6 minute read
Dezvoltarea ora¿elor afecteazå din plin agricultura
ANALIZ|
Dezvoltarea ora[elor afecteaz\
Comuna Moara Vlåsiei din jude¡ul Ilfov are 6.700 de locuitori ¿i 3000 de hectare teren arabil. De curând, primarul, liberalul Andrei Filip, a ajutat la construirea unui cvartal de case pentru tineri, pe care l-a botezat simplu “Cartierul Tineretului”.
Moara Vlåsiei este situatå în nordul Bucure¿tiului. Îna inte de råzboi, se nu mea Moara Såracå fiindcå ¡åranii ve neau så macine la o moarå care umbla pe pârâul Cociovali¿te. Localnicii boga¡i måcinau la Moara Domneascå, adicå la moara care umbla cu motor cu aburi. Când au venit comuni¿tii la putere, denumirea Moara Såracå dådea prost, iar Moara Domneascå ¿i mai prost. A¿a cå au botezat satul Moara Vlåsiei.
Apropierea de Bucure¿ti a fåcut ca în zonå mul¡i orå¿eni så aibå terenuri sau case. De locuit sau de vacan¡å.
Pe deoparte este un fenomen bene fic pentru comunå. Se fac investi¡ii în locuin¡e, se cumpårå materiale de construc¡ie de pe raza comunei, unii locu itori au de muncå în construc¡ii, în grå dinåri, au grijå de case ¿i lucrurile se mi¿cå, explicå primarul.
La prima vedere, nu este aåa råu cå vine capital în comunå. Dar un detaliu se face sim¡it. Nou-veni¡ii, chiar dacå au locuin¡a permanentå în Moara Vlåsiei, nu î¿i mutå ¿i domiciliul. Ei tot în Bucu re¿ti figureazå, ma¿ina tot în Bucureti este înregistratå, impozitele ¿i taxele le plåtesc în Bucure¿ti, nu în comunå.
“Dacå tratåm jude¡ul Ilfov doar ca dormitor, n-am rezolvat nimic, nu mai discutåm de beneficii”, spune, amårât, primarul din Moara Vlåsiei.
Odatå cu orå¿enii, au apårut ¿i de za vantajele. Pe strådu¡e s-a fåcut aglo mera¡ie, cåci oamenii se duc cu ma¿inå oriunde.
Vechii locuitori, mai ales cei care nu au terenuri de vânzare, au avut o reac ¡ie de respingere, ar vrea ca lucrurile så se opreascå ¿i comuna så nu se mai urbanizeze.
“Am avut chiar o hotårâre de consi liu, prin care se interzice dezmembra rea terenului sub 1.000 de metri, su prafa¡a minimå deci pentru construirea unei case”, spune Andrei Filip. “Dar au fost cetå¡eni cu diverse interese care au contestat hotårârea. Pe altul îl deranjeazå animalele, un coco¿ mai cântå di minea¡a la ore nepotrivite, se lucreazå ¿i e mult praf”.
Apropierea de capitalå are multe avantaje. ¥n comunå, numai cine nu dore¿te så lucreze, nu lucreazå. Tinerii care pleacå peste hotare nu reprezintå un fenomen acolo. A¿a cå Filip ¿i-a propus modernizarea învå¡åmântului, accesarea fondurilor europene ¿i altele.
“Am angajat o consilierå cu multå experien¡å, care a lucrat la APIA ¿i la AFIR. La noi în Moara Vlåsiei tinerii nu prea sunt interesa¡i de agriculturå sau de accesarea fondurilor europene, spu ne Filip.
“Noi am fåcut publicitate cå putem så-i sprijinim pe tineri prin consultan¡å. Unii s-au mai interesat, dar prea pu¡ini. E adevårat cå de un an, de când am stabilit aceastå prioritate, încå nu avem ghiduri cu måsuri concrete pentru accesarea fondurilor europene, pentru pri mårie ¿i pentru cetå¡eni. Înså, chiar da cå ar mai fi tineri interesa¡i de agriculturå, terenurile au fost deja luate. ¥n zonå fermele lucreazå în jur de 100 - 200 pânå la 600 de hectare ¿i fac numai culturå mare. Proprietarul de fer må vegetalå rar se implicå în zootehnie.
“Nu existå oameni care så vrea så lucreze în zootehnie. Este mai facil så lucrezi câteva luni pe an pentru culturå vegetalå”, crede primarul. ¥n schimb, nici nu are solicitan¡i de ajutor social.
Intrarea în zona metropolitanå este un concept abstract, foarte vag pentru locuitori.
“Nu ne ajutå cu nimic ¿i nu s-a stabilit nimic institu¡ional. Noi facem parte
din plin agricultura
din jude¡ul Ilfov, din al doilea inel care înconjoarå Capitala, încå nu se construie¿te pe toate câmpurile ¿i nici nu încurajåm asemenea practici. Avem destul teren intravilan construibil.
Încurajåm serviciile, construirea de hale, mica industrie. Avem un partene riat cu Consiliul Jude¡ean într-un proiect major pentru terminalul intermodal.
Este o facilitate în domeniul logisticii. Vor fi construite hale pentru depo zitarea ¿i transferul mårfurilor venite din Portul Constan¡a în containere, iar de aici pleacå mai departe.
Este în preajma noului terminal cargo de la Aeroportul Otopeni, a doua linie de centurå va trece tangen¡ial pe lângå comuna Moara Vlåsiei.
Existå toate condi¡iile pentru construirea terminalului internodal. Noi am pus la dispozi¡ie terenul aflat în proprietatea publicå a consiliului nostru local.
Suntem parteneri în acest proiect ce va fi finan¡at din fonduri europene. Con siliul jude¡ean a finalizat toate studiile de fezabilitate. Putem så ne apucåm de treabå. Ulterior, terminalul va fi scos la licita¡ie pentru a fi operat de companii specializate în logisticå. Vom avea aici 200-300 de locuri de muncå directe, vor apårea ulterior alte posibilitå¡i de angajare, vor fi taxe ¿i impozite pe locuri de muncå, pe metru påtrat de halå, de platformå, redeven¡a din concesionarea terenului...”, sperå primarul.
“Din 2008, când am venit la pri må rie, am înfiin¡at un cartier de tineri conform Legii 15/2003, datoritå cåreia pu tem acorda teren tinerilor care înde plinesc unele condi¡ii: så aibå domiciliu la Moara Vlåsiei, vârsta 18-35 de ani, så nu aibå altå locuin¡å sau teren, iar noi am mai pus o condi¡ie - tinerii så fie nåscu¡i ¿i crescu¡i în Moara Vlåsiei sau pårin¡ii ¿i bunicii lor så aibå rol agricol ¿i fiscal la Moara Vlåsiei.
Altfel, orice tânår care venea la Moara Vlåsiei trebuia så primeascå teren pentru caså.
Noi vrem så rezolvåm problemele locative ale tinerilor localnici, iar nu så ne încårcåm cu problemele altora. Leam dat gratuit câte 400-500 de metri påtra¡i pentru caså.
Le-am pus la dispozi¡ie douå pro iecte gratuite: unul cu un nivel, altul cu parter ¿i mansardå. Fiecare proiect are strada lui.
Tânårul nu plåte¿te taxå de auto rizare, primåria introduce utilitå¡ile pe måsurå ce se dezvoltå.
Cartierul Tineretului are electricita te, gaz, apå curentå, canalizare. Am fåcut sta¡ie de epurare, sta¡ie de tratare a apei. În func¡ie de nevoile ¿i posibili tå¡ile lor, î¿i aleg un proiect. Totul pe banii primåriei.
Terenul se acordå numai celor care construiesc imediat, nu peste doi ani, ca så nu blocåm bugetul primåriei pe un câmp gol. Tinerii au dreptul de proprietate asupra locuin¡ei ¿i se intabuleazå dreptul de folosin¡å a terenului pentru durata cât va exista locuin¡a. Toate uti litå¡ile se asigurå pe banii primåriei. A¿a am reu¿it så construim cap-coadå.
La Moara Vlåsiei, am acordat prioritate utilitå¡ilor. Am aderat la un proiect jude¡ean, împreunå cu Asocia¡ia de Dezvoltare Apå-Canal Ilfov. S-au accesat la nivel jude¡ean fonduri în valoare de 300 de milioane de euro, din care 1012 milioane se alocå pentru Moara Vlåsiei. Am parcurs pa¿ii intermediari ¿i licita¡ia urmeazå, iar firma câ¿tigåtoare se apucå de treabå. În doi-trei ani, vom rezolva problema apå-canal în comuna noastrå. Pe drumul jude¡ean este un mare ¿antier. Este un proiect cu 70% fonduri europene pentru reabilitarea drumului jude¡ean de la Balote¿ti pânå la Fierbin¡i. Pânå în toamnå, terminåm cu ¿antierul.”
Racordarea la re¡eaua de gaze s-a extins în aproape toatå comuna. “Tre buie så legåm ¿i cartierele Tineretului ¿i Vlåsia.” Cartierul Tineretului este construit între o baltå cu pe¿te ¿i pådurea satului. O viitoare zonå de agrement. Pe bulevardele Bu¿teni, Predeal, se mai lucreazå încå. De fapt, aceastå margine de sat este un ¿antier total. Unii proprietari s-au mutat deja.
Andrei Filip,
primar Moara Vl\siei
