ANALIZ|
Dezvoltarea ora[elor afecteaz\ Comuna Moara Vlåsiei din jude¡ul Ilfov are 6.700 de locuitori ¿i 3000 de hectare teren arabil. De curând, primarul, liberalul Andrei Filip, a ajutat la construirea unui cvartal de case pentru tineri, pe care l-a botezat simplu “Cartierul Tineretului”.
M
oara Vlåsiei este situatå în nordul Bucure¿tiului. Înainte de råzboi, se numea Moara Såracå fiindcå ¡åranii veneau så macine la o moarå care umbla pe pârâul Cociovali¿te. Localnicii boga¡i måcinau la Moara Domneascå, adicå la moara care umbla cu motor cu aburi. Când au venit comuni¿tii la putere, denumirea Moara Såracå dådea prost, iar Moara Domneascå ¿i mai prost. A¿a cå au botezat satul Moara Vlåsiei. Apropierea de Bucure¿ti a fåcut ca în zonå mul¡i orå¿eni så aibå terenuri sau case. De locuit sau de vacan¡å. Pe deoparte este un fenomen benefic pentru comunå. Se fac investi¡ii în locuin¡e, se cumpårå materiale de construc¡ie de pe raza comunei, unii locuitori au de muncå în construc¡ii, în grådinåri, au grijå de case ¿i lucrurile se mi¿cå, explicå primarul. La prima vedere, nu este aåa råu cå vine capital în comunå. Dar un detaliu se face sim¡it. Nou-veni¡ii, chiar dacå au locuin¡a permanentå în Moara Vlåsiei, nu î¿i mutå ¿i domiciliul. Ei tot în Bucure¿ti figureazå, ma¿ina tot în Bucureti este înregistratå, impozitele ¿i taxele le plåtesc în Bucure¿ti, nu în comunå. “Dacå tratåm jude¡ul Ilfov doar ca dormitor, n-am rezolvat nimic, nu mai discutåm de beneficii”, spune, amårât, primarul din Moara Vlåsiei. Odatå cu orå¿enii, au apårut ¿i de16
zavantajele. Pe strådu¡e s-a fåcut aglomera¡ie, cåci oamenii se duc cu ma¿inå oriunde. Vechii locuitori, mai ales cei care nu au terenuri de vânzare, au avut o reac¡ie de respingere, ar vrea ca lucrurile så se opreascå ¿i comuna så nu se mai urbanizeze. “Am avut chiar o hotårâre de consiliu, prin care se interzice dezmembrarea terenului sub 1.000 de metri, suprafa¡a minimå deci pentru construirea unei case”, spune Andrei Filip. “Dar au fost cetå¡eni cu diverse interese care au contestat hotårârea. Pe altul îl deranjeazå animalele, un coco¿ mai cântå diminea¡a la ore nepotrivite, se lucreazå ¿i e mult praf”. Apropierea de capitalå are multe avantaje. ¥n comunå, numai cine nu dore¿te så lucreze, nu lucreazå. Tinerii care pleacå peste hotare nu reprezintå un fenomen acolo. A¿a cå Filip ¿i-a propus modernizarea învå¡åmântului, accesarea fondurilor europene ¿i altele. “Am angajat o consilierå cu multå experien¡å, care a lucrat la APIA ¿i la AFIR. La noi în Moara Vlåsiei tinerii nu
prea sunt interesa¡i de agriculturå sau de accesarea fondurilor europene, spune Filip. “Noi am fåcut publicitate cå putem så-i sprijinim pe tineri prin consultan¡å. Unii s-au mai interesat, dar prea pu¡ini. E adevårat cå de un an, de când am stabilit aceastå prioritate, încå nu avem ghiduri cu måsuri concrete pentru accesarea fondurilor europene, pentru primårie ¿i pentru cetå¡eni. Înså, chiar dacå ar mai fi tineri interesa¡i de agriculturå, terenurile au fost deja luate. ¥n zonå fermele lucreazå în jur de 100 - 200 pânå la 600 de hectare ¿i fac numai culturå mare. Proprietarul de fermå vegetalå rar se implicå în zootehnie. “Nu existå oameni care så vrea så lucreze în zootehnie. Este mai facil så lucrezi câteva luni pe an pentru culturå vegetalå”, crede primarul. ¥n schimb, nici nu are solicitan¡i de ajutor social. Intrarea în zona metropolitanå este un concept abstract, foarte vag pentru locuitori. “Nu ne ajutå cu nimic ¿i nu s-a stabilit nimic institu¡ional. Noi facem parte Profitul Agricol 30/2021
