privilegiile ¿i imunitå¡ile Organiza¡iei Na¡iunilor Unite, iar pår¡ile se vor asigura cå ini¡iativa nu implicå nicio råspundere pentru Organiza¡ia Na¡iunilor Unite. Adoptat la Istanbul în ziua de 22 iulie 2022. Acordul a fost semnat de ministrul Infrastructurii din Ucraina, de ministrul Apårårii din Turcia, iar martor a fost Secretarul General al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite.

Robert VERESS 35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cerealele nu se verific\ pentru pesta porcin\ african\ Aståzi, dinspre Ucraina intrå în România cantitå¡i uria¿e de cereale ¿i alte produse agricole fårå niciun certificat de sånåtate veterinarå, spun, cu jumåtate de gurå, reprezentan¡ii asocia¡iilor profesionale de pe la noi.

in cauza secetei, mul¡i crescåtori români cumpårå cereale ucrainene ca så-¿i salveze animalele. Sigur cå e normal så-i ajutåm pe ucrainenii care trec printr-o tragedie na¡ionalå. Dar ce facem cu fermele noastre zootehnice? Pesta porcinå africanå se transmite ¿i prin intermediul cerealelor. “Situa¡ia este complicatå cu Ucraina de multå vreme, nu doar de când a izbucnit råzboiul, spune Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). Ucraina a fost favorizatå de Uniunea Europeanå, în raport cu România. Noi avem comercian¡i (nu producåtori) care profitå de faptul cå Ucraina este ajutatå. De foarte mult timp, de când s-a semnat tratatul de asociere dintre Uniunea Europeanå ¿i Ucraina, aceastå ¡arå beneficiazå de situa¡ie: nu i se mai cer taxe vamale. Legisla¡ia e foarte stufoaså. Dacå eu vreau så aduc mâine pe firma mea carne de pasåre, nu pot fiindcå altcineva din România are deja exclusivitate pentru aceste importuri. Eu am

Profitul Agricol 29/2022

aflat întâmplåtor recent acest lucru. Comisia Europeanå a decis a¿a. Nu e vorba numai de cereale. Ucrainenii au liber la orice. Pot aduce carne ¿i produse din carne fårå certificate de sånåtate veterinarå ¿i fårå taxe. Un alt exemplu. În urmå cu trei ani, au izbucnit în Ucraina focare de gripå aviarå ¿i s-a închis comer¡ul cu carne de pasåre. În 30 de zile, am primit mai multe mesaje de la Comisia Europeanå så fac lobby pentru Ucraina. Cine îi acuzå pe ai no¿tri gre¿e¿te. În mai pu¡in de o lunå, Ucraina a primit aprobarea så exporte din nou. Pentru ei, se face orice. Nu are legåturå cu råzboiul.” În ce prive¿te pesta porcinå africanå, ultimul audit al Comisiei Europene nu are nicio remarcå negativå despre fermele comerciale. Inspectorii au criticat înså autoritå¡ile române fiindcå au scåpat de sub control gospodåriile ¡åråne¿ti, unde nu existå identificare ¿i

måsuri minime de biosecuritate. Medicii veterinari concesionari iau salarii mari ¿i nu-¿i fac treaba. “Virusul pestei porcine africane rezistå mult timp în cereale. Noi nu avem dezinfec¡ie la vamå. Nu facem tratamente termice sau cu utraviolete pentru cereale. Fermierii din ACEBOP trec prin ultraviolete tot ce înseamnå medicamente, fårå cereale. Ei au teren ¿i î¿i fac singuri furaje”, spune Mary Panå. “Ar trebui ca premierul så dea mânå liberå pre¿edintelui ANSVSA så¿i facå treaba. Så trecem peste partea politicå ¿i så ajungem la executarea måsurilor pentru reducerea riscurilor de pestå porcinå africanå. Marea noastrå problemå este cå în România nu sunt acreditate metode de control la cereale. A¿a au stopat americanii påtrunderea pestei porcine din China în SUA. ªi au reu¿it.”

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vacile frumoase ale lui Constantin Anghel Agrozootehnica Independen¡a din jude¡ul Cålåra¿i, fondatå ¿i coordonatå de Constantin Anghel, are 675 de membri, lucreazå 2.000 de hectare de teren ¿i de¡ine 384 de vaci, din care mulge 190. Vinde laptele la Danone, dar ¿i la un dozator din sat, cu 3 lei litrul pentru membrii cooperatori. A¿a cum le vinde legume cu 2 lei kilogramul, în timp ce pe pia¡å acelea¿i legume costå 4 lei.

nghel se declarå mul¡umit de colaborarea cu Danone, care dureazå de 20 de ani. “Când am nevoie de bani, poate så-mi dea un avans fårå dobândå ¿i îmi opre¿te din lapte un an. A¿a am fåcut acoperi¿ul grajdului ca så nu cadå panourile fotovoltaice în capul vacilor”, spune Constantin Anghel. A înål¡at grajdurile vechii cooperative agricole de produc¡ie, a aruncat plåcile nocive de azbociment ¿i a pus acoperi¿ nou, din tablå-sandvici, a mårit mult ferestrele. Preferå så respecte bunåstarea animalelor, comparativ cu exploata¡iile intensive, a¿a cå vacile se plimbå libere prin padocuri. Chiar dacå mai pierde ceva lapte, are înså animale sånåtoase. “Principiul nostru este så ¡inem vacile afarå, la soare, la aer curat. Acum e la modå så stea vacile numai pe beton, pe linia de furajare. Pentru stabilitatea produc¡iei de lapte. Altceva este dacå animalul stå în aer liber, asimileazå vitamina D de la soare direct. Vrem så se mi¿te, så fie libere, så le respectåm adevårata nevoie de bunåstare”, spune Constantin Anghel.

Constantin Anghel, Agrozootehnica Independen]a, jude]ul C\l\ra[i

Paula Ilinca este ¿efa fermei zootehnice, zootehnistå de profesie, cu multå experien¡å. Ferma de vaci actualå s-a înfiin¡at imediat dupå 1989. Vacile din grajdurile fostului colhoz au dispårut demult. “Ståteam de pazå ca så nu fure vacile, î¿i aminte¿te Paula Ilinca. Le-am spus cå au TBC ¿i leucozå, care se transmit la om. A¿a au scåpat. Am fåcut asanarea, dezinfec¡ia ¿i am început så populåm cu vaci Holstein, aduse de la Constan¡a ¿i de la Fundulea. În 1989, erau 500 de vaci aici, iar acum sunt 384, cu tot cu tineret.” Acum poate face porumb de siloz ¿i nimeni nu urlå cå risipe¿te “hrana poporului”. Folose¿te hibrizi Mikado de la KWS ¿i Consens, iar de la Corteva seamånå hibridul 0725. “Dau rezultate bune. KWS e mai bun la volum. Am fåcut ¿i 80 de tone la hectar dacå a plouat. Eu am 40 de hectare de porumb irigat. Îmi iau måsuri de precau¡ie. Porumbul de siloz pleacå mai greu decât hibrizii ceilal¡i. Recoltåm cu headerul de la 50-60 cm înål¡ime, ca så mai scoatem lignina din furaj. Folosesc mult gunoi de grajd ca så fertilizez po-

rumbul pentru siloz, inclusiv dejec¡ii lichide”. Laptele nu se poate ob¡ine fårå porumb de siloz, ceea ce presupune multå motorinå. “Pre¡ul la motorinå e groaznic, spune Constantin Anghel. Azi am luat o cisternå de motorinå cu 9,20 lei litrul. Anul trecut, era 4,30 lei litrul. Adrian Chesnoiu spunea cå nu se poate da subven¡ie mai mult de 1,70 lei la litrul de motorinå. Ba se poate. Documentele aratå cå, acum 4 ani, am primit 1,87 lei pe litru. Nu ne-a redus nici acciza. Pre¡ul motorinei s-a dublat, iar pre¡ul laptelui a crescut cu 21%. Inputurile au crescut cu 100%. La energia electricå, încå este un pre¡ rezonabil. Eu am pus pe grajdul mare panouri fotovoltaice de trei ani. M-a costat 3 miliarde de lei ¿i am reducere numai 10%. Eu consum 27 MW ¿i asigur numai 2,6 MW. Trebuie soare puternic. Ei îmi cumpårau kilowatul cu 0,0001 lei ¿i mi-l vindeau de zece ori mai scump. Eu consum 27 kW pe zi. Am vrut så construiesc o instala¡ie fotovoltaicå de 40 de kW ca så-mi asigur independen¡a energeticå, så nu mai depind de distribuitori. Profitul Agricol 29/2022

Paula Ilinca, [efa fermei zootehnice

Nu, atât ai voie så faci! Au venit “speciali¿tii” så vadå ¿i nu-¡i dau voie cei de la Enel. Acum nu mai råspund la telefon. Eu mi-a¿ fi dorit o reducere de 50%. Am acoperit cu tablå mai groaså ca så reziste ¿i garan¡ia panourilor fotovoltaice este de numai 12 ani. Apoi scade eficien¡a lor. Am fåcut pe banii mei în 2020, era secetå ¿i må durea sufletul de banii pe care trebuia så-i dau pe panouri fotovoltaice...” Toate clådirile din nordul Italiei au fost acoperite cu panouri fotovoltaice de peste 10 ani. La noi nu se poate cå se supårå Enel... Paula Ilinca spune cå preferå materialul seminal de la Schontal-Schul Impex. “Au tauri foarte buni”. În medie, o dozå de material seminal costå 7-14 euro. Folose¿te douå paiete pentru o gesta¡ie, ceea ce aratå cå vacile lui sunt sånåtoase. Produc¡ia medie este de 25-26 de litri pe vacå. Vor spune unii cå e pu¡in, comparabil cu marile ferme comerciale, înså o vacå de la Independen¡a rezistå 5-6 lacta¡ii. Vacile cu produc¡ie mare au fost separate de celelalte. Vinde tåura¿ii la o lunå fiindcå nu are spa¡iu suficient. “Am vândut ¿i dupå fåtare imediat. E mai rentabil pentru cå nu consumåm prea mult lapte praf. Vi¡elele le în¡årcåm la 3 luni. Primesc colostru 5 zile, apoi lapte praf. La douå luni, primesc ¿i fân”, spune Paula Ilinca. Vaccineazå vacile contra diareei ca så nu aibå necazuri cu vi¡eii. Altådatå, vi¡eii primeau ceaiuri de mentå ¿i izmå. Cåldura afecteazå mult vacile: scaProfitul Agricol 29/2022

de produc¡ia de lapte ¿i fecunditatea. Când vin cåldurile de peste 30 de grade Celsius, se resimt imediat. Cum aråtam mai sus, toate grajdurile sunt vechi, dar au fost modernizate. Grupeazå fåtårile ¿i nu se confruntå cu distocii la fåtare. Nu-¿i aminte¿te de boli fiindcå au animale sånåtoase. “Cu 10-15 zile înainte de fåtare, ducem vacile la maternitate, spune ¿efa de fermå. Nu le dåm tratamente. În schimb, furajarea este aparte: 8 kg de siloz, se reduce cantitatea de lucernå ¿i de concentrate, dar le dåm paie. Avem ra¡ii pe grupe de animale. La produc¡ii mai mari, primesc ra¡ii mai mari. Campioana actualå då 38 de litri de lapte pe zi, dar am avut de-a lungul timpului ¿i vaci cu produc¡ii de 40-45-50 de litri pe zi. Apar ¿i mamite uneori. Izolåm vacile ¿i le tratåm separat. În general, evitåm mamitele prin igiena mulsului. Pe timpul ploilor, nu trebuie så le låsåm în padoc. Dupå muls, ungem ugerul cu iodofen.” Ra¡ia este unicå. O vacå performantå prime¿te zilnic 12 kg de concentrate, 36 kg de porumb siloz, 2,5 kg fân de lucernå, 1 kg paie, 2,5 kg de vizam din Bulgaria (un amestec de ¿roturi) ¿i premixuri. Podotehnia o fac lucråtorii din fermå. Sala de muls este un brådu¡ DeLaval, 8 cu 8. Ferma are angaja¡i vechi la lucru, dar ¿i tineri. “Le dåm un salariu foarte bun. Au fost stimula¡i bine.” Societatea vinde laptele la Danone cu 2,20 lei litrul, la o proteinå de 3,40 -

3,60%, cu o gråsime de 4,10 - 4,40%. Ferma prime¿te credite de la Danone pentru diverse proiecte. Produce zilnic 5 tone de lapte ¿i tirul de la Danone vine la douå zile. Sala de muls, moara au fost cumpårate pe proiecte europene. Via¡a de zootehnist era grea în regimul celålalt. “Erau grajduri pline de vaci. Nu aveam furaje. Când venea Ion DincåTeleagå fugeam ¿i ne ascundeam. Pleca, nu avea ce så facå. Mureau vacile pe capete de foame, nu aveam padocuri ca lumea. Nu puteau fåta. Ne puneau så dåm operativå: cât lapte am muls, câte vaci au murit. Eu eram prea micå peatunci ¿i nu aveai voie så vorbe¿ti. Acum, nu ¿tiu dacå mai sunt douå vaci la ¡årani. Înainte de 1990, satul era plin de animale. Tinerii nu vor så creascå animale de niciun fel. Noi le vindem lapte la dozator cu 3 lei kilogramul, brânza cu 16 lei kilogramul. Nu degresåm laptele pentru dozator. Vindem 600-650 de litri pe zi.” Inginera Paula Ilinca are convingerea cå ar fi bine så avem tauri proprii, testa¡i în ¡ara noastrå, adapta¡i la condi¡iile climatice de la noi. “Statul ar trebui så acorde stimulente pentru fermierii care vor så testeze tauri. Nu mai cere nimeni tauri pentru montå naturalå.” Jude¡ul Cålåra¿i mai are ferme de vaci cu lapte la Grådi¿tea ¿i la Floroaica. ªi cam atât, chiar dacå aici este ¿i cel mai bun påmânt pentru porumb de siloz.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

:ngrijor\ri privind cerealele din Ucraina Autoritå¡ile române au considerat cå trebuie retras certificatul de sånåtate veterinarå pentru produsele agricole care vin din Ucraina. Motiva¡ia ar fi cå ¡ara noastrå nu vrea så blocheze fluxul de marfå. În realitate, se încalcå standardele de siguran¡å a alimentelor ¿i a hranei pentru animale. Cerealele contaminate pot provoca adevårate dezastre prin fermele zootehnice ¿i pentru sånåtatea oamenilor. Aceste cereale au un pre¡ mai mic ¿i devin tentante pentru fermierii români, mai ales în contextul în care seceta bântuie aproape prin toatå ¡ara.

Iani Chihaia, pre¿edintele Asocia¡iei Na¡ionale a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate (foto), avertizeazå cå nu este de glumit cu anularea certificatului de sånåtate veterinarå a produselor agricole: “Consecin¡ele sunt foarte grave. Cerealele care vin din Ucraina sunt mult inferioare calitativ celor produse în România. Pe de altå parte, sunt grav infestate cu ambrozie ¿i alte buruieni dåunåtoare, cu bacterii ¿i viru¿i. Am våzut analize fåcute de colegii din teren. Nici noi nu avem calitate extraordinarå, dar oricum, ståm mai bine. Le då drumul vapoarelor så intre pe Canalul Bîstroe. Haide¡i så le cedåm orice ucrainenilor cå au ajuns la ananghie. Sunt decizii eronate ¿i nu trebuie så te pricepi ca så în¡elegi. Este foarte 40

posibil ca pre¡urile så scadå ¿i mai mult. M-am documentat uitându-må ¿i la alte mårfuri pentru cå ¿i cerealele sunt mårfuri. Am citit o analizå realizatå de Société Générale din Fran¡a. Analiza se referå la cupru: un material foarte important, care, aparent, nu are legåturå cu cerealele. Ca så deschizi o minå de cupru, î¡i trebuie 16 ani. La ma¿inile electrice se folose¿te de patru-cinci ori mai mult cupru decât la ma¿inile conven¡ionale. Cuprul se folose¿te în re¡elele de distribu¡ie ¿i este un marker în pia¡å. Sigur, noi am închis Cuprumin. Cuprul då semne serioase de scådere. În India, se spune “doctorul Cupru” ¿i “când cuprul strånutå, celelalte metale råcesc”. Scåderea cuprului înseamnå pråbu¿irea economiei mondiale. Nu mai investe¿te nimeni în infrastructurå. China merge cu frâna de mânå traså. Este posibil så aibå loc o reducere a pre¡urilor. Noi am avut secetå dintotdeauna. Nu am avut chef så facem Canalul SiretBårågan ¿i sisteme secundare de iriga¡ii, iar acum se vede urmarea. Ucrainenii nu stau în România, pleacå, iar cei care stau - stau. Vor ajutoare sociale. Pre¡ul cerealelor va scådea, dar pre¡ul îngrå¿åmintelor chimice nu va scådea pentru cå pre¡ul energiei va råmâne sus. Vom avea un an agricol care debuteazå confuz: inputuri scumpe, cu o cerere de alimente în scådere ¿i ferme decapitalizate. Cine mai ¡ine cu ¡ara? Avem mare noroc cå Petre Daea este ministru. Este un om tenace, dar så nu ne închipuim cå va face minuni. Departamentul pentru Administrarea Evolu¡iei Agriculturii, prescurtat DAEA!, ¿tie meserie ¿i e politician. Zootehnia trece printr-o zodie cum-

plitå”, spune Iani Chihaia. Nu ar fi fost logic ¿i normal ca guvernan¡ii så-i întrebe ¿i pe speciali¿ti ce cred despre anularea certificatului de sånåtate veterinarå?

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 29/2022

MA{INI & UTILAJE

Moscova poate importa utilaje din SUA Oficiali de la Washington au declarat cå Statele Unite nu vor interzice vânzarea de echipamente agricole cåtre Rusia, negând din nou afirma¡iile Moscovei potrivit cårora sanc¡iunile occidentale - ¿i nu invadarea Ucrainei sunt la originea crizei alimentare mondiale, relateazå AFP. Departamentul Trezoreriei SUA, într-un document oficial privind scutirile de sanc¡iuni, a indicat cå nu va opri tranzac¡iile americane legate de produc¡ia, vânzarea sau transportul de echipamente agricole. În conformitate cu regulile anterioare stabilite dupå invazia din 24 februarie, Trezoreria a indicat, de asemenea, cå nu va interzice nici produsele agricole precum îngrå¿åmintele, nici dispozitivele medicale ¿i nici testele COVID -19. Extinderea scutirilor “reitereazå fap-

tul cå sanc¡iunile SUA împotriva Rusiei în råspuns la råzboiul såu neprovocat ¿i nejustificat împotriva Ucrainei nu împiedicå comer¡ul agricol ¿i medical”, potrivit unui comunicat al Trezoreriei. “Råzboiul (pre¿edintelui rus Vladimir) Putin a sugrumat produc¡ia alimentarå ¿i agricolå ¿i el a folosit hrana ca armå de råzboi", în special "furtul de

cereale ¿i material agricol blocând porturile de la Marea Neagrå”, men¡ioneazå documentul citat. Declara¡ia survine dupå primele semne de progres între Rusia ¿i Ucraina în timpul discu¡iilor din Turcia cu privire la posibilitatea de a låsa transporturile de alimente så påråseascå Ucraina.

Toamn\ mecanic\ la Paris Anul acesta, Fran¡a, ¿i mai ales Parisul, sårbåtore¿te 100 de ani de la prima edi¡ie a SIMA, Salonul Intena¡ional de Ma¿ini Agricole. Iar SIMA se va ¡ine în ciuda alarmismului despre valul 6 de Covid. De pe 6 noiembrie, a¿adar, pânå pe 10 noiembrie, la Paris, SIMA promite så fie un eveniment de referin¡å. ¥nainte de pandemie, expozi¡ia convingea ¿i destui fermieri români så participe. Ar trebui så convingå ¿i acum, de centenar. Pe lângå sec¡iunea normalå, de utilaje agricole noi, unele desprinse din Profitul Agricol 29/2022

viitor, vor fi organizate ¿i sec¡iuni noi. De exemplu, se va vorbi despre cum poate tehnologia sprijini produc¡ia bio, lansând provocarea atât de la modå “¥ndråzne¿te så fii organic” (Dare to go Organic în original). Pentru

cå criza for¡ei de muncå nu este doar în România, ci toatå lumea vesticå este bântuitå de problemå, se va organiza un forum pentru angaja¡i ¿i training. Dar poate cel mai interesante vor fi premiile acordate fermelor ¿i proprietarilor lor, premii care completeazå celebrele medalii de aur ¿i argint acordate constructorilor de utilaje. Premiile pentru agricultori vor aduce un suflu nou în lumea noastrå agricolå în tranzi¡ie. pagin\ de

Arin DORNEANU 41

MA{INI & UTILAJE

Presele Claas produc constant Pentru a elibera terenurile de pe care s-au recoltat påioasele, în scopul pregåtirii culturilor de toamnå, dar ¿i pentru a evita riscurile de incendii, tot mai prezente în ultimele såptåmâni, este necesarå balotarea urgentå a paielor. De asemenea, în zonele în care s-au cultivat furaje, acestea trebuie balotate rapid, în cazul furajelor verzi, sau cât mai rapid, în cazul fânului ¿i lucernei uscate, ¿i depozitarea în condi¡ii sigure a balo¡ilor. Claas vinde mai mult de zece modele de prese din gamele Quadrant, Rollant ¿i Variant. Sunt eficiente atât pentru paie ¿i furaje uscate, cât ¿i pentru cele verzi, cu sau fårå înfoliere, potrivite pentru ferme mici, medii sau mari. Quadrant 4000

Quadrant 5200

Este o preså pentru balo¡i paralelipipedici, cu o dimensiune a balotului de 0,80 x 0,50 m. Lå¡imea pick-up-ului (sistem de alimentare a presei cu fân, paie ¿i alte vegetale) este de 2 m. Sistemul inteligent cu furcå asigurå în mod constant furaje de înaltå calitate ¿i protejeazå materialul recoltat, în special în cazul fânului ¿i al lucernei. Camera de compactare de înaltå presiune permite ob¡inerea unei densitå¡i remarcabile a balotului în orice condi¡ii, ob¡inând balo¡i cu o greutate mai mare cu 15%.

Este o preså pentru balo¡i paralelipipedici, cu o dimensiune a balotului de 1,20 x 0,70 m. Noul Quadrant Evolution este conceput pentru un nivel ridicat de productivitate pe orå. Fluxul de material recoltat a fost uniformizat ¿i accelerat, permi¡ând lucrul mai rapid pe teren, începând cu pick-upul, care gestioneazå fårå efort brazde mai mari ¿i inegale, pânå la formarea unor balo¡i perfec¡i, compacta¡i optim la margini, pentru o stabilitate excelentå în timpul transportului ¿i depozitårii.

Quadrant 4200

Quadrant 5300

Este o preså pentru balo¡i paralelipipedici, cu o dimensiune a balotului de 1,20 x 0,70 m. Oferå o calitate superioarå a furajelor, cu o fermentare optimå a acidului lactic, datoritå Roto Cut, o compactare mai bunå ¿i rupere mai u¿oarå a furajelor. Are sistem integrat de cântårire a balo¡ilor. Greutatea exactå a balotului este afi¿atå pe terminal în timpul lucrului ¿i memoratå în comanda clientului. Datoritå sistemului, greutatea acestora poate fi accesatå ¿i procesatå de oriunde via Telematics.

Este o preså pentru balo¡i paralelipipedici, cu o dimensiune a balotului de 1,20 x 0,90 m, dotatå cu sistem de cântårire. Echiparea cu sistemul Fine Cut permite tåierea unor tulpini mai scurte de 22 mm.

Totodatå, oferå o calitate ridicatå a furajelor, fapt ce faciliteazå o cre¿tere eficientå a animalelor, inclusiv datoritå calitå¡ii optime a paielor pentru a¿ternut. Înnodåtorul cu buclå Claas produce noduri cu 20% mai rezistente decât orice alt înnodåtor dublu ¿i func¡ioneazå fårå resturi de sfoarå.

Rollant 455 I 454 UniWrap Este o preså pentru balo¡i cilindrici cu unitate de înfoliere, cu o dimensiune a balotului de 1,25 - 1,35 x 1,20 m. Cu Rollant 400 Uniwrap, Claas oferå ¿i un sistem de legare cu folie, pe lângå cel cu plaså. Rezultatul: o conservare mai bunå a furajelor ¿i mai pu¡ine pierderi de material recoltat. Noul sistem de înfoliere necesitå un singur tip de material de ambalare, ce simplificå opera¡iunea de eliminare. Înfolierea e cu 30% mai rapidå - doar 23 de secunde pentru a bobina 6 straturi de folie.

Profitul Agricol 29/2022

MA{INI & UTILAJE

balo]i de calitate Rollant 520

Rollant 620

Este o preså pentru balo¡i cilindrici cu camerå fixå, cu o dimensiune a balotului de 1,20 x 1,25 m, fiind cea mai popularå preså Claas. În versiunea cu furcå, furajele intrå în camera de balotare fårå a o deteriora. Echipatå cu un pick-up cu o lå¡ime de 1,85 m, presa este îngustå ¿i flexibilå, pentru a produce balo¡i cu densitate deosebit de ridicatå chiar ¿i pe pante montane sau cu tractoare mici. Rampa cu Maximum Pressure System (MPSII) oferå balo¡i presa¡i perfect, chiar ¿i la viteze mari de deplasare.

Este o preså pentru balo¡i cilindrici cu camerå fixå, cu o dimensiune a balotului de 1,25 x 1,50 m. Rollant 620 are propriile puncte forte, care oferå avantaje-cheie. Printre acestea remarcåm faptul cå este idealå pentru materiale uscate, precum fân ¿i paie, oferå legare fiabilå cu plaså sau sfoarå, fiabilitate ¿i performan¡e ridicate datoritå tamburilor mai mari. Este dotatå cu sisteme Roto Feed sau Roto Cut, cu comandå ¿i între¡inere simple, operare simplå ¿i confortabilå prin terminalul Operator.

Rollant 540

Variant 470 ¿i 450

Este o preså pentru balo¡i cilindrici cu camerå fixå, cu o dimensiune a balotului de 1,22 x 1,25 m. Are un sistem de înfoliere îmbunåtå¡it. Folia conservå mai bine furajele, protejându-le împotriva murdåriei ¿i este aplicatå peste marginile balo¡ilor, îmbunåtå¡ind stabilitatea pe termen lung a acestora ¿i asigurând o stivuire pe perioade de mai multe luni. Conceptul de înfå¿urare optimizat reduce cantitatea de folie necesarå, ulterior fiind necesarå eliminarea unui singur tip de material de ambalat.

Aceste prese cu camerå variabilå produc balo¡i cu dimensiuni de 1,20 x 0,90 m, respectiv 1,55 x 1,80 m. Printre avantajele oferite de aceste modele se numårå echiparea cu Roto Feed, un rotor în formå de spiralå pentru un flux mai uniform de material recoltat. Variant 470 ¿i 450 sunt eficiente la presarea fânului ¿i paielor uscate. Dimensiunea balotului ¿i diametrul miezului moale, precum ¿i presiunea de balotare ¿i de formare a miezului moale pot fi controlate prin monitorul din cabina tractorului.

Profitul Agricol 29/2022

Re¡eaua de dealeri Claas în România include: - Agrocomer¡ Holding, cu arie de acoperire în jude¡ele Timi¿, SatuMare, Arad, Maramure¿, Bihor, Alba, Hunedoara, Mure¿, Harghita, Covasna, Bra¿ov, Sibiu, Bihor, Cluj, Bistri¡aNåsåud, Sålaj, Gorj, Olt, Vâlcea, Dolj, Mehedin¡i; - Proinvest, cu arie de acoperire în jude¡ele Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Dâmbovi¡a, Arge¿; - Serv Class, cu arie de acoperire în jude¡ele Bråila, Gala¡i, Buzåu, Vrancea, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava, Boto¿ani, Neam¡, Ialomi¡a, Cålåra¿i, Constan¡a, Tulcea.

Variant 485 - 460 Aceste modele cu camerå variabilå produc balo¡i cilindrici, cu dimensiuni de 1,20 x 0,90 m sau 1,55 x 1,80 m. Au pick-up de 2,35 m ¿i doi tamburi de presare, op¡ional. U¿a de descårcare a balo¡ilor se deschide ¿i se închide automat în doar ¿ase secunde. Blocajele pot fi eliminate din cabinå, prin simpla apåsare a unui buton. Sistemul de înfoliere patentat Claas Covered asigurå acoperirea totalå a balotului, iar sistemul Claas Covered XW oferå în plus câ¡iva centimetri, pentru protec¡ie suplimentarå.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Fertilizare de precizie [i economii cu Primo Dicor Land oferå fermierilor din estul ¿i sud-estul României distribuitoare de îngrå¿åminte Primo, produse de Maschio Gaspardo, fiabile ¿i echipate pentru agricultura de precizie ¿i care fertilizeazå precis ¿i cu evitarea risipei de îngrå¿åminte.

Sunt disponibile în trei versiuni: - Primo M (cu control manual al distribu¡iei), - Primo E (cu control electronic continuu al distribu¡iei), - Primo EW (cu control electronic al distribu¡iei ¿i cântårire continuå). Toate modelele sunt echipamente de precizie, care oferå performan¡e de împrå¿tiere ridicate, reglaje intuitive ¿i între¡inere reduså. U¿urin¡a de utilizare ¿i setare sunt

caracteristicile care disting fertilizatorul Primo. Sistemul cu obturator dublu garanteazå o precizie unicå. Obturatorul inferior regleazå fluxul produsului cåtre disc, iar cel superior întrerupe sau reporne¿te distribu¡ia (Pornit/Oprit). La începutul ¿i la capåtul parcelei, posibilitatea de a ac¡iona numai un singur obturator (cel Pornit/Oprit) garanteazå o promptitudine unicå a råspunsului, care reduce subdozarea la începutul terenului ¿i supradozarea la sfâr¿itul acestuia. Acest lucru face din Primo unul dintre cele mai precise distribuitoare de îngrå¿åminte de pe pia¡å. În plus, posibilitatea de a modifica lå¡imea de lucru ac¡ionând asupra punctului în care îngrå¿åmântul cade pe disc, în loc så se regleze paletele discurilor, face ca echipamentul så fie rapid ¿i u¿or de reglat. Versiunile Isotronic, cu sistem de comunicare Isobus ¿i software dezvoltat intern de Maschio Gaspardo, au

Caracteristici tehnice - Putere necesarå de la tractor: începând de la 120 CP - Lå¡ime de lucru: pânå la 36 de metri - Capacitatea buncårului: maximum 3.210 l - Debitul maxim: 640 kg/min fost proiectate pentru agricultura de precizie. Acest lucru permite gestionarea dozei variabile ¿i a sec¡iunilor de împrå¿tiere, iar echipamentul oferå posibilitatea de a importa ¿i exporta date de lucru din ¿i cåtre fermå. Reglajele Pornit/Oprit ¿i ale dozei sunt controlate de sisteme electrice, pentru a garanta întotdeauna precizia maximå a distribu¡iei. Controlul punctului de cådere poate fi reglat manual sau automat, la cerere (Section Control Pro), ceea ce permite atât reglaF rea lå¡imii de lucru, cât ¿i con-

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 29/2022

MA{INI & UTILAJE Amazone: Demo cu sprayerul Pantera 4504H+ Reprezentan¡ii departamentelor de vânzåri ¿i service de la Amazone România au fost prezen¡i recent în ferma Free Land din Måriu¡a, jud. Cålåra¿i. Acolo au fåcut o prezentare în detaliu a ma¿inii de erbicidat autopropulsate Pantera 4054H+. Principalele atuuri ale sprayerului sunt: o lå¡ime de lucru de 36 de metri, sistemul Amaselect de închidere a lå¡imii de lucru duzå cu duzå, cu reglare hidraulicå a înål¡imii 1,2 - 1,7 m ¿i lå¡ime infinit variabilå între 1,8 - 2,6 m. IPSO Agriculturå: Sfaturi la ajustarea cultivatoarelor Echipa IPSO Agriculturå a început o campanie de optimizare în câmp a utilajelor de prelucrat solul Kuhn Performer. Printre sfaturile oferite fermierilor se numårå: balastarea corespunzåtoare a tractorului, ajustarea barei de trac¡iune a cultivatorului pentru ca utilajul så fie paralel cu solul, ajustarea la condi¡iile din câmp a presiunii hidraulice a sistemului de protec¡ie a organelor de cultivare, reglarea adâncimii de lucru conform tehnologiei agronomice ¿i a structurii solului. Agri-Alian¡a: Performan¡ele Kubota M7173 Premium Agri-Alian¡a a livrat recent în jude¡ul Constan¡a un tractor Kubota M7173 Premium. Acesta are garan¡ia extinså de 5 ani oferitå de cåtre producåtor în limita a 5.000 sau 3.000 de ore, op¡ional. Dintre performan¡e, enumeråm: un motor Kubota de 6.1 litri, 4 cilindri, care poate dezvolta130 /150/170 CP, transmisie cu 6 game powershit sau variabilå CVT, capacitate de ridicare pe spate de 9,4 tone, sistem de prindere frontal în 3 puncte, cu putere de ridicare de 3,5 tone, autoghidaj, monitor cu diagonala de 7 inci (17,8 cm) sau 12 inci (30,5 cm). 46

trolul sec¡iunilor. În prezen¡a unei zone deja tratate, închiderea automatå a sec¡iunilor (4 la stânga ¿i 4 la dreapta) maximizeazå eficien¡a distribu¡iei fårå risipå ¿i fårå deteriorarea culturii.

Dotårile performante conduc la economii Printre avantajele suplimentare oferite de distribuitoarele de îngrå¿åminte Primo se numårå: Punct de cådere reglabil. Datoritå posibilitå¡ii de a regla punctul de livrare a îngrå¿åmântului pe discul dispersor, este posibil så ac¡iona¡i într-un mod simplu, eficient ¿i intuitiv asupra lå¡imii de lucru, optimizând calitatea distribu¡iei. Agitator rotativ ¿i vibrant. Capul cu bra¡e multiple are o formå proiectatå pentru a transporta îngrå¿åmântul spre sistemul de distribu¡ie. În interiorul acestuia, sistemul “roatå intermediarå” controleazå rota¡ia, evitând spargerea produsului ¿i deteriorarea capului în prezen¡a corpurilor stråine.

Celulå de încårcare: fiecare kilogram conteazå. La modelele Primo E ¿i Primo EW, disponibile ¿i în versiunea Isotronic, existå o celulå de încårcare care permite “citirea” în timp real a cantitå¡ii de îngrå¿åmânt prezentå în buncår. Electronica de bord calculeazå cantitatea de produs distribuitå pe unitatea de suprafa¡å ¿i, dacå este necesar, corecteazå debitul pentru a optimiza doza. Senzorul utilizat a fost testat pentru a rezista la solicitåri ridicate ¿i a men¡ine precizia maximå în timp. Sistem de eliberare rapidå a discului. Suportul discului unic de împrå¿tiere este echipat cu un sistem brevetat de eliberare rapidå, care permite operatorului så intervinå rapid pentru a înlocui discul. Aceastå opera¡ie simplå ¿i intuitivå necesitå doar unealta furnizatå de producåtor. Deflector pentru împrå¿tiere la margini brevetat. Existå un kit op¡ional pentru fertilizare în apropierea capetelor de rând sau în fluxuri, fårå pierderi de produs sau contaminare, limitând lå¡imea razei de împrå¿tiere.

Versiunile E-EW sunt disponibile ¿i în versiunea Isotronic, cu protocolul de comunicare Isobus al Maschio Gaspardo. Aplica¡ia My Maschio Gaspardo permite ajustarea eficientå a tuturor modelelor în câteva minute, fåcând munca pe teren mai u¿oarå ¿i mai preciså. Este suficient så introduce¡i parametrii de împrå¿tiere necesari (tipul de îngrå¿åmânt, lå¡imea de lucru ¿i doza necesarå) pentru a ob¡ine setårile corecte pentru fertilizator ¿i un sumar rapid al specifica¡iilor îngrå¿åmântului utilizat. Func¡ia Spreader Smart Set oferå operatorului toate reglajele utilajului Primo în mod confortabil pe propriul smartphone. Este suficient så introduce¡i parametrii de împrå¿tiere necesari (tipul de îngrå¿åmânt, lå¡imea de lucru ¿i doza necesarå) pentru a ob¡ine setårile corecte pentru fertilizator ¿i un sumar rapid al specifica¡iilor îngrå¿åmântului utilizat. Profitul Agricol 29/2022

LOCURI DE MUNC|

ALIRA RECRUITMENT RECRUTARE ÎN AGRIBUSINESS POZIºII DESCHISE - IULIE 2022 REGIONAL SALES MANAGER - MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

INGINER PRODUCºIE - BRÅILA / TULCEA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

JUNIOR LOGISTIC OFFICER - BUCUREªTI

ANALIST SERVICII CLIENºI - BUCUREªTI Companie producåtoare de semin¡e

MANAGER LOGISTICÅ - CRAIOVA Companie distribuitoare de motoutilaje agricole

DIRECTOR ZONAL VÂNZÅRI: IL, CT&TL, TR/AG

Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e Companie distribuitoare de inputuri

TEHNICIAN INSTALÅRI SISTEME IRIGAºII - Oltenia / Vest ¿i Moldova

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 48

Profitul Agricol 29/2022

PAGINA DE HOBBY

Cerbul lop\tar Specie alohtonå, cerbul lopåtar a gåsit în ecosistemul natural complex din zonele de câmpie ¿i de deal din estul ¿i vestul României mediul propice în procesul de naturalizare. În zilele noastre, popula¡ia de cerb lopåtar înregistreazå aici, în nuclee izolate, un efectiv remarcabil.

riginar din zonele mediteraneene ale Europei ¿i din Asia Micå, cerbul lopåtar a fåcut obiectul primelor colonizåri pe teritoriul ¡årii noastre încå din secolul al XVI-lea, când este men¡ionat în parcurile nobiliare din Transilvania. Prezen¡a sa certå în acest spa¡iu geografic este semnalatå în anul 1575, în incinte. Emblematic pentru cerbul lopåtar din România råmâne înså parcul timi¿ean ªarlota, înfiin¡at pe o suprafa¡å de 1.200 de hectare între anii 1902 ¿i 1904 de cåtre contele Siegfried von Wimpffen ¿i populat cu exemplare aduse din Austria ¿i Europa Centralå. Aståzi, prin populåri ¿i repopulåri succesive, începând cu a doua jumåtate a secolului XX, specia, deplin împåmântenitå, este prezentå în douåzeci ¿i ¿ase de jude¡e ale ¡årii, sub formå de nuclee popula¡ionale, cele mai valoroase ¿i viguroase dezvoltându-se pe meleaguri arådene, în Câmpia Cri¿urilor, în condi¡ii de libertate. Mai pu¡in spectaculos decât cerbul comun în perioada rutului, lopåtarul are, totu¿i, farmecul såu de gladiator agil ¿i vivace, cu muget de luptå fårå amploare, înså plin de temperament. Nici luptele dintre masculi nu au ponderea celor de categorie grea: multå mi¿care, risipå de energie, încle¿tåri trecåtoare, fandåri de spadasin…

Profitul Agricol 29/2022

Cât prive¿te universul gastronomiei vânåtore¿ti, cunoscåtorii considerå carnea de cerb lopåtar superioarå celei a altor cervide, incluzând aici ¿i cåpriorul, extrem de preten¡ios ¿i de selectiv în alegerea hranei. Am avut înså prilejul så constat, în mai multe rânduri, cå nu e vorba de nici o exagerare, ¿ni¡elele din mu¿chii ¿irei spinårii de ciutå cucerindu-må definitiv. Neavând nevoie så fie frågezi¡i cu ciocanul de carne ¿i nici pråji¡i în exces, se topesc realmente în gurå, mai cu seamå în compania unui pocal de Cabernet. Probabil cå nici lui William Shakespeare nu îi era stråin acest lucru, de vreme ce – semnaleazå biografii såi, cercetând arhivele vremii – a fost nevoit så-¿i påråseascå în grabå familia ¿i orå¿elul natal, Stratford-upon-Avon, în urma braconårii unui cerb lopåtar în chiar parcul de vânåtoare al lui Sir Thomas Lucy, nimeni altul decât judecåtorul de pace al districtului. Iatå cum tenta¡ia ospåtårii cu delicioasa carne de lopåtar a îmbogå¡it cultura umanitå¡ii, fugarul oprindu-se tocmai la Londra, unde ¿i-a început cariera de genial dramaturg ¿i sonetist. Inspirat de måiestria recunoscutå a unui autentic master-chef al secolului trecut, vestitul Colea Olexiuc, iatå ce am încercat eu însumi, cu unele adaosuri personale, dictate de avantajul hoinårelilor pe potecile pådurii:

Antricot de cerb lopåtar cu hribi Dupå cele zece zile obligatorii de fezandare în blanå ¿i marinare în bai¡, se decupeazå din carcaså cam un kilogram de antricoate, se curå¡å de pieli¡e, se spalå ¿i se ¿terg, dupå care se såreazå, se trec prin fåinå ¿i se pråjesc în unturå deja fierbinte. Rumenite, se laså în altå crati¡å cu capac, pentru a se påstra calde, iar în locul lor se cålesc trei-patru cepe tåiate în rondele, peste care se råstoarnå apoi o jumåtate de kilogram de hribi tomnatici, curå¡a¡i, spåla¡i în câteva ape ¿i tåia¡i în sferturi, fårå a li se deta¿a pålåriile de picior. Când totul a scåzut, se adaugå trei linguri de fåinå, coco¿ate, ¿i o cea¿cå de supå de oase, se condimenteazå, låsându-se la fiert încå o jumåtate de orå. La sfâr¿it, se batjocore¿te compozi¡ia cu con¡inutul unei alte ce¿ti, de aceastå datå cu smântânå groaså, de ¡arå. Dupå zece minute de clocot la foc molcom, se råstoarnå întreaga minunå¡ie peste antricoate, pentru a se împrieteni cum se cuvine. În tandem cu cartofi cop¡i, pu¡in crocan¡i, cu câ¡iva ciorchini de påltinele negre la buza fiecårei farfurii ¿i cu vinul de care am amintit mai sus, acest giuvaier culinar î¿i spore¿te surprinzåtor caratele.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 2 - 3 august Karpaten Premium Angus organizeazå Romanian Beef Master, o competi¡ie centratå pe vita de carne, la Moara Vlåsiei, jud. Ilfov. 8 septembrie ¥mpreunå cu APPR, Nicolae Sitaru a stabilit când va avea loc Ziua Porumbului în ferma sa de la Orezu, Ialomi¡a. 13 - 15 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2022, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an. ¥n 2021, de¿i încå mai plana umbra cenu¿ie a pandemiei, Sommet de l’Elevage a atins 93.000 de vizitatori ¿i 1.500 de expozan¡i. Anul acesta organizatorii se stråduie så depå¿eascå cifrele. 26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra, organizat de cåtre Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comer¡ ¿i Industrie din România. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 50

:n Los Angeles s-a instituit “poli]ia apei” Autoritå¡ile din Los Angeles au adoptat o abordare nouå pentru conservarea apei. Dupå câteva luni de secetå, locuitorii au voie så-¿i ude grådinile ¿i plantele doar dupå un orar impus: timp de opt minute, douå zile pe såptåmânå. Poli¡ia patruleazå pe stråzi ¿i aplicå amenzi pentru cei care nu udå dupå noile reguli. “În primå fazå se då un avertisment, apoi amenzile încep de la 200 de dolari. Dacå se repetå încålcarea regulilor, amenda este de 400 de dolari ¿i apoi 600 de dolari”, declarå agentul din cadrul Departamentului de apå ¿i energie din Los Angeles (LADWP), Damon Ayala. Ayala spune cå nu este vorba despre un mod de a face bani, ci doar despre o schimbare de comportament a locuitorilor: “Nu ne dorim banii lor - asta nu ne aduce mai multå apå. Încercåm så ob¡inem o schimbare de comportament”. În statul California, apa este utilizatå în propor¡ie de 50% pentru mediu, 40%

pentru agriculturå, ¿i doar 10% pentru urban. Udarea spa¡iilor verzi, în special, reprezintå cea mai mare risipå de apå din zonele urbane, iar amenajårile peisagistice tolerante la secetå ar putea economisi cu pânå la 85% mai multå apå. Restric¡iile au avut ¿i efect, oficialii LADWP anun¡ând o scådere a consumului de apå din partea locuitorilor ora¿ului cu 9% în iunie, comparativ cu aceea¿i lunå a anului trecut.

Marilena R|DUCU

ORIZONTAL: 1) Felul întâi la maså – Lovitura militarilor; 2) Cel din Cålåra¿i! – Aflat în stare brutå; 3) ºinute la loc de cinste – Culme… în 9 10 Halmeu! 4) Corespondentå de la sate; 5) Primele admise… la academie! – Din påcate… nu-l po¡i vedea – Uscatul... ie¿it din mare; 6) Vinde numai ce se då înapoi – Cap de serie; 7) ªuvi¡e tåiate... într-un fel; 8) Stâlp al apårårii – Vis de cineast; 9) Adu¿i pe calea cea dreaptå; 10) Lipsit de chemare.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 28/2022 ORIZONTAL: CLACA - CUPA; RULOURI - LC; ACTA - AURIT; MI - FASTACI; ATOASA - SIV; OBTURAT - I; PRO - DIRECT; L - SPATIALA; IDIOT - ZLOT; ULTRAGIATE.

VERTICAL: 1) Un tânår întâlnit în pådure – Bågat la cheltuialå; 2) Rostit la o evocare; 3) Nobilul reginei – O måsurå de aur; 4) Reac¡ie în lan¡; 5) Se manifestå cu degajare – Interior de vilå! 6) Da¡i absen¡i de la slujbå – Exprimate cu mare greutate; 7) Indicator de depå¿ire – Cu plata pe loc; 8) Centrul unui patrulater! – Cu el nu ne mai merge; 9) Se saltå pe tocuri – ºine urechile înfundate; 10) Ie¿it din reac¡ie. Profitul Agricol 29/2022

Profitul Agricol nr 29, din 2022

Articles inside

Impactul tranzitului de cereale din Ucraina