Profitul Agricol nr. 39, din 2024

Viitorul Politicii Agricole nu sun\ bine

Zilele acestea, la Bruxelles, cel mai important subiect agricol este un document intitulat simplu, Dialog strategic privind viitorul agriculturii ;n UE. A fost publicat ;n septembrie [i cred c\ ar merita cu prisosin]\ o analiz\ de fine]e.

Acest document, Dialogul strategic, a fost cerut de pre[edinta Comisiei, Ursula von der Leyen, ;n ianuarie 2024, ca o form\ de r\spuns la protestele agricultorilor, care ;n iarn\ atinseser\ 19 state din UE.

Sunt 100 de pagini de principii politice directoare [i recomand\ri, grupate ;n 5 domenii (sistem agroalimentar, venituri, rezilien]\, inovare [i durabilitate). Mai important, este baza pentru lansarea dezbaterii privind viitoarea Politic\ Agricol\ Comun\, cea de dup\ 2027.

Remarcabil, ;n document se vorbe[te repetat despre internalizarea externalit\]ilor. Adic\, traduc=nd din bruxellez\, despre ;nt\rirea controalelor la frontier\ [i acceptarea doar de produse agricole care respect\ acelea[i standarde ca [i cele din Uniune. O promisiune deloc nou\.

Apoi, cum documentul a avut ca fir ro[u sustenabilitatea ;n toate dimensiunile ei, autorii propun crearea unui Fond de Tranzi]ie Just\ (Just Transition Fund) cu caracter temporar [i complementar fa]\ de bugetul Politicii Agricole. S\ sper\m c\ va fi cu adev\rat complementar, [i nu doar un artificiu care s\ conduc\ la reducerea bugetului agriculturii.

Dar cine [tie ce surprize ne rezerv\ viitorul, at=t timp c=t pe holurile institu]iilor europene se vorbe[te despre anvelopa na]ional\, bugete ;ntregi de bani europeni l\sa]i cu totul la m=na statelor, s\ ;i aloce dup\ cum consider\ c\ au nevoie?

anul XXVII, nr. 39/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

Horia-Victor Hålmåjan Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Cu o experien]\ de peste 25 de ani ;n politici agricole, Cristina Cionga a lucrat at=t ;n sectorul public, c=t [i ;n cel privat, fiind acum director-adjunct cu atribu]ii ;n politici europene al Forumului APPR.

Cristina CIONGA

Evenimentele s\pt\m=nii

Licen]e pentru importul de ou\ [i carne de pui din Ucraina 7

Austeritate ;n cercetarea agricol\ 8

Apel pentru legiferare favorabil\ a NGT 8

Comisia European\ pl\nuie[te o revolu]ie în noul exerci]iu financiar 10

Uraganele devasteaz\ culturile de bumbac din sudul SUA 12

Fran]a are probleme cu carnea din plante 12

A fost majorat bugetul pentru “Creditul fermierului” 9 “Am=narea ratelor”, ;n Monitorul Oficial 9

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii 15

Stocurile mondiale de grâu, la cel mai sc\zut nivel din 2015/16 17

Rusia anun]\ o produc]ie redus\ la grâu 18

Culturivegetale

Sume imense pentru practici prietenoase cu mediul... în SUA 20

Corteva investe[te [i mai mult în editarea genetic\ 20

S-a consumat plafonul pentrusubven]ia la motorina pentru iriga]ii! 21

Zincul la culturile de toamn\ 22

Solu]iile BASF pentru culturile din zona de vest 23

Cre[terea animalelor

Mihai R\zvan Moraru despre modificarea OUG 4> “Sunt multe necunoscute” 13

Agricultura viitorului va fi chiar complet digital\? 14

Claas cu garan]ii

9S 425, finalist pentru titlul “Tractorul anului 2025”

Mateiu prefer\ tractoare închiriate, nu cump\rate

S|PT|M+NII

Licen]e pentru importul de ou\ [i carne de pui din Ucraina

Guvernul a adoptat miercuri, 9 octombrie, o ordonan]\ de urgen]\ prin care ou\le [i carnea de pas\re au fost incluse pe lista produselor care pot fi importate din Ucraina doar pe baz\ de licen]\ de import.

Ucraina, pe modelul altor state membre. Potrivit unui comunicat al Uniunii Cresc\torilor de P\s\ri (UCPR), m\sura este necesar\ pentru stabilizarea pie]ei ou\lor [i a c\rnii de pas\re [i prevenirea unor [ocuri economice [i mai grave, cu efect pe termen lung.

Congresul industriei semin]elor, ;n Danemarca

Edi]ia din acest an a Congresului Euroseeds are loc Copenhaga, Danemarca, în perioada 13-16 octombrie. Peste 1.200 persoane sunt prezente la ceeace an de an devine locul în care profesioni[tii din industria semin]elor organizeaz\ întâlniri, expozi]ii [i tranzac]ii.

Se pl\te[te avansul din subven]ie

Mar]i, pe 15 octombrie, a ;nceput plata ;n avans a subven]iei pe suprafa]\. Avansul este de 1,2 miliarde euro, a anun]at ministrul Florin Barbu. Un miliard de euro vor fi pl\ti]i din Fondul de Garantare Agricol\ iar 200 de milioane din Fondul European pentru Dezvoltare Rural\.

Potrivit ministrului Agriculturii, m\sura a fost adoptat\ în urma unei discu]ii cu formele asociative din sectorul avicol. Ace[tia se confruntau cu o real\ problem\ din cauza importurilor de ou\ [i carne de pas\re din Ucraina, la pre]uri de dumping, mult sub costurile de produc]ie pe care le au cresc\torii rom=ni. ANSVSA, inclusiv Vama, vor verifica toate importurile.

“Deja s-a introdus în sistem c\ aceste importuri se fac doar pe baz\ de licen]\ aprobat\ de c\tre Ministerul Agriculturii. În cazul în care nu exist\ licen]\, niciun gram de carne de pui [i niciun ou nu vor intra pe teritoriul României pentru comercializare, doar în procesare”, a precizat ministrul.

V\ reamintim, pe 2 octombrie cres c\torii de p\s\ri au solicitat autorit\]ilor interzicerea unilateral\ a importurilor de produse avicole din

Datele UCPR arat\ c\ importul de ou\ de consum proaspete din Ucraina, în primele [ase luni din 2024, a atins 534 tone, în cre[tere cu 48% fa]\ de aceea[i perioad\ din 2023, cu pre]uri de import sub cele ale ou\lor româ ne[ti, dar cu o tendin]\ descresc\toare pe parcursul perioadei, de la o medie de 0,12 eurocen]i pe ou în luna ianuarie 2024 la circa 0,60,7 eurocen]i pe ou în lunile iulie-august 2024.

Totodat\, volumul în cre[tere al importurilor de ou\ din Ucraina, la pre]uri sc\zute [i de calitate slab\, exercit\ presiuni grave asupra pre]urilor la poarta fermei.

Pe de alt\ parte, potrivit datelor UCPR, importul de carne de pas\re refrigerat\ [i congelat\ din Ucraina, în primele 6 luni din 2024, a ajuns la circa 4.000 tone, fa]\ de 78 tone importate în aceea[i perioad\ a anului 2021, cu poten]ial de cre[tere semnificativ\ în semestrul II 2024.

Andrei OSTROVEANU

Vor ;ncepe pl\]ile pentru desp\gubiri

Pe 11 octombrie a fost publicat\ ;n Monitorul Oficial Ordonan]a privind desp\gubirile pentru secet\. Mar]i, pe 15 octombrie, ministrul a anun]at c\ ;n perioada urm\toare vor ;ncepe pl\]ile, f\r\ s\ avanseze ;ns\ vreo dat\ sigur\.

“Va ;ncepe [i plata accizei la motorin\ pentru trimestrul 2, iar ;n urm\toarea lun\ vom demara [i plata accizei pentru motorin\ ;n trimestrul 3”, a declarat Barbu.

Casa Unirea va ;ncepe s\ proceseze legume

Casa Unirea va participa la ur m\toarea sesiune a programului Investalim, pentru depunerea unui proiect de procesare a legumelor.

“Singura [ans\ este s\ dezvolt\m pe aceast\ societate spa]ii de depozitare ;n bazinele legumicole, inclusiv de procesare”, a precizat ministrul Bar bu. Proiectul pe Investalim va ]inti legumele care nu sunt calibrate pentru v=nzare.

Cronica evenimentelor

23 - 25 octombrie

La Bucure[ti se va ]ine al XI-lea Congres bianual al Fermierilor Europeni, organizat de Copa-Cogeca.

25 octombrie

Semtest Craiova organizeaz\ Parada Taurilor Române[ti 2024, eveniment emblematic al zootehniei din România

30 octombrie - 2 noiembrie

La ROMEXPO se va ]ine Târgul INDAGRA, cel mai important eveniment agricol din România.

6 - 10 noiembrie

La Bolonia are loc Expozi]ia Mondial\ de Ma[ini Agricole, EIMA Interna]ional 2024.

7 noiembrie

:n aula ASAS se va ]ine Conferin]a Sorgul – Planta de cultur\ a viitorului.

12 - 15 noiembrie

La Hanovra, în Germania, se va ]ine EuroTier, cel mai important târg de produse [i servicii pentru cre[terea animalelor.

26 - 28 noiembrie

Bordeaux Exhibition Centre va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul inova]iilor în vinifica]ie.

Apel pentru legiferare favorabil\ a NGT

Într-o filmare realizat\ de Asocia]ia American\ pentru Comer]ul Semin]elor (ASTA), exper]i din întregul lan] de aprovizionare agricol sus]in cauza noilor tehnici genomice (NGT), cerându-le eurodeputa]ilor s\ le legifereze favorabil, “pentru binele fermierilor europeni, al sistemelor alimentare globale [i al planetei”.

Printre exper]i se num\r\ Patricija Gran, cercet\tor la Universitatea Wageningen< Gary Rudgers, director se-

nior la J.R. Simplot Company< Ying Shao, CEO Plantik Biosciences< Dr. Leena Tripathi, director pentru Africa de Est la Institutul Interna]ional de Agri cultur\ Tropical\ (IITA)< Thor Gunnar Kofoed, fermier [i vicepre[edinte al Consiliului Danez pentru Agricultur\ [i Alimenta]ie< Tiberiu Dan Stan, fermier [i vicepre[edintele FAPPR.

Austeritate ;n

cercetarea agricol\

Academia de {tiin]e Agricole [i Silvice a organizat în zilele de 9 [i 10 octombrie o expozi]ie pentru ca toate sta]iunile de cercetare din ]ar\ s\-[i poat\ etala realiz\rile [i proiectele în derulare. Au participat cu standuri 61 de sta]iuni de cercetare.

“Pentru performan]\, trebuie ref\cut\ dotarea tehnic\,” spune Valeriu Tab\r\, pre[edintele ASAS. “Trebuie laboratoare la nivelul tehnicii actuale. Trebuie s\ continu\m refacerea resursei umane. Au intrat mul]i tineri în sistem. A fost greu s\ men]inem ce am avut. Am avut mari probleme cu Ordonan]a 507 cu «austeritatea». Nu a stabilit nimeni unde trebuie s\ aplici austeritatea [i unde nu se poate. Altfel, anulezi tot ce ai f\cut ani de zile. Nu

putem reveni la situa]ia de acum cinci ani, când oamenii trebuiau s\ plece acas\ de la institut fiindc\ nu mai era c\ldur\ [i nici calculatoarele nu mai func]ionau.

Se fac presiuni enorme pentru a ne prelua patrimoniul. Înainte de 1940, cei boga]i donau pentru cercetare, pentru proiecte de interes na]ional, acum cei boga]i vor s\ ia totul de la cercetare [i de la stat. E ceva incredibil”.

Au fost prezente practic toate domeniile de cercetare - de la cereale [i pân\ la horticultur\ [i zootehnie. Un poten]ial imens, aflat parc\ în adormire, fiindc\ realiz\rile nu se reflect\ în dezvoltarea agriculturii actuale în toat\ plenitudinea ei. Legisla]ia cercet\rii nu e respectat\ în primul rând de c\tre structurile statului.

Viorel PATRICHI

Robert VERESS

A fost majorat bugetul pentru “Creditul fermierului”

Pe 9 octombrie a fost aprobat\ Ordonan]a de urgen]\ pentru modificarea OUG nr. 7 privind “Creditul fermierului”. Astfel, cei care î[i desf\[oar\ activitatea doar în cadrul agriculturii primare beneficiaz\ de un grant care acoper\ componenta de dobând\ reprezentând partea de Robor la 3 luni pe perioada creditului, dar nu mai mult de 60 de luni [i f\r\ a dep\[i plafonul maxim de 280.000 euro/beneficiar.

Schema de ajutor de stat acoper\ [i plata datoriilor restante c\tre furnizori ori distribuitori de inputuri.

:n cazul beneficiarilor care prezint\ procese-verbale de constatare [i evaluare a pagubelor pentru anul 2024 de minim 50% din suprafa]\, creditul poate fi utilizat [i pentru rambursarea ratelor aferente altor credite/linii de credit/finan]\ri tip leasing financiar sau opera]ional contractate, dac\ destina]ia acestor finan]\ri este în strâns\ leg\tur\ cu activitatea în sectorul produc]iei agricole.

Bugetul schemei de ajutor de stat se majoreaz\ la maximum 1,8 miliarde lei, [i se adresez\ unui grup poten]ial de 7.500 beneficiari.

“Am=narea ratelor”, ;n Monitorul Oficial

Pe 11 octombrie a ap\rut ;n Monitorul Oficial Ordonan]a de Urgen]\ 118 pentru modificarea OUG nr. 4/2024, adic\ ordonan]a pentru acordarea unor m\suri de sprijin în scopul gestion\rii efectelor secetei.

Modific\rile [i complet\rile vizeaz\ c=teva aspecte> suspendarea rambur s \rii datoriilor curente [i restante, cu scaden]a în anul 2024, pân\ la data de 1 august 2025.

M\sura suspend\rii execut\rilor silite se va aplica pe întregul lan] valoric, fermieri - distribuitori - produc\tori - furnizori, la cerere. În cazul în care debitorii î[i achit\, pân\ la data de 31 decembrie 2024, obliga]iile de plat\ aferente contractelor aflate în derulare, nu se vor percepe dobânzi, penalit\]i, major\ri de

întârziere [i se vor men]ine toate discount-urile [i beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cump\rare.

Pe toat\ perioada aplicabilit\]ii suspend\rii pl\]ilor ratelor [i a execut\rii silite sunt interzise orice acte de v=nzare-cump\rare sau opera]iuni având ca obiect transferuri patrimoniale de c\tre fermieri, altele decât cele f\cute în cursul firesc al desf\[ur\rii activit\]ii. Dac\ se petrect, acestea sunt prezumate ca realizate în frauda creditorilor [i lovite de nulitate absolut\.

Termenul de aplicare a ordonan]ei este p=n\ la 1 august 2025.

Sprijinul se acord\ pentru beneficiarii care nu figureaz\ cu credite restante, inclusiv pentru finan]\rile tip leasing, sau, dac\ înregistreaz\ restan]e, acestea sunt încadrate în categoriile A, B [i C în baza de date a Centralei Riscului de Credit.

Beneficiarii pot solicita acordarea unui ajutor sub form\ de garan]ie de pân\ la 100% din valoarea creditului, acordat\ de c\tre Fondul de Garantare a Creditului Rural, care este administratorul schemei, din sumele puse la dispozi]ie de Ministerul Agriculturii.

Adrian Chesnoiu se retrage

PSD ;l avea, la Olt, pe lista de candida]i la Camera Deputa]ilor [i pe fostul ministru Adrian Chesnoiu. S\pt\m=na aceasta ;ns\, Chesnoiu a anun]at c\ renun]\ s\ mai candideze. Motivul, dosarul penal instrumentat de DNA.

Dup\ ce nu a mai fost ministru, Adrian Chesnoiu a r\mas deputat [i a fost ales pre[edinte al Comisiei de Agricultur\, pozi]ie din care a sus]inut c=teva ini]iative, probabil cea mai a[teptat\ fiind Legea arendei pe 7 ani. Acum, Adrian Chesnoiu spune c\ ;[i va duce la cap\t mandatul de deputat, iar apoi va lua o pauz\ de decizie, dar nu se va deconecta de la lumea agricol\.

pagin\ de Andrei

OSTROVEANU

“Nu vreau ca, în campanie, s\ se fac\ vreo asociere negativ\ între persoana mea [i partid”, spune Chesnoiu.

Comisia European\ pl\nuie[te o revolu]ie în noul exerci]iu financiar :N CULISELE BRUXELLESULUI

Conform unui document intern al Direc]iei Buget a Comisiei Europene, care a fost scurs în pres\, Executivul condus de Ursula von der Leyen preg\te[te o revolu]ie în toat\ regula pentru viitorul exerci]iu bugetar de [apte ani 2028-2034.

Toate programele financiare ale UE ar urma s\ fie comasate într-unul singur, urmând ca statele membre s\ decid\ care sunt le priorit\]ile na]ionale [i s\ aloce banii în concordan]\.

Prin urmare, dac\ guvernul României din anul 2027, când ar trebui s\ se finalizeze negocierile pentru urm\torul cadru financiar multianual, va decide c\ prioritatea sa sunt investi]iile în infrastructura rutier\, va putea aloca mai

mul]i bani la Transporturi [i mai pu]ini altor ministere, inclusiv Agriculturii.

:n scrisoarea de misiune c\tre co misarul desemnat pentru buget, Piotr Serafin, se solicit\ trecerea de la un buget bazat pe programe la un buget bazat pe politici.

Astfel, pe baza modelului aplicat în cazul PNRR, cea mai mare parte a bugetului ar fi transferat\ statelor membre prin planuri na]ionale care ar urma s\ condi]ioneze investi]iile de reform\.

Aceast\ condi]ionare ar fi o lovitur\ suplimentar\ pentru bugetele unor ]\ri precum România, care se arat\ dispuse s\ piard\ mili arde de euro, în loc s\ aplice reformele asumate prin PNRR.

Eric Mamer, purt\torul de cuvânt al Comisiei, a negat existen]a unui document intern pe acest subiect, precizând c\ propunerile oficiale ale Comisiei pentru viitorul cadru financiar multianual ar urma s\ fie f\cute pe la jum\tatea anului 2025.

Îns\ Comisia pentru bugete a Parlamentului European a decis s\-l audieze pe comisarul Serafin, existând temeri c\ schimbarea de strategie va afecta num\rul [i natura programelor de cheltuieli ale UE. Iar Comitetul European al Regiunilor (CoR) respinge cu totul ideea unor programe unice la nivel na]ional. Pre[e dintele CoR, Vasco Alves Cordeiro, afirm\ c\ regiunile europene ar fi marginalizate dac\ se adopt\ aceast\ strategie.

Pe de alt\ parte, conform unor surse de la Bruxelles, pentru urm\ to rul exerci]iu financiar multianual DG Agri pl\nuie[te o finan]are exclusiv\ a fermelor de mici dimensiuni.

Mai mult, subven]iile directe pe suprafa]\ din sectorul vegetal ar urma s\ dispar\ cu totul, finan]area urmând a fi condi]ionat\ integral de respectarea unor cerin]e de mediu tot mai restrictive.

Robert VERESS

China anun]\ firmele vizate de investiga]ia

privind importurile de lactate din UE

China a anun]at c\ mai multe companii din }\rile de Jos, Fran]a [i Italia sunt vizate de investiga]ia antisubven]ii privind importurile de produse lactate din Uniunea European\. Este de fapt r\spunsul Beijingului dup\ ce aceste ]\ri au votat pentru impunerea tarifelor vamale la importurile de vehicule electrice chineze[ti. Meciul China-Europa a ;nceput ;n august, c=nd ministerul chinez al Comer]ului a anun]at c\ “a decis s\ demareze o anchet\ antidumping cu privire la anumite produse lactate importate din Uniunea European\”. Detaliile privind investiga]ia au venit dup\ ce în 4 octombrie statele membre UE au votat în favoarea taxelor introduse de UE pentru vehiculele electrice din China. }\rile de Jos, Fran]a [i Italia au votat în favoarea tarifelor, în timp ce Belgia s-a ab]inut. Companiile indicate de Beijing sunt> Elvi (Fran]a ), Friesland Campina (}\rile de Jos, Belgia) [i Sterilgarda Alimenti (Italia).

McDonald's îi d\ în judecat\ pe marii produc\tori americani de carne

Lan]ul fast-food McDonald's a dat în judecat\ mai mul]i produc\tori importan]i de carne din SUA, care sunt acuza]i c\ s-au în]eles pentru a stabili în mod ilegal un pre] artificial pentru produsele livrate companiei. Printre cei nou\ furnizori viza]i de litigiu se afl\ nume mari, ca Tyson Foods, JBS, Cargill. McDonald's sus]ine c\ aceste companii au decis în secret în anul 2015 s\ reduc\ inten]ionat activitatea din abatoare, pentru a provoca o criz\ de aprovizionare cu carne de vit\, care le-a permis s\ creasc\ pre]urile.

Fran]a are probleme cu carnea din plante

Curtea Suprem\ de Justi]ie a UE (CJUE) a anulat o decizie a guvernului francez, care interzisese folosirea unor termeni ca “friptur\”, “cârna]i” pentru produsele din carne alternativ\ pe baz\ de plante.

În motivarea verdictului, judec\torii au stabilit c\ statele membre nu pot restric]iona utilizarea unor termeni uzuali, dac\ ace[tia nu au o defini]ie juridic\.

Concret, statele trebuie s\ promulge mai întâi o lege care s\ defineasc\ ce este un “burger” sau o “[unc\”, pentru a putea asocia aceste denumiri doar cu anumite produse.

Prin dou\ decrete emise în anii 2022 [i 2024, guvernul de la Paris a limitat folosirea termenilor tradi]ionali

doar pentru produsele clasice care con]in carne de origine animal\.

Autorit\]ile au explicat c\ nu vor s\ creeze confuzie în rândul consumatorilor, dar produc\torii de carne alternativ\ au contestat imediat m\surile în instan]\, iar cel mai înalt tribunal administrativ francez a suspendat aplicarea decretelor, în a[teptarea deciziei CJUE.

În anul 2017, CJUE a ajuns la un verdict diferit într-un caz similar legat de folosirea termenilor tradi]ionali ai produselor lactate pentru alternativele vegetale. Curtea a decis atunci c\ doar produsele lactate reale pot fi etichetate ca “lapte” sau “unt”.

Drago[ B|LDESCU

Uraganele devasteaz\ culturile de bumbac din sudul SUA

Produc\torii de bumbac din sudul Statelor Unite sunt într-o situa]ie disperat\ dup\ ce uraganul Helene a devastat culturile chiar la începutul sezonului de recoltare.

Furtuna a traversat principalele zone unde se cultiv\ bumbac în statele Georgia, Carolina de Sud [i Carolina de Nord.

Conform estim\rilor USDA, Helene a distrus între 400.000 [i 800.000 de balo]i de bumbac, echivalentul a pân\ la 5,5% din produc]ia total\ din acest an din SUA.

“Bumbacul de cea mai bun\ calitate este produs în partea inferioar\ a plantelor, care este [i cea mai vulnerabil\ în fa]a unei furtuni de acest tip. Majoritatea acestui bumbac s-a scuturat acum [i a fost compromis”, explic\ profesorul Camp Hand de la Univer sitatea din Georgia.

Organiza]iile agricole au cerut ajutorul guvernului federal, pentru a preveni colapsul complet al industriei.

Drago[ B|LDESCU

Mihai R\zvan Moraru despre modificarea OUG 4>

“Sunt multe necunoscute”

Nici b\ncile [i nici produc\torii de inputuri pentru agricultur\ nu au reac]ionat, pân\ la închiderea edi]iei, la anun]ul adopt\rii Ordonan]ei de Urgen]\ care modific\ OUG nr. 4 din 2024 [i prevede suspendarea ramburs\rii ratelor, dobânzilor [i penalit\]ilor pân\ la 1 august 2025, precum [i suspendarea execut\rii silite.

Deocamdat\ [tim doar c\ b\ncile [i produc\torii de inputuri nu au semnat procesul-verbal încheiat la MADR, în data de 26 septembrie, proces care a stat la baza textului final al ordonan]ei.

Atunci, AIPROM [i AISR au transmis un comunicat de pres\ comun, în care criticau decizia de suspendare a execut\rilor silite în lan]ul valoric din agricultur\, insistând c\ acesta va conduce la efecte nedorite pe termen lung, precum dispari]ia creditului furnizor.

De partea lor, distribuitorii de inputuri sunt suficient de mul]umi]i de solu]ia la care s-a ajuns, dup\ negocierile de la minister.

Mihai R\zvan Moraru, administratorul Agro-Est Muntenia [i unul dintre liderii Asocia]iei Input Agro România, a distribuitorilor de inputuri pentru agricultur\, admite c\ ordonan]a vine cu o sum\ de necunoscute, care fac

im posibil\ cunoa[terea impactului real.

Lucrurile nu sunt clare nici în privin]a modific\rilor aduse OUG nr. 7 din 2024 - Creditul Fermierului, care vine în tandem cu modificarea OUG 4. Premierul Ciolacu sus]ine c\ vor fi 7.500 de noi fermieri beneficiari de credite cu garan]ii guvernamentale, îns\ anun]ul nu e deloc o garan]ie c\ lucrurile vor sta chiar a[a.

“Chiar dac\ s-a prev\zut s\ fie inclu[i fermierii din categoriile C [i D, decizia e la b\nci. Sunt norme bancare europene legate de bonitatea clientului, care nu pot fi schimbate de niciun guvern. E posibil ca, la finalul anului, s\ constat\m c\ num\rul real al fermierilor beneficiari va fi mult mai mic”.

Abia la 31 decembrie se va putea

Mihai R\zvan MORARU Agro-Est Muntenia

“Nu [tiu dac\ vor fi norme de aplicare, nou\ nu ni s-a spus ceva în sensul \sta. Realitatea e c\ nu se cunosc o serie de proceduri [i nici toate efectele aplic\rii ordonan]ei.

De exemplu, dac\ fermierul î[i amân\ plata ratelor c\tre banc\, în baza ordonan]ei, nu [tim dac\ va intra în CRC (Centrala Riscului de Credit), fiindc\ nu e prev\zut acest lucru. Probabil, fermierul va intra în CRC [i va avea probleme dac\ va dori s\ se mai împrumute în viitor”.

face o evaluare de impact [i se va putea spune dac\ cele dou\ ordonan]e de urgen]\ au fost m\suri bune sau nu, consider\ Moraru.

Modificarea OUG nr. 4 s-a f\cut [i cu l\sarea în suspensie a unei probleme tehnice de aplicare.

Astfel, s-a stabilit c\ se aplic\ pe întreg lan]ul valoric, fermieri - distribuitori - produc\tori / furnizori, atât suspendarea execut\rilor silite, cât [i prevederea c\ nu se vor percepe dobânzi, penalit\]i, major\ri de întârziere sau alte costuri similare [i se vor men]ine toate discounturile [i beneficiile stabilite în contractele din 2024.

Dar pentru aceasta trebuie prezentat procesul-verbal de constatare a calamit\]ii, care s\ ateste afectarea culturilor agricole înfiin]ate în toamna anului 2023 [i prim\vara anului 2024, într-un procent de 50% grad de calamitate, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele-verbale de constatare a st\rii de calamitate.

Aceste procese-verbale sunt de]inute doar de fermieri.

Textul ordonan]ei nu prevede nimic despre modul cum vor proba calamitatea distribuitorii, în rela]ia cu produc\torii care îi finan]eaz\, respectiv produc\torii, în rela]ia cu b\ncile. Totu[i, Moraru sus]ine c\ subiectul a fost discutat la Ministerul Agriculturii, în 26 septembrie. Iar solu]ia ar fi c\ fermierii vor trimite procesele-verbale de calamitate c\tre distribuitori, iar ace[tia le vor centraliza, pân\ la 31.12.2024, [i le vor pune la dispozi]ia produc\torilor.

Robert VERESS

Agricultura viitorului va fi chiar complet digital\?

Zilele trecute, la ASE a fost prezentat primul laborator universitar de agricultur\ urban\ digital\.

Dece s-a realizat la ASE [i nu la Agronomie, acest laborator?

“Noi suntem cei în m\sur\ s\ spunem care va fi impactul economic al acestor tehnologii [i echipamente [i cum se vor recupera investi]iile prin cre[terea calit\]ii [i prin sporul de produc]ie”, explic\ Nicolae Istudor, rectorul ASE.

Proiectul a fost concretizat prin colaborarea dintre studen]ii Facult\]ii de Cibernetic\ cu cei ai Facult\]ii de Economie Agroalimentar\. A fost implicat [i Clubul Fermierilor, prin Bogdan Chiripuci, managerul departamentului de Politici [i Programe pentru Agricultur\. Clubul militeaz\ pentru introducerea în nomenclatorul de meserii a do u\ noi ocupa]ii> tehnician informatic\ agricol\ (absolvent de liceu) [i specialist informatic\ agricol\ (absolvent de facultate). Iar ASE va lansa un curs postuniversitar de specialist infor-

matic\ agricol\, care s\ preg\teasc\ asemenea speciali[ti.

Cu siguran]\, ace[tia vor avea nevoie de acces la instrumente precum cele disponibile în laboratorul de agricultur\ digital\.

Vedeta laboratorului este un robot cartezian. Acesta are un bra] dotat cu o camer\ video [i senzori. Poate realiza o scanare a câmpului pe care îl cultiv\. Identific\ plantele bolnave, locurile unde umiditatea nu e suficient\. Poate realiza îns\mân]\ri, poate plivi buruienile. Poate fi controlat prin telefon, de la distan]\.

“Într-un câmp agricol, bra]ul robotic este pus fie pe o dron\, fie integrat într-o ma[in\ agricol\ sau utilaj”, spune R\zvan Bologa, profesor la Catedra de Informatic\ a ASE [i “sufletul” laboratorului.

Bologa a mai prezentat un turn aeroponic, care exemplific\ agricultura pe vertical\, reducând suprafa]a necesar\ pentru culturi. Turnurile au o iluminare artificial\ de spectru complet, care imit\ lumina natural\. Astfel, nu e nevoie s\ fie amplasate în câmpuri deschise, ci se pot folosi spa]ii din proximitatea aglomer\rilor urbane sau chiar din ora[e, reducându-se costurile de transport pentru produsele cultivate în ele. De asemenea, se reduce consumul de ap\, fiindc\ turnul are un rezervor de la baz\ [i e o incint\ închis\, care nu pierde ap\ prin evaporare.

“Astfel de laboratoare se g\sesc în multe universit\]i americane, în Israel, Olanda, Marea Britanie, dar mai pu]in în Europa de Est. Datorit\ agriculturii de precizie, în ultimii 20 de ani, SUA au crescut produc]ia agricol\, reducând suprafa]a cultivat\”, arat\ Bologa.

Robert VERESS

R\zvan Bologa, profesor la Catedra de Informatic\ a ASE

Mini parcela lucrat\ de robotul cartezian

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

212 euro/t (¡1)

1.060 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în noiembrie 2024.

Pre]ul grâului a crescut moderat în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de

condi]iile meteo nefavorabile din Rusia [i Europa de Vest.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 255 dolari/ton\ (1.147 lei). A avut o cre[tere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 230

euro/ton\ (1.150 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 250 euro/ton\ (1.250 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a fost de 228 euro/t (1.140 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 216 euro/ton\ (1.080 lei). Pre]ul a crescut cu 1 euro/ton\.

:n Argentina pre]ul FOBport fost de 241 dolari/ton\ (1.084). A sc\zut cu 3 do-

Cota]ii

lari/ton\.

:n Ucraina pre]ul grâului FOB cu livrare în noiembrie a ajuns 200 euro/ton\ (1.000 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie, a fost de 171 euro/ton\ (769 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

Porumb

România

FOB Constan]a 190 euro/t (Ÿ) 950 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în noiembrie 2024.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 185 dolari/ton\ (832 lei). A

sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul po rum bului, cu livrare în noiembrie 2024, este de 191 euro/ton\ (955 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 213 euro/ton\ (1.065 lei).Nu a avut nici o evolu]ie fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

sa Pontivy a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 215 euro/ton\ (1.075 lei). A crescut cu 3 euro/ton\. :n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 208 dolari/ton\ (936 lei). A avut o cre[tere de 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 394 dolari/ton\ (1.773 lei). A sc\zut cu 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 704.200 to, }\rile de Jos 207.300 to, Vietnam 128.000 to, Turcia 113.100 to, Mexic 110.600 to.

Cota]ii pentru soiaBursa din Chicago $/t

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 416 dolari/ton\ (1.872 lei).

A sc\zut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 355 dolari/ton\ (1.597 lei).

A înregistrat o sc\dere de 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

Orz

România

FOB Constan]a

170 euro/t (Ÿ) 850 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în noiembrie 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 198 euro/ton\ (990 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

Rouen

Pontivy

Orz bere> Creil** 222 222 223 222 225 Moselle** 192 192 192 191 193

re, FOB-Moselle, a închis la 193 euro/ton\ (965 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în noiembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 233 dolari/ton\ (1.048 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 518 euro/t (2.590 lei). A crescut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

chiderea licita]iilor a fost de 950 euro/ton\ (4.750 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie 2024, este 312 euro/t (1.560 lei).

Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

07.1008.1009.10 10.10 11.10

Dieppe 507 505 512 514 518

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t 07.10 08.10 09.10 10.10 11.10 Nov 945 945 950 950 950

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie 2024, este 490 euro/t (2.450 lei). Nu are nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 492 eu ro/ton\ (2.460 lei). A crescut cu 11 euro/ton\.

o cre[tere de 11 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> Rapi]\

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 490 euro/ton\ (2.450 lei). A avut

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 492

Cota]ii rapi]\ - Fran]a euro/t

Moselle 481 481 484 486 492

eu ro/to n\ (2.460 lei). A crescut cu 11 euro/ton\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 170 dolari/ton\ (765 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii [rot soia - Chicago $/t

Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Stocurile mondiale de grâu, la cel mai sc\zut nivel din 2015/16

Principalii produc\tori.

Total 794 milioane tone.

Datele publicate în raportul lunar de c\tre Departamentul Agriculturii al Statelor Unite arat\ c\ [i în aceast\ lun\ produc]ia de grâu î[i continun\ trendul de sc\dere.

Astfel, prognozele anun]\ o produc]ie mondial\ mai mic\ cu aproape 3 milioane tone fa]\ de luna trecut\ [i va ajunge la 794 milioane tone.

Cele mai semnificative sc\deri sunt prognozate pentru Uniunea European\ (- 1 mil. de tone), Rusia (-1 mil. de tone), India (-0,7 mil. tone), Brazilia (-0,5 mil. tone).

Comer]ul mondial este în sc\dere, deoarece reducerea semnificativ\ din Uniunea European\ este compensat\ doar par]ial de o revizuire ascendent\ a Ucrainei.

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u>

Rusia (48 milioane tone, mai pu]in cu 7,5 mil. tone fa]\ de anul trecut)<

UE (30 milioane tone, mai pu]in cu aproape 8 milioane tone fa]\ de anul trecut)< Canada (26 milioane tone, mai mult cu 0,4 milioane tone)< Australia (25 milioane tone, mai mult cu 2,5 milioane tone)<

Algeria (9 milioane tone)< Maroc (7,5 milioane tone)< Filipine (7 milioane tone) Turcia (7 milioane tone).

Consumul global este redus u[or, cu previziuni în sc\dere pentru India, Afganistan [i Ucraina, [i ajunge în aceast\ lun\ la 802 milione tone.

Stocurile mondiale cresc la 258 milioane tone, dar r\mân totu[i la cel mai sc\zut nivel din anul de comercializare 2015/16.

SUA (22,5 milioane tone, mai mult cu 3 milioane tone). }\ri cu stocuri mari de grâu

2024/25 Varia]ie fa]\ de 2023/24

La importatori pe primele locuri se situeaz\ China, Egipt [i Indonezia cu câte 12 mil. tone, urmate de>

UE (11,5 milioane tone, mai mult cu 1,1 milioane tone)<

Mexic>

2,6

milioane tone

de grâu

Produc]ia de grâu din Mexic pentru anul de pia]\ 2024/25, a[a cum rezult\ din raportul USDA publicat pe 11 octombrie, va ajunge la 2,6 milioane tone, în sc\dere cu 200.000 de tone fa]\ de estimarea de luna trecut\ [i cu 876.000 milioane tone fa]\ de anul trecut. Este cea mai sc\zut\ produc]ie de grâu din ultimii 20 de ani, din cauza condi]iilor de secet\ sever\ înregistrate regiunile produc\toare de grâu de toamn\. Randamentul va atinge aproximativ 5,65 tone/hectar, mai mic cu 9% fa]\ de anul trecut. S-a cultivat o suprafa]\ de doar 460.000 de hectare, în sc\dere cu 18% fa]\ de anul trecut [i cu 19% sub media pe 5 ani. :n Mexic, grâul este cultivat predominant în sezonul de toamn\/iarn\ [i reprezint\ 96% din produc]ia total\. Culturile din acest sezon sunt în totalitate dependente de iriga]ii.

Paraguay>

1,3 milioane tone de grâu

Produc]ia de grâu din Paraguay este prognozat\ la 1,3 milioane tone, în cre[tere cu 46% fa]\ de anul trecut. Randamentul este estimat la 2,6 tone/hectar, mai mare cu 37% fa]\ de anul trecut. Suprafa]a cultivat\ ajunge la aproximativ 500.000 de hectare, extins\ cu 6% fa]\ de anul trecut. Grâul din Paraguay este sem\nat de obicei în lunile aprilie [i mai [i recoltat în perioada septembrieoctombrie. Anul acesta, cea mai mare parte a culturilor se afl\ în stare de dezvoltare excelent\, datorit\ condi]iilor meteorologice bune [i utiliz\rii de hibrizi noi tot mai performan]i. Precipita]iile din lunile critice de cre[tere (iulie [i august) au condus la o stare a culturilor peste medie.

Rusia anun]\ o produc]ie redus\ la grâu

Produc]ia de grâu din Rusia pentru anul de comercializare 2024/25 este estimat\ se anali[tii USDA la 82 milioane tone, în sc\dere cu 1% fa]\ de datele din raportul de luna trecut\ [i cu 10% fa]\ de anul trecut. Prognoza include 57,5 milioane tone grâu de toamn\ [i 24,5 milioane tone grâu de prim\var\ [i nu includ produc]ia estimat\ din Crimeea.

Sc\derea de la lun\ la lun\ a produc]iei este dat\ de rapoartele oficiale privind recoltarea publicate de Ministerul Agriculturii din Rusia. Potrivit institu]iei, 79,3 milioane tone de grâu, în greutate bunc\r, au fost recoltate de pe o suprafa]\ de 25,9 milioane hec tare (inclusiv Crimeea). Presupunând o conversie normal\ de la

net la bunc\r de 96,4%, randamentul net actual este de aproximativ 2,95 t/ha. Este mai mic cu 1% fa]\ de luna trecut\ [i cu 8% fa]\ de anul trecut. Suprafa]a total\ cultivat\ este de aproximativ 28 milioane de hectare, în sc\dere cu 3% fa]\ de anul trecut. Rusia cultiv\ atât grâu de toamn\, cât [i grâu de prim\var\. Recolta de toamn\ reprezint\ de obicei aproximativ 70% din produc]ia total\, iar cea de prim\var\ reprezint\ restul de 30%. Grâul de prim\var\ este cultivat în principal în regiunile care se învecineaz\ cu Kazahstanul> districtele Volga, Urali [i Siberia.

pagin\ de Marilena R|DUCU

Brazilia> Randamente în cre[tere la grâu

USDA estimeaz\ produc]ia de grâu din Brazilia pentru 2024/25 la 9 milioane tone, în cre[tere cu 11% fa]\ de anul trecut [i cu 19% peste media pe 5 ani. Suprafa]a cultivat\ ajunge la 3 milioane hectare. Randamentul este estimat la 3 tone/hectar, în cre[-

tere cu 29% fa]\ de anul trecut [i cu 9% peste media pe 5 ani. Condi]iile meteorologice au revenit la normal în Rio Grande do Sul, cel mai mare stat produ c\tor din Brazilia, iar produc]ia de grâu va ajunge la 4,1 milione tone.

Pia]a grâului pe pie]ele lumii

Cota]iile marilor exportatori din luna septembrie s-au redresat, în cea mai mare parte datorit\ preocup\rilor legate de sem\natul grâului de toamn\ din emisefra nordic\ [i a secetei din Rusia.

:n Rusia, cota]ia gr=ului a avut o cre[tere de 14 dolari/ton\ [i a ajuns la 232 dolari/ton\.

:n UE cota]iile la export au crescut cu 14 dolari/ton\, ajungând la 254 dolari/ton\.

:n Australia, cota]iile au înregis-

trat o cre[tere de 11 dolari/ton\, ajungând la 275 dolari/ton\.

:n Canada pre]urile au crescut îns\ cu 9 dolari/ton\ [i au ajuns la 278 dolari/ton\.

{i cota]iile din SUA au câ[tigat 7 dolari/ton\ [i au ajuns la 277 do-lari/ton\, bazate pe vânz\rile puternice la export.

În schimb, cota]iile din Argentina au înregistrat o sc\dere de 12 dolari/ton\ [i au ajuns la 246 dolari/ton\.

CULTURI VEGETALE

Corteva investe[te [i mai mult în editarea genetic\

Corteva anun]\ c\ va investi 25 de milioane de dolari pentru a achizi]iona o participa]ie de capital la inovatorul în editarea genetic\, Pairwise.

Cele dou\ companii vor colabora pentru accelerarea proceselor de editare genetic\ în alimenta]ie [i agricultur\, cu scopul de a livra cât mai rapid solu]ii c\tre fermieri, benefice atât mediului înconjur\tor, cât [i consumatorilor. Prin editare genetic\ se vor ob]ine randamente superioare la o varietate larg\ de culturi de baz\ [i speciale, chiar [i în condi]iile schimb\rilor climatice.

Parteneriatul dintre Pairwise [i Catalyst, noua platform\ de investi]ii [i parteneriate a Corteva, se va desf\[ura pe o perioad\ ini]ial\ de cinci ani. Anul trecut, Pairwise a lansat primul aliment CRISPR din America de Nord [i are multiple produse în dezvoltare pentru culturi importante precum porumbul, soia, grâul, rapi]a, murele [i altele.

Robert VERESS

Sume imense pentru practici prietenoase cu mediul... în SUA

Ecologismul cost\, iar Guvernul Statelor Unite, spre deosebire de Co misia European\, [i-a luat în serios rolul de motor al “înverzirii” agriculturii.

Astfel, USDA (omologul MADR din SUA) a anun]at alocarea a 7,7 miliarde de dolari, pentru anul fiscal 2025, pentru produc\torii agricoli [i forestieri care adopt\ practici de conservare pe terenurile lor.

5,7 miliarde de dolari vor fi pl\tite pentru practici inteligente cu impact pozitiv asupra climei - o dublare a sumei din 2024.

Serviciul de Conservare a Resurselor Naturale (NRCS) al USDA a primit, din partea fermierilor americani 156.485 de cereri pentru programele sale de conservare în anul fiscal 2024. Este de a[teptat ca aceast\ cifr\ s\ creasc\.

Conform USDA, în Statele Unite, în cepând din 2023, peste 146 de milioane de hectare au intrat în circuitul practicilor de agricultur\ conservativ\, precum culturile de acoperire, lucr\ri conservative ale solului, restaurarea zonelor umede, managementul nutrien]ilor, înfiin]area de p\duri [i perdele forestiere etc.

Robert VERESS

S-a consumat plafonul pentru subven]ia la motorina pentru iriga]ii!

Fermierii care au folosit motorin\ pentru sistemele de iriga]ii au fost notifica]i, s\pt\mâna trecut\, de centrele jude]ene APIA, despre diminuarea subven]iei aferente trimestrului 2 din 2024, la sectorul îmbun\t\]iri funciare, cu un procent de 38,5827993%.

Având în vedere c\ aceste notific\ri au fost emise ulterior adopt\rii HG prin care bugetul alocat pentru plata subven]iilor la motorin\ a fost suplimentat cu suma de 192,5 mili-

oane de lei, am solicitat APIA s\ clarifice dac\ se men]ine diminuarea cu 38,5827993%, sau sumele corespunz\toare vor fi achitate dup\ ce banii aloca]i prin suplimentarea bugetului vor ajunge în conturile APIA. Din r\spunsul APIA rezult\ c\, nu doar c\ reducerea subven]iei pe trimestrul al doilea se men]ine, dar c\ nu se va mai pl\ti nicio subven]ie pentru trimestrele trei [i patru, pentru sectorul îmbun\t\]iri funciare, deoarece s-a dep\[it plafonul anual alocat acestui sector, de trei milioane de litri.

Robert VERESS

Ministerul anun]\ “reglarea conturilor” când se vor face pl\]ile pentru trimestrul III

Am solicitat Ministerului Agriculturii s\ precizeze dac\ are în vedere o suplimentare a cantit\]ii maxime de motorin\ subven]ionat\, alocat\ sectorului îmbun\t\]iri financiare, conform HG nr. 1174 din 2014.

R\spunsul este urm\torul>

“Potrivit declara]iilor domnului ministru, actul normativ urmeaz\ s\ fie modificat astfel încât sumele corespunz\toare s\ fie achitate în trimestrul III”.

R\spunsul comunicat de APIA, la solicitarea revistei Profitul Agricol

Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat\ în agricultur\ se acord\ în baza prevederilor HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat\ în agricultur\ cu modific\rile [i complet\rile ulterioare.

Astfel, alin. (4) [i (5) ale art. 2 prev\d>

(4) Ajutorul de stat sub form\ de rambursare se acord\ în limita cantit\]ilor maxime anuale, defalcate pentru sectoarele vegetal, zootehnic [i îmbun\t\]iri funciare, prev\zute în anexa care face parte integrant\ din prezenta hot\râre.

(5) În cazul în care cantit\]ile de motorin\ pentru care se solicit\ pl\]i în cadrul schemei de ajutor de stat dep\[esc cantit\]ile prev\zute în anex\, cuantumul pl\]ilor se reduce propor]ional pentru toate sectoarele prev\zute în anex\.

Coroborat cu anexa în care sunt prev\zute Cantit\]ile maxime anuale de motorin\ pentru care se acord\ ajutor de stat sub form\ de rambursare, respectiv> sectorul vegetal367.000.000 litri< sectorul zootehnic - 40.000.000 litri< sectorul îmbun\t\]iri funciare - 3.000.000 litri. Deci un total de 410.000.000 litri.

{i ]inând cont de cantitatea de motorin\ aferent\ sectorului îmbun\t\]iri funciare utilizat\ în trim. I/2024, de 34.186,550 litri râmâne o cantitate maxim\ de 2.965.813,450 litri.

La nivelul centrelor jude]ene APIA, cantitatea de motorin\ determinat\ aferent\ trim. II/2024 pentru sectorul îm b un\t\]iri funciare a fost de 7.686.879,015 litri, în consecin]\ a fost necesar\ diminuarea cantit\]ii de motorin\ determinate în vederea încadr\rii în cantitatea total\ men]ionat\ mai sus.

Drept urmare, cantitatea de mo-

torin\ determinat\ pentru perioada 01.04. - 30.06.2024 a fost diminuat\ n sectorul îmbun\t\]iri funciare, procentul de acordare fiind de 38,5827993%, dup\ cum urmeaz\>

- Cantitate maxim\ - 3.000.000 litri<

- Cantitate consumat\ trim. 1/2024 - 34.186,550 litri<

- Disponibil - 2.965.813,450 litri

- Cantitate aferent\ trim. 2/20247.686.879,015 litri.

Rezult\ un procent de 38,5827993%.

Valoarea ajutorului de stat a fost calculat\ având în vedere cantitatea de motorin\ determinat\ dup\ aplicarea reducerii în vederea încadr\rii în prevederile art. 2 alin (4)(5) din HG 1174/2014 cu modific\rile [i complet\rile ulterioare.

Cu stim\, Tinel GHEORGHE Director General

Zincul la culturile de toamn\

George VOICU manager tehnic NATUREVO

Zincul (Zn) este unul dintre cele mai importante microelemente pentru plante, având un rol critic în numeroase procese fiziologice. Este recunoscut drept singurul metal care este parte integrant\ din toate cele [ase clase de enzime din plante.

Zincul joac\ un rol central în sinteza clorofilei, un proces crucial pentru fotosintez\ [i, implicit, pentru produc]ia de energie necesar\ cre[terii [i dezvolt\rii plantelor.

În absen]a unei cantit\]i suficiente de zinc, se pot observa simptome de cloroz\, încetinirea cre[terii [i o reducere a produc]iei de biomas\.

Este esen]ial [i în sinteza acizilor nucleici, în diviziunea celular\ [i în sin-

Deficien]a de zinc

În România, analizele solurilor arat\ c\ nivelurile de zinc sunt foarte sc\zute, ceea ce impune corectarea acestor deficien]e.

Aplicarea zincului prin tratamente foliare sau prin fertilizan]i pe baz\ de zinc poate ajuta la restabilirea echilibrului nutritiv în sol [i la ob]inerea unor culturi mai s\n\toase [i productive. Plantele care provin din semin]e tratate cu zinc germineaz\ mai rapid [i au o cre[tere mai robust\ decât cele provenite din semin]e netratate sau cu concentra]ii mici de zinc.

În special la culturile de grâu, aplicarea zincului în fazele incipiente de dezvoltare poate îmbun\t\]i semnificativ produc]ia, prin optimizarea s\n\t\]ii plantelor [i prin cre[terea rezisten]ei la stresul abiotic, cum ar fi seceta sau radia]ia solar\ excesiv\.

teza proteinelor, contribuind astfel la cre[terea normal\ a plantei.

Zincul [i eficien]a utiliz\rii apei

Zincul contribuie la eficientizarea utiliz\rii apei în plant\ [i la cre[terea rezisten]ei acesteia la secet\.

Unul dintre mecanismele prin care zincul protejeaz\ planta este prin neutralizarea radicalilor liberi de oxigen, care pot distruge cloroplastele [i afecta fotosinteza. Astfel, zincul func]ioneaz\ ca un detoxifiant pentru plante, asigurând o utilizare mai eficient\ a apei.

Zincul la cerealele p\ioase

La cerealele p\ioase zincul are un rol deosebit de important în procesul de germinare.

O concentra]ie optim\ de zinc aplicat\ la tratamentul semin]elor sau odat\ cu fertilizan]ii asigur\ o cre[tere rapid\ [i viguroas\ a plantelor, iar tratamentele pe baz\ de zinc aplicate în toamn\, atât la nivelul solului, cât [i foliar, îmbun\t\]esc nutri]ia [i, ulterior, viabilitatea polenului, reducând sterilitatea spicule]elor.

Zincul la rapi]\

Zincul este important [i pentru culturile de rapi]\, unde contribuie la cre[terea [i dezvoltarea r\d\cinilor în toamn\. Importan]a aplic\rilor de zinc

cre[te odat\ cu cre[terea pH-ului (alcalin), disponibilitatea lui sc\ zând drastic odat\ cu cre[terea pH-ului. O absorb]ie normal\ de zinc la rapi]\ duce la o cre[tere exploziv\ în toamn\, mai ales în situa]ii nefavorabile de clima de dinainte de sem\nat, dup\ sem\nat [i pân\ la intrarea în iarn\.

Polyactiv Zn, un fertilizant bogat în zinc din sulfat de zinc, mai u[or de absorbit de plante

Fertilizantul Polyactiv Zn serve[te ca activator enzimatic pentru sinteza aminoacizilor [i proteinelor. Corecteaz\ rapid deficien]ele de zinc [i asigur\ o distribu]ie sistemic\ eficient\ a zincului c\tre toate organele plantelor.

Produsul de]ine certificare ecologic\ [i este recomandat a se aplica în doz\ de 3,5 l/ha.

Basfoliar Triple flo, cu o concentra]ie ridicat\ de zinc

Este un mix foliar sub form\ de suspensie concentrat\, cu o concentra]ie ridicat\ de zinc, mangan [i cupru care corecteaz\ caren]ele [i stimuleaz\ plantele pentru ob]inerea unor produc]ii mai mari.

La culturile de toamn\, poate fi aplicat\ o doz\ de 0,5 - 1 l/ha, începând cu stadiul de 4-5 frunze.

Solu]iile BASF pentru culturile din zona de vest

Dup\ dou\ luni de secet\, iunie [i august, în zona de vest, jude]ele Timi[, Arad, Bihor [i chiar Cara[-Severin, situa]ia pe câmp devenise foarte grav\ [i ridica probleme mari în preg\tirea campaniei de toamn\. De aceea ploile care au c\zut în cantit\]i cuprinse între 40 - 100 de litri pe metru p\trat, la mijlocul lunii septembrie, dar [i mai târziu, la începutul lui octombrie, au fost binefice.

Condi]ii optime pentru campania de toamn\

Marius Gheorghescu, regional sale manager BASF Vest Timi[oara, a explicat c\ unul dintre avantaje a fost faptul c\ ploile au u[urat lucr\rile de toamn\, fiindc\, pân\ atunci, fermierii nu prea reu[eau s\ fac\ mai nimic. P\mântul era prea în]elenit pentru a se face preg\tirea patului germinativ în condi]ii optime [i nu se putea îns\mân]a.

“Astfel, s-au creat condi]ii pentru utilizarea erbicidelor peliculare pre [i postemergente. Acestea nu se pot aplica dac\ nu au patul germinativ foarte bine preg\tit, iar dac\ nu se aplic\ pesticide [i erbicide peliculare, buruienile vor fi mai greu de comb\tut în vegeta]ie activ\”, a spus Marius Gheorghescu.

Sunt unele buruieni care dac\ nu le prinzi în fa]a incipient\, la 3-4 cm ma ximum, dup\ aceea sunt foarte greu de comb\tut [i evident c\ vor face concuren]\ puternic\ culturii de

rapi]\. Pentru cerealele p\ioase ploile au fost la fel de binefice. Mai mult, la suprafa]a solului, rezerva de umiditate s-a ref\cut [i a ajutat semin]ele s\ germineze. Dup\ ploi au sc\zut [i temperaturile [i a ap\rut un fenomen nou> punctul de rou\. În fiecare noapte a picat [i rou\, iar evapotranspira]ia nu a fost a[a de accentuat\. Deci semin]ele au avut un plus de umiditate.

Gheorghescu este de p\rere c\ pentru plantele de rapi]\ care au nevoie de un sistem radicular care s\ se dezvolte armonios trebuie s\ fie f\cut\ o lucrare de adâncime, iar indicat este scarificarea terenului.

Dac\ se fac lucr\ri superficiale [i sistemul radicular va fi superficial dezvoltat, iar când apare o secet\ pedologic\ r\d\cinile rapi]ei vor ajuta plantele [i le vor asigura ap\ necesar\, dac\ au p\truns în adâncimea solului.

Dac\ sistemul radicular a r\mas la suprafa]\, la 20 -30 cm, exist\ riscul ca plantele s\ r\mân\ f\r\ ap\ [i nu vor avea capacitatea de a se alimenta din adâncimea solului.

“{tim c\ apa este esen]ial\, de aceea to]i fermierii care preg\tesc terenul pentru campania de toamn\ trebuie s\ se gândeasc\ cum s\ îi valori-

fice calit\]ile la maxim pentru fiecare tip de cultur\”, îndeamn\ specialistul BASF.

Pentru culturile la cereale p\ioase, cum ar fi grâul, Gheorghescu recomand\ tot o lucrare de adâncime, pentru c\ anul trecut au fost probleme extraordinare cu [oarecii-de-câmp.

Trebuie intervenit cu un Gruber, un scarificator, un disc mai greu care s\ p\trund\ bine în p\mânt pentru a o morî [oarecii [i s\ le distrug\ cuiburile. Chiar dac\ fac parte din ecosistem, sunt foarte d\un\tori culturilor. De asenenea, patul germinativ trebuie s\ fie cât mai m\run]it, dar fiecare fermier aplic\ lucr\rile dup\ posibilit\]i, dup\ logistica din dotare [i dac\ timpul dac\ le este permis.

În cazul rapi]ei, de la apari]ia cotiledoanelor, pân\ la trei-patru frunze, ridic\ mari probleme samulastra de cereale p\ioase. De ce?

F Marius Gheorghescu, regional sale manager BASF Vest Timi[oara

În timpul verii [i dup\ recoltat nu au c\zut precipita]ii, iar semin]ele pierdute în urma combinei au r\mas la suprafa]\ sau în stratul superficial al solului, iar dup\ apari]ia ploilor au germinat. De aceea samu-

Gheorghe MIRON

lastra de cereale face o concuren]\ foarte mare culturii de rapi]\.

BASF recomand\ fermierilor ca în postemergen]\, s\ aplice Butisan Avant, un erbicid pelicular, sau Butisan Duo, împreun\ cu un insecticid de contact deoarece d\un\torii [i-au f\cut pre zen ]a pe câmp, inclusiv adul]ii de Delia

Butisan Avant reprezint\ cel mai nou produs din binecunoscuta serie de erbicide Butisan a companiei BASF. Este o s olu]ie mai eficient\ [i mai stabil\ în lupta cu buruienile, comparativ cu erbicidele standard.

Butisan Duo este un erbicid pentru combaterea unor buruieni dicotile [i monocotile anuale din cultura de rapi]\. Are un spectru larg de ac]iune, inclusiv asupra speciilor de Geranium [i a unor buruieni monocotile anuale precum Lolium, Alopecurus, Poa.

Aplicarea este flexibil\, preemergent\ sau postemergent\ timpuriu.

Fermierii pot alege soiurile de grâu pe care s\ le utilizeze în cultur\ în func ]ie de istoricul fermei [i de tipurile de sol, pe cele care le cunosc sau pe care le-au v\zut la vecini c\ au dat maxim de productivitate.

Omul trebuie s\ fac\ produc]ie [i atunci trebuie s\ aleag\ soiuri productive, s\ aib\ toleran]\ la boli. În acela[i timp, fermierii trebuie s\ fie foarte aten]i la densitatea de sem\nat.

“Personal recomand s\ se îns\mân]eze la 550 - 650 de boabe pe metru p\trat, în func]ie de soiul de grâu ales”, îndeamn\ specialistul BASF.

De exemplu, sunt soiuri de grâu cu înfr\]ire foarte puternic\ [i toamna [i prim\vara, dar sunt [i soiuri de grâu române[ti care au înfr\]ire doar în toamn\ [i nu te po]i baza pe fra]i.

Atunci trebuie s\ ai mai multe plante mam\, 600 - 650 de boabe pe metru p\trat. Produc]ia se d\ din densitatea spicelor pe metru p\trat, fie din planta mam\, fie din fra]i.

Anul acesta grâul nu a înfr\]it în câmpia de vest. Plantele nu au avut

capacitate s\ duc\ fra]ii, din cauza lipsei precipita]iilor. Spicele au fost numai de pe planta-mam\, de aceea densitatea trebuie s\ fie adaptat\ condi]iilor pedoclimatice de ast\zi nu din trecut.

Pericolele de iarn\

În lupta cu bolile, fermierii sunt îndemna]i s\ foloseasc\ orice tratament calitativ pentru s\mân]\, pentru c\ totul pleac\ de la s\mân]\ care trebuie s\ fie de calitate.

“Ce semeni aceea culegi! Ai o s\mân]\ de calitate, ob]ii o produc]ie de calitate! Fermierul are siguran]a c\ planta pleac\ s\n\toas\ în vegeta]ie [i poate intra u[or în iarn\”, a spus Gheorghescu.

De aceea el recomand\ produsul Kinto Plus cea mai recent \ inova]ie de la BASF. Acesta este un fungicid pentru tratamentul semin]elor de cereale ce asigur\ protec]ia împotriva unui spectru larg de boli cu transmitere prin sol sau semin]e.

Produsul este o combina]ie unic\ de trei substan]e active cu trei moduri diferite de ac]iune. Are un spectru larg de combatere a bolilor, ajut\ la o germina]ie [i înr\d\cinare mai buna\ [i poate atingere poten]ialului maxim de produc]ie.

Gheorghescu aten]ioneaz\ c\, dac\ [i anul acesta va fi o toamn\ cald\ [i o iarn\ blând\, în continuare marele pericol îl reprezint\ roz\toarele. Acestea sunt foarte greu de comb\tut, deoarece nu sunt produse omologate care s\ fie folosite la nivel macro, în fermele mari.

La nivel micro, în fermele mici, se mai g\sesc variante de luptat cu [oarecii, împreun\ cu oamenii de ferm\.

Se pot introduce gr\un]e otr\vite în galerii, dar la fermele mai mari cu suprafe]e extinse este foarte greu de comb\tut.

De aceea specialistul BASF a [i recomandat lucrarea de adâncime cu scarificatorul [i discuri mari [i grele. De asemenea, fermierii trebuie s\ fie foarte aten]i la d\un\tori iar s\mân]a s\ fie tratat\ cu un insecticid.

În continuare s-a dat derogare la Nuprid, 1 litru pe ton\. În vegeta]ie, la cerealele de toamn\, dup\ ce r\sare grâul [i orzul, Gheorghescu îi îndeamn\ pe fermieri s\ fie aten]i la afide, fiindc\ sunt purt\toare de vectori [i transmit viroze, dar [i la musca cerealelor.

Împotriva acestor d\un\tori se poate aplica un insecticid de contact [i sistemic care anihileaz\ afidele [i musca cerealelor.

Marius Gheorghescu crede c\ perspectivele pe luna octombrie sunt bune. Acum se poate lucra cu u[urin]\ p\mântul dup\ ploile c\zute în Timi[, Arad, Cara[-Severin [i în Bihor.

Produc\torii au început s\ semene grâul, iar orzul de toamn\ a fost îns\mân]at. :ndemnul este ca fiermierii s\ fie foarte aten]i când vor ie[i buruienile. La fel ca în cazul samulastrei de cereale din cultura de rapi]\, semin]ele de buruieni de peste var\ nu au germinat din cauz\ c\ nu au avut umiditate.

De aceea specialistul BASF recomand\ utilizarea unui erbicid preemergent [i în perioada timpurie pentru a fi protejate culturile de buruieni. Indicat este erbicidul Pontos, destinat culturilor de grâu [i orz.

Acesta este un erbicid inovator cu aplicare în toamn\ pentru culturi de cereale profitabile. Con]ine dou\ substan]e active, flufenacet [i picolinafen, pentru combaterea eficient\ a unui spectru larg de buruieni.

În func]ie de specificul solului [i a tipului de teren, Gheorghescu este de p\rere c\ pentru salvarea culturilor de toamn\, ideal ar fi s\ mai vin\ dou\ ploi de 30 - 40 de litri pe metru p\trat. {i mai bine ar fi s\ cad\ o ploaie de 60 - 70 de litri, minim, inclusiv dup\ sem\natul cerealelor. Ar fi mul]umitor [i satisf\c\tor pentru toate plantele în urm\toarea perioad\, dup\ sem\nat. Este bine-venit\ orice cantitate de precipita]ii pentru c\ rapi]a, comparativ cu anii trecu]i, este întârziat\ cu cel pu]in dou\ s\pt\mâni ca [i fenofaz\ de cre[tere.

Porumbul în cultura a doua

Vineri 11 octombrie, în ferma Totoagro, de 5.500 ha, administrat\ de familia Corbea, mai exact pe o platform\ de lâng\ DJ412, între localit\]ile Prundu [i Coliba[i din jude]ul Giurgiu, s-a desf\[urat evenimentul Corteva Silage Day. Anun]at ca o recoltare a unui lot de porumb pentru siloz, cultura a doua, evenimentul a fost unul mult mai complex.

Fire[te, s-a vorbit de performan]ele de produc]ie ale hibrizilor Pioneer, [i s-au prezentat informa]ii utile despre rezultatele aplic\rii produselor de protec]ia plantelor (de sintez\ [i biologice) la aceast\ cultur\.

Dar cei aproximativ 200 de fermieri prezen]i au putut afla [i ce tehnologii folosesc fra]ii Virgil [i Ionu] Corbea, îndruma]i de tat\l lor, C\t\linretras într-o postur\ non-administrativ\, atât timp cât a fost primarul localit\]ii Prundu.

Aceste tehnologii, e drept costisitoare, permit [i produc]ii pe m\sur\> 9 t/ha media la grâu, 15 t/ha la porumb, în condi]iile acestui an. Chiar [i produc]ia de porumb boabe cultura a doua va “s\ri” de 11 t/ha. Cu asemenea produc]ii, profitul e garantat.

Este vorba de o afacere integrat\, porumbul siloz [i alte produse vegetale fiind valorificate în zootehnie> 1.100 de vaci Angus, o afacere în cre[tere, pornit\ în 2020 [i administrat\ de Ionu] Corbea, acum în vârst\ de 27 de ani (Virgil e fratele mai mare, are 31 de ani).

Jean Ionescu, directorul Corteva România [i R. Moldova, a pledat cauza culturii a doua, ca o solu]ie de cre[tere a profitabilit\]ii fermei în sudul

Jean Ionescu, directorul Corteva

Tempo, de la Vaderstad, cu set\rile din fabric\, f\r\ nicio modificare. Existând compatibilitate între sem\n\toarea de p\ioase (25 de cm între rânduri) [i cea de pr\[itoare (50 cm între rânduri), s-a putut sem\na printre rânduri, dând la o parte paiele tocate [i împr\[tiate de combin\.

Dup\ sem\nat s-a realizat o erbicidare în preemergen]\ cu glifosat, iar în vegeta]ie s-a erbicidat cu Arigo. Sau folosit îngr\[\minte însumând 400 de kg de N, incluzând îngr\[\mintele de start [i cinci fertig\ri cu UAN sau uree dizolvat\ în ap\ în vegeta]ie. Sau mai aplicat Utrisha-N, Kinsindro Nutri [i Instinct, produse folosite în ferm\ pe întreaga suprafa]\ de porumb. S-a mai aplicat un fungicid [i patru tratamente cu insecticide sistemice [i de contact.

României. Succesul acestei culturi depinde de sem\natul timpuriu [i asigurarea unei norme de irigare corespunz\toare.

“Porumbul trebuie s\ fie r\s\rit nu mai târziu de 10 iulie. Astfel, exist\ o mare probabilitate s\ putem recolta în octombrie, la o umiditate redus\, de 16-18%. La începutul lunii, hibrizii de cultura a doua au o umiditate de circa 30% [i totul depinde de intensitatea radia]iei solare [i a vântului, în condi]i ile în care ziua se mic[oreaz\, iar temperaturile scad în cursul nop]ii. Hibrizii Pioneer pierd între 0,4 [i 1 puncte de umiditate în zilele din august [i septembrie, dar în octombrie pierderea de umiditate scade la 0,3%/zi”.

În platforma de la Prundu au fost testa]i 10 hibrizi Corteva [i to]i s-au comportat bine [i excep]ional în cultura succesiv\, chiar dac\ poten]ialul de produc]ie al unora nu a fost atins.

Cultura premerg\toare a fost grâul. Sem\natul s-a realizat direct în miri[te, pe data de 24 iunie, cu o sem\n\toare

Norma de irigare a fost de 250 de l/mm, iar cultura a mai beneficiat de doar 80 de l/mp din precipita]ii.

Rezultatele> între 11 [i 14 t/ha de produc]ie de boabe, respectiv 55-60 t/ha siloz. Un siloz de o calitate foarte bun\, cu un procent de amidon (adic\, de boabe) foarte mare.

“Probabil vom recolta [i boabe< depinde de evolu]ia vremii, a temperaturilor. Dac\ umiditatea nu va fi sub 17%, ca s\ nu avem costuri de uscare prea mari, avem [i varianta de crimping> m\cin\m boabele, le depozit\m în silobaguri, unde fermenteaz\ anaerob, rezultând o hran\ cu digestibilitate foarte bun\ pentru animale, cu surplus de protein\ care stimuleaz\ îngr\[area. Folosim [i în ferma proprie, dar [i comercializ\m”, explic\ Virgil Corbea.

Anul acesta, în România au fost sem\nate doar aproximativ 25.000 de ha cu porumb cultura a doua. La anul, suprafa]a s-ar putea s\ creasc\ la 35.000 de ha, estimeaz\ Jean Ionescu.

Robert VERESS

La 31 de ani, Virgil Corbea conduce o ferm\

de 5.500 ha

Cea mai mare ferm\ din Prundu, jude]ul Giurgiu, este a familiei Corbea.

C\t\lin Corbea [i-a încheiat al patrulea mandat de primar al comunei anul acesta [i a decis s\ lase locul viceprimarului, liberal [i el. Corbea va candida pentru un loc în viitorul Parlament, fiind un bun vector de imagine pentru partid. El a pus bazele fermei Totagro în 1998, cam pe când a devenit primar. În prezent, ferma are 5.500 de ha [i este administrat\ de Virgil Corbea (31 de ani), fiul cel mare al fostului edil. Fiul cel mic, Ionu] (27 de ani), administreaz\ o ferm\ de vaci Angus, de 1.100 de capete.

care le monitoriz\m de la distan]\, inclusiv o dron\ agricol\ XAG, de la Vantage”.

Rota]ie de trei culturi la doi ani, în condi]ii de irigare

Îns\ cea mai avansat\ automatizare s-a realizat în cazul iriga]iilor.

“A fost o necesitate, fiindc\ la multe instala]ii nu avem drum de acces. A[a c\ avem control integral de la distan]\. Am investit de la început în sta]ii de pompare moderne, cu automatiz\ri, protec]ii la [ocuri de presiune. În prezent nu avem nevoie de paz\ pentru instala]ii. Au fost ceva incidente la început, dar au fost identifica]i ho]ii rapid, cu ajutorul Poli]iei, iar fenomenul a fost stopat. Avem camere de filmat montate pe instala]ii, dar de patru ani nu am mai avut probleme”.

2.500 ha sunt irigate cu pivo]i, 500 ha cu alte solu]ii - tamburi, picurare la suprafa]\, inundare - apa fiind pompat\ din canale cu pompe de debit. Sursa de ap\ este Dun\rea, respectiv re]eaua veche de canale de iriga]ii, majoritatea umplute în sezon cu ap\, dup\ reabilitarea Sta]iei de repompare Puieni, în urm\ cu patru ani.

[i rapi]\. Fiindc\ odat\ cu schimb\rile climatice acolo a cam disp\rut excesul de umiditate prim\vara. Iar pe suprafe]ele neirigate din teras\ cultiv\m în mare parte orz, grâu [i rapi]\”.

Suprafe]ele variaz\ destul de mult, de la un an, la altul. Anul acesta au fost 1.800 ha de porumb în cultur\ principal\, grâu 1.200 ha, orz 400 ha, rapi]\ 1.000 ha.

“Nu am crescut anul acesta suprafa]a cu rapi]\, fiindc\ nu ne-a ajutat rota]ia. Înainte de investi]iile serioase în iriga]ii, cultivam [i peste 2.000 de ha cu rapi]\. Dar în ultimii ani, de[i facem tehnologie, nu ne mai ajut\ clima [i produc]iile nu sunt cele a[teptate. E o cultur\ care presupune investi]ii mari [i sunt o mul]ime de riscuri, de d\un\tori care trebuie controla]i [i de boli. Iar cel mai mare risc este cel de scuturare. Orice produs ai aplica, dac\ vine o furtun\, pierzi enorm din randament”.

Virgil Corbea consider\ c\ este mult mai rentabil s\ irigi culturile de p\ioase, decât rapi]a. A constatat c\ sporul de produc]ie [i, deci, profitabilitatea, sunt mai mari.

Virgil Corbea este inginer mecanic. Nu a studiat la USAMV, ci a f\cut facultatea de autovehicule rutiere. Dup\ finalizarea studiilor, s-a implicat imediat în ferm\, concentrându-se pe înnoirea parcului de utilaje.

“Fiind o perioad\ financiar\ bun\, am putut investi în utilaje cât mai mari, fiindc\ sunt mai eficiente [i ai nevoie de mai pu]ini operatori. Folosim 10-15 mecanizatori, în func]ie de sezon. Toate ma[inile sunt moderne, informatizate. Avem multe utilaje pe

În cea mai mare parte, instala]iile de irigare sunt alimentate cu energie electric\, subven]ionat\ 50%.

Valorificarea iriga]iilor se face printr-o rota]ie de trei culturi pe aceea[i sol\, la fiecare doi ani.

“Ne baz\m foarte mult pe grâu/p\ioase [i pe porumb, pe suprafe]ele irigate. Folosim mult rota]ia p\ioase cu porumb în cultur\ succesiv\, urmat\ de porumb în cultur\ principal\ [i revenire la grâu/orz. În solele din balt\ avem o rota]ie de soia cu porumb. Am început s\ ducem acolo [i p\ioase

Prezen]a iriga]iilor este valorificat\ [i prin cultura succesiv\. Anul acesta au fost 800 ha de porumb [i 250 ha de floarea-soarelui.

“La anul vom fi cam tot aici. Încerc\m s\ ]inem un echilibru între p\ioasele irigate [i porumbul pentru boabe la irigat”.

Produc]ii mari, cu investi]ii pe m\sur\

Produc]iile sunt printre cele mai mari din ]ar\. De pild\, la p\ioase, în condi]iile acestui an, produc]iile me-

dii au dep\[it 9 t/ha la STAS.

Secretul?

“Trebuie atent reglat\ norma de udare, pentru a evita culcarea paielor, în special în cazul orzului. La irigat cre[te [i riscul de boli [i trebuie bine controlate. Dar, cu aten]ie, se pot ob]ine 10 t/ha la un soi de grâu timpuriu precum Avenue”.

Dar [i fertilizarea este mai mult decât generoas\> la grâu, 200 kg de complexe 18-46 ¡ 100 de kg de azotat de amoniu în toamn\, iar prim\vara 200 kg de UAN [i trei fertig\ri de câte 30 de kg.

Norma de sem\nat la grâu 120140 de kg/ha, respectiv cca 300 b.g./mp.

Norma de irigare 150 l/mp, cu o udare de r\s\rire [i înc\ una în toamn\ ¡ cât a fost nevoie prim\vara.

La floarea-soarelui, prezent\ exclusiv în cultur\ succesiv\, se sper\ dep\[irea unei medii de 3,2 t/ha.

“E o cultur\ sigur\, având o perioad\ de vegeta]ie mai scurt\. Scapi de riscul de înghe] timpuriu, care poate s\-]i afecteze porumbul boabe”.

Porumbul în cultur\ principal\ înc\ nu a fost recoltat integral. Cel de anul trecut a dat o medie de 13.200 de kg/ha. Dar acolo unde norma de irigare a fost mai generoas\, produc]iile s-au apropiat de 18 t/ha la STAS. Hibrizii prefera]i sunt Corteva - Pioneer> P8834, P9889, P0937, P0710, P0450.

La porumbul cultur\ secundar\ produc]iile de boabe ajung la 14 t/ha la STAS, iar de siloz la 60 t/ha, îns\ tot cu o fertilizare generoas\, de 400 de kg de azot, respectiv cinci fertig\ri cu UAN sau uree dizolvat\, pe lâng\ norma de 200 de kg de complexe starter.

“Costul e mai mic decât al culturii principale, pentru c\ erbicid\rile realizate la cultura principal\ ne-au ajutat aici. Nici fertilizarea nu a fost la nivelul celei pentru cultura principal\. Încerc\m s\ ne alegem hibrizii în func]ie de solu]ia de irigat, de norma de udare pe care o putem asigura. Dac\ avem o norm\ optim\ folosim un hibrid mai tardiv, cu un poten]ial mai mare [i supliment\m [i inputurile în consecin]\”.

Cifra de afaceri a fermei depinde de pre]ul cerealelor, dar variaz\ în jurul valorii de 10 milioane de euro anual. Profitul, în condi]iile anului trecut, s-a apropiat de 500.000 de euro.

“F\r\ profit nu am fi putut sus]ine costul investi]iilor serioase pe care leam realizat în ritm alert”.

Întrebat care sunt problemele cu care se confrunt\, Virgil Corbea vorbe[te de un dezechilibru artificial în pia]a cerealelor.

“Traderii [i procesatorii, care sunt un partener de care avem nevoie, nu sunt întotdeauna corec]i în rela]ia cu fermierii. Au un control prea mare asupra pre]urilor”.

Îl încurc\ [i constrângerile impuse de PAC.

“Regulile sunt un pic exagerate. E din ce în ce mai greu s\ justifici economic unele m\suri de agromediu. Trebuie s\-]i reduci productivitatea [i profitabilitatea, pentru a beneficia de subven]ii. Ar fi trebuit s\ fim stimula]i s\ investim”.

Robert VERESS

Virgil Corbea

Solu]iile Corteva pentru protec]ia semin]ei

Tot mai mul]i fermieri aleg ca s\mân]a s\ fie tratat\ cu Lumiposa, singurul insecticid pentru tratarea semin]elor de rapi]\ ce con]ine cyantraniliprol. Ofer\ o protec]ie extraordinar\ împotriva d\un\torilor-cheie ai rapi]ei, inclusiv pentru Delia radicum.

[i sistemic\, datorat\ clopiralidului [i aminopiralidului.

Cele trei substan]e active din GaleraTM Super au un mod asem\n\tor de distribuire [i ac]iune. Se poate aplica preemergent sau postemergent timpuriu (stadiu de 1-3 frunze) sau se poate aplica postemergent în toamn\, la stadiul rapi]ei de la 3 pân\ la 9 frunze, sau prim\vara, înainte ca mugurii florali s\ fie vizibili.

Corteva a lansat dou\ produse care alc\tuiesc un pachet pentru tratarea semin]elor de cereale p\ioase> Thrintoba [i Ympact Completo.

Thrintoba 20 CS con]ine substan]a activ\ teflutrin, din grupa insecticidelor piretroide, [i este utilizat pentru tratamentul semin]elor.

Lumiposa ajut\ la cre[terea viguroas\ a plantelor de rapi]\, cu beneficii pentru o cultur\ sigur\.

Pentru grâu, dup\ tratamentul cu insecticid [i biostimulator, speciali[tii Corteva recomand\ o variant\ de erbicidare de toamn\ cu Bizon. Este un erbicid complet în ceea ce prive[te combaterea buruienilor din toamn\. Are trei substan]e active care lucreaz\ în sinergie> diflufenican, penoxsulam [i florasulam.

Se poate aplica postemergent împotriva buruienilor problem\ din culturile de cereale, precum Veronica, Galium aparine sau Papaver sau iarba vântului, Apera spica venti, [i foarte important, combate cu success samulastra de rapi]\.

“Este produsul cu cea mai mare selectivitate, a[ putea spune, [i combate atât buruienile r\s\rite, cât [i cele în curs de r\s\rire. Se va aplica un singur tratament pe sezon, pe aceea[i suprafa]\”, recomand\ Corteva.

Pentru a anihila r\s\rirea buruienilor tinere, Corteva recomand\ [i Gallera Super. Erbicidul este recomnadat pentru aplicarea atât în toamn\, cât [i în prim\var\. Are o dubl\ ac]iune> de contact, datorat\ picloramului,

Alte dou\ recomand\ri pentru aplicare de toamn\ la cultura rapi]ei sunt produsele Keylate B, care este un îngr\[\mânt cu con]inut în substan]e active 10% Bor [i 4% Azot, [i Kinsidro Nutri, care stimuleaz\ planta hormonal, favorizeaz\ procesele fotosintetice [i activarea enzimelor necesare în procesele nutritive.

În special în zonele unde s-a întârziat r\s\rirea rapi]ei, Kinsidro Nutri intensific\ dezvoltarea radicular\ a tinerelor plante, ajutându-le s\ se dezvolte într-un timp cât mai scurt, pentru a atinge un num\r optim de 8 frunze înainte de iernare.

Ac]ioneaz\ prin contact, ingestie [i vapori, asupra sistemului nervos al insectelor, asigurând protec]ie culturilor împotriva d\un\torilor din sol în primele faze de vegeta]ie. Pe lâng\ efectul de combatere, produsul are [i propriet\]i repelente.

Ympact , fertilizant tratament s\mân]\, plus Completo, care este un aditiv tehnologic ce îmbun\t\]e[te eficien]a tratamentului, ajutând [i la reducerea mirosului specific insecticidelor piretroide. Se utilizeaz\ numai în amestec cu Thrintoba 20 CS.

Gheorghe MIRON

Nu mai exist\ zone cu exces de umiditate

Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, perioada 7 - 13 octombrie 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii mai însemnate din punct de vedere agricol, în cea mai mare parte a ]\rii. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii, la sta]iile

meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea>

Banat> 2,6 - 10,7 l/mp< Cri[ana> 2,6 - 7,5 l/mp< Maramure[> 3,6 - 20 l/mp< Transilvania> 0,0 - 25,2 l/mp< Oltenia> 0 - 2,7 l/mp< Muntenia> 0 - 16,5 l/mp< Moldova> 1,0 - 12,4 l/mp< Dobrogea> 3,2 - 23,5 l/mp.

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se încadreaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime în cea mai mare parte a ]\rii.

Con]inutul de ap\ din sol prezint\ valori sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\) pe suprafe]e agricole extinse din Oltenia, local în vestul, sud-vestul [i sudul Munteniei.

CRE{TEREA ANIMALELOR

ANSVSA a devenit o frân\ pentru zootehnie

Mul]i cresc\tori î[i manifest\ nemul]umirea fa]\ de presta]ia ANSVSA din ultimii ani, chiar dac\ majoritatea evit\ s\ afirme acest lucru deschis.

Colegiul Medicilor Veterinari are un cuvânt greu de spus în evolu]ia profesiei [i în normalizarea raportu rilor cu cresc\torii de animale [i p\s\ri. Colegiul are putere, are ramifica]ii mari, spune Mary Eugenia Pan\, pre[edinta Asocia]iei Cresc\torilor [i Exportatorilor de Bovine, Ovine [i Porcine (ACEBOP) din România.

“Colegiul a fost la fel de incisiv în toate guvern\rile. Din 2020, le-a facilitat medicilor veterinari concesionari o avere. Majoritatea au câte dou\ concesiuni [i iau câte 10.000 de lei pe lun\ de la buget pentru fiecare concesiune. {tiu c\ mama pre[edintelui ANSVSA are 3 concesiuni, ceea ce este contrar legii. Adic\ ia 30.000 de lei pentru c\ e mam\ de pre[edinte”, spune Pan\.

Activitatea s-a descentralizat, iar acum ANSVSA sus]ine c\ are numai activit\]i de reprezentare cu pre[edintele [i vicepre[edin]ii lui, precum [i ini]iative legislative, poveste[te Mary Pan\. Mai fac notific\ri la OIE [i la Comisia European\. A[a c\ fiecare director DSV face ce-l taie capul.

O abera]ie legislativ\, observ\ pre[edinta ACEBOP, este c\ apari]ia unui mistre] bolnav nu blocheaz\ fermele din jur. Dar ANSVSA poate bloca oricând o ferm\ comercial\, chiar dac\ respect\ toate normele de biosecuritate, din cauza unui porc dintr-o gospod\rie ]\r\neasc\, dar nu [i din cauza mistre]ilor bolnavi.

Mary Eugenia Pan\, pre[edinta ACEBOP

Asocia]ia are ferme de animale în mai multe jude]e [i fiecare DS V lucreaz\ altfel.

“Nu mai exist\ o gândire unitar\, iar noi nu putem s\ facem o politic\ mai coerent\ din cauza lor. Trebuie reorganizat totul”, spune Pan\.

Jude]ul Bac\u raporteaz\ 181 de focare numai la mistre]i. Mary Pan\ crede c\ principalul vinovat este Ministerul Mediului, pentru c\ nu cre[te cota de vân\toare la mistre]i. Sau înmul]it peste m\sur\, ca [i ur[ii.

“De vreo doi ani, s-a demonstrat c\ exist\ mistre]i care au devenit imuni la pest\”, spune Mary Pan\. “Studiile au fost f\cute în Estonia, Letonia, în Ungaria, dar nu la noi. Era prev\zut, dar nu s-a mai f\cut.”

În 2018, ANSVSA a considerat c\ ar costa prea mult ca s\ ia în considerare mistre]ii bolnavi. Jude]ul Teleorman a fost o excep]ie în 2022, pentru c\ avea cei mai mul]i mistre]i bolnavi din ]ar\, dar nu a raportat niciun caz de pest\ la porcii domestici. Informa]iile despre cercetare apar rar. Ungaria a început vaccinarea din prim\var\ [i nu comunic\ nimic despre focare. Polonia [i Ucraina au focare numeroase la mistre]i, dar nu apare nimic la porcul domestic. Var[ovia a profitat de un sprijin de la Comisia European\. Cine renun]\ la cre[terea porcilor prime[te bani. Polonezii au luat banii [i continu\ s\ creasc\ porci.

Dac\ polonezii nu raporteaz\ existen]a bolii la porcii domestici, putem deduce c\ sacrific\ exemplarele bolnave [i le bag\ în consum?

“E posibil acest lucru, de[i, când un porc are o boal\ cu febr\, oricare ar fi ea, calitatea c\rnii se depreciaz\, chiar dac\ boala nu se transmite la om”, explic\ Mary Pan\.

Viorel PATRICHI

“Are alt\ culoare, alt\ consisten]\. Legisla]ia permite introducerea porcilor s\n\to[i din zonele de suprave ghere [i de protec]ie în fabricile de procesare a c\rnii. Guvernul polonez ]ine la fermierii lui [i au g\sit porti]e s\ produc\ mult în continuare.”

ACEBOP nu mai are ferme cu pest\ porcin\ african\. A insistat mult ca fermierii din zonele de restric]ie s\ primeasc\ ni[te bani cu care s\-[i acopere o parte din pierderi.

“S-a b\tut palma între fermieri, MADR [i ANSVSA, dup\ care Autoritatea nu a mai vrut s\ publice modificarea HG 1214. Documentul zace în sertar, la pre[edintele ANSVSA. {tie [i [eful Guvernului.”

Pesta micilor rumeg\toare, un alt e[ec

Pesta micilor rumeg\toare a intrat prin animale vii în România, animale care au fost importate de îngr\[\torii. Din neglijen]a grav\ a lucr\torilor de la ANSVSA.

Abia din iulie 2024, s-a pus problema ca animalele vii aduse în România s\ fie carantinate.

“Legisla]ia spune c\, timp de 30 de zile dup\ introducerea animalului viu, nu ai voie s\-l deplasezi în alt\ parte. Indiferent de specie. Se cere s\-l ]ii separat de animalele tale 30 de zile, dar aceste unit\]i nu au spa]ii suficiente. Noi avem doar ferme de repaus. Vreo dou\-trei la malul M\rii Ne gre, neutilizate, pentru cazuri excep]ionale, când nu poate pleca un vapor.”

Carne cu salmonella din Polonia amestecat\ cu p\s\rile noastre

Noi continu\m s\ credem în buletinele de analiz\, pe care ni le dau bulgarii sau ucrainenii, ungurii sau polonezii.

“Pe când era Robert Chioveanu pre[edinte la ANSVSA, am insistat vreo trei luni s\ se controleze carnea de pas\re, care venea în cantit\]i enorme din Polonia. În sistemul european de alert\ erau zilnic cazuri de salmonella, raportate de diverse state membre, numai România era curat\.

ANSVSA a recoltat atunci probe [i a f\cut analize de laborator> 8% din probe proveneau din alte state membre - Polonia, Fran]a, inclusiv pentru ra]e, din Ucraina, iar pentru restul probelor, medicii ANSVSA au dat buzna la cresc\torii români [i i-au controlat. Am avut inima tare [i am trecut prin multe. Am f\cut sesiz\ri numai în scris.

Eu nu am salmonella în ferme [i ei amestec\ totu[i carnea mea cu carnea din Polonia. {i eu tai numai p\s\ri din fermele mele în abatorul propriu. De unde atunci salmonella?

Am sesizat [i autoritatea veterinar\ din Polonia. {i mi-au r\spuns cu non[alan]\ c\ ei au foarte multe ferme de p\s\ri, c\ sunt de acord cu mine c\ salmonelozele sunt bolile mizeriei, dar c\ nu pot face verific\ri [i nu pot introduce condi]ii de biosecuritate în atât de multe fer me. Î[i ap\r\ produc]ia proprie. Cu sau f\r\ salmonella, ei trebuie s-o vând\.

Mai este ceva care se opune trasabilit\]ii. Majoritatea statelor membre au adoptat Sistemul 3 SIS pentru circula]ia animalelor [i a c\rnii. Noi facem circula]ia extern\ înc\ pe hârtie din [i c\tre ]\ri ter]e. {i, pân\ ajunge hârtia la DSV, deducem c\ e vorba de comer] ilegal. Mai ales c\ vorbim de Bulgaria. Reamintesc scandalul cu carnea de cal. Tot Bulgaria a fost cirea[a de pe tort [i România a fost b\gat\ la mijloc pe nedrept”.

DSV-urile fac alt\ lege în jude]e

Direc]iile jude]ene fac analize la întâmplare, cu reactivi ieftini, care dau erori grave.

“Ca fost medic de laborator, pot spune c\, în momentul în care Insti-

tutul Na]ional face examene cu ni[te chituri de diagnostic, iar în jude]e se utilizeaz\ alte chituri de diagnostic, care sunt mai ieftine [i mai pu]in sensibile, pot s\ apar\ rezultate neconforme - fals pozitive, fals negative...”, avertizeaz\ Mary Pan\.

“Ar trebui f\cut\ o anchet\. A fost un audit european, dar au venit s\ vad\ cam de ce bani am avea nevoie pentru desp\gubiri. Au vrut s\ ne ajute, nu a fost un audit de control. Pe lâng\ lipsa de responsabilitate a autorit\]ii centrale, este vorba de mai mult.

S-a instaurat o legisla]ie de descentralizare în urm\ cu 6 ani, care le permite direc]iilor jude]ene s\ se considere baroni locali. Fiecare face ce vrea. Tot acum 6 ani, a avut loc [i o descentralizare a achizi]iilor de chituri. Înainte, achizi]ionarea se f\cea numai prin IDSA. Acum, fiecare cump\r\ ce vrea. Condi]ia este s\ fie cât mai ieftin, iar dac\ este ieftin, nu-i sensibil.

{i atunci, cum s\ cred eu c\ e posibil ca, în dou\-trei zile, s\ ajung\ aceast\ boal\ în Timi[? Oile nu au f\cut transhuman]\ în dou\ zile din Tulcea pân\ în Timi[. A[a gânde[te un medic veterinar cinstit.

Problema este la chiturile de diagnostic. S\ [ti]i c\ am p\]it-o [i noi cu pesta porcin\. Eu a[ transfera achizi]iile la Ministerul Agriculturii ca s\ fie o parte ter]\, unde s\ fie consilieri speciali[ti pe laborator, s\ fac\ achizi]iile [i apoi s\ le r\spândeasc\ în ]ar\.

Sau, [i mai bine, s\ treac\ ANSVSA în subordinea MADR, a[a cum a fost odat\. ANSVSA func]iona foarte bine. Erau 8 inspectori, aveau direc]ie general\ în cadrul MADR. Nu-i g\seai mai niciodat\ în birou. Î[i împ\r]eau teritoriul [i f\ceau inspec]ii adev\rate. Când venea un inspector, tremurai pentru c\ erau corec]i [i foarte bine preg\ti]i. A încercat ministrul Barbu s\ fac\ asta [i s-a stins. Deci nu i s-a permis”, ;ncheie Mary Pan\ radiografia unei Autorit\]i cu mult\ putere.

Solu]ii pentru salvarea p\[unilor montane

În contextul schimb\rilor climatice care afecteaz\ comunit\]ile montane din întreaga Europ\, Mun]ii Cindrel au fost ale[i ca sit demonstrativ pentru proiectul european MountResilience, coordonat de Universitatea din Milano.

Proiectul î[i propune s\ testeze mai multe solu]ii inovatoare, tehnologice [i sociale, în 6 regiuni ale continentului, pentru îmbun\t\]irea ca pa cit\]ilor zonelor montane de a se adapta la provoc\rile socio-economice generate de schimb\rile climatice.

România are ca obiectiv validarea unor solu]ii pentru salvarea p\[unilor montane, a c\ror valoare nutritiv\ pentru rumeg\toare s-a deteriorat enorm în ultima decad\, prezint\ riscul depopul\rii mun]ilor, lipsindu-i, prin-

tre altele, de principala activitate economic\, precum p\[unatul [i produc]ia de produse lactate de calitate.

Regiunea aleas\ pentru efectuarea studiilor este o suprafa]\ de circa 40 de hectare din comuna Râu Sadului [i localitatea Cristian (Sibiu).

Acolo se vor valida, pentru prima oar\ în mediu real, o serie de tehnici de revitalizare a paji[tilor montane, inclusiv cu ajutorul dronelor pentru activit\]ile de scanare, îns\mân]are [i fertilizare.

Solu]iile propuse ar putea rezolva problema pierderii propriet\]ilor nutritive ale paji[tilor montane în Europa, problem\ ce amenin]\ mun]ii cu pierderea biodiversit\]ii [i cu exodul popula]iei b\[tina[\ c\tre zonele de vale, ceea ce ar conduce, de asemenea, la pierderea tradi]iilor locale.

În prezent, au fost demarate lucr\rile de preg\tire a patului germinativ în zona Cristian, iar ac]iunile de supraîns\mân]are [i fertilizare sunt în desf\[urare.

Practic, se urm\re[te dezvoltarea unui pachet de tehnici de revitalizare

a paji[tilor europene, cu poten]ialul de a sprijini autorit\]ile locale [i fermierii în atingerea unor rezultate pe termen lung pentru mediu [i comunit\]ile locale, precum>

- asigurarea unui habitat favorabil pentru speciile locale de plante [i animale<

- reducerea eroziunii [i îmbun\t\]irea structurii solului<

- îmbun\t\]irea gradului de re]inere a apei în sol<

- crearea unui mediu favorabil destinat p\[unatului animalelor, care permite dezvoltarea unei simbioze per fecte între p\[une [i animale, având ca rezultat cre[terea productivit\]ii de lapte/carne [i, prin urmare, dezvoltarea socio-economic\ a zonei montane.

În paralel, demonstratorul regional din Mun]ii Cindrel este activ în angajarea factorilor interesa]i din societatea civil\, mediul academic, mediul de afaceri [i decizorii locali într-un dialog participativ pentru dezvoltarea de strategii de adaptare la schimb\rile climatice, bazate pe o abordare de tip “bottom-up” [i cât mai larg împ\rt\[ite.

Drept urmare, a fost instituit un Consiliu Consultativ Local informal, la care se poate al\tura oricine dore[te s\ împ\rt\[easc\ propriile cuno[tin]e în interesul zonelor montane, având obiectivul de a elabora o foaie de parcurs pentru o strategie regional\ de adaptare la schimb\rile climatice.

Proiectul MountResilience este finan]at de Comisia European\ prin programul Horizon Europe [i include 47 de parteneri din 9 ]\ri europene.

{tefan C|LIMAN project manager

Furajarea vacilor de lapte c=nd nu mai ai siloz

Claudiu Davi]oiu este foarte preocupat de soarta vacilor lui, la fel ca to]i cresc\torii. Lucreaz\ 1.000 de hectare pentru 1.000 de vaci.

Aproape tot ce produce le d\ lor. Acum situa]ia devine dramatic\ [i trebuie s\ improvizeze ca s\ le scoat\ din iarn\.

Din cauza secetei, nu mai are furaje ca s\ îngra[e t\ura[ii, cum f\cea alt\dat\. D\ vi]eii de mici ca s\ nu consume lapte prea mult cu ei. Pentru c\ porumbul de siloz nu a avut gr\un]e, este nevoit s\ adauge orz în ra]ia vacilor pentru mai mult\ energie, cump\r\ [roturi de rapi]\ sau de soia, de floarea-soarelui, în func]ie de pre].

“{roturile pot s\ le cump\r, dar porumb de siloz de unde s\ iau acum? Nu am de unde aici, în sud. Ca s\ aduc de la distan]\ mare nu are sens.

Porumbul de siloz se face greu. Î]i trebuie un Jaguar pentru tocat, care cost\ 500.000 de euro. Î]i trebuie tractor puternic, utilaje pentru c\rat, altele pentru tasat.

Cultivatorii de porumb de la Br\ila, care irig\ intens, pot cultiva porumb de siloz, dar nu au utilaje de tocat [i nici nu au interesul s\-[i cumpere. Apoi, costul transportului e foarte mare. Prima coas\ de lucern\ am f\cut-o semifân. Am avut trei coase [i am ie[it bini[or la lucern\. Eu nu vând toamna cereale, toate merg în depozite. Dac\ v\d c\ se arat\ un an bun,

vând prim\vara.

În 2024, nu am vândut nimic ca s\ pot salva zootehnia. Mai am ceva triticale [i din 2023. Am adunat paie [i leam b\gat în porumbul f\r\ boabe pentru siloz. Este un furaj de volum, care nu poate fi compensat”, spune Claudiu Davi]oiu.

Mai are cereale [i siloz de porumb de anul trecut. Sper\ s\ reziste cu aceste rezeve pân\ la 31 decembrie. Abia la 1 ianuarie va trebui s\ umble la silozul nou, f\r\ boabe.

“Trebuie s\ fac furaje pentru un an [i jum\tate”, repet\ obsesiv. A dat 7.000 de euro pe un silotamp pentru tasarea silozului. Orzul [i triticalele pentru siloz le toac\ atunci când se afl\ în lapte cear\. Trebuie s\ aib\ un pic de lapte în bob.

Fermierul de la Afuma]i sper\ c\ se va lucra pentru hibrizi mult mai rezisten]i la secet\, mai ales din cauza insola]iei care albe[te porumbul de sus în jos. Nu vrea s\ treac\ la sorg pentru c\ aceast\ plant\ nu are mas\ vegetativ\ suficient\ pentru siloz.

“Mi-e team\ s\ cultiv sorg. În 2023, am avut 320 de litri de ap\ pe metru p\trat tot anul. Cum s\ faci porumb de siloz a[a? În 2024, am avut mai pu]in pân\ la legarea porumbului. Într-un an normal, avem aici 600 de litri de precipita]ii.”

Ferma lui este lâng\ Bucure[ti, cu un USAMV puternic [i nu g\se[te medic veterinar. I-ar da 1.000 de euro pe lun\ [i nu vine nimeni ca s\ stea în b\legar.

“Toat\ lumea vrea cas\ de vacan]\ la ]ar\, nu s\ munceasc\ la ]ar\. Am degenerat [i ca popor. Aici st\teau slujitorii conacului. Am reparat [i cl\direa asta...”

Ferma de vaci este în satul M\ineasca. Am mai scris despre grajdul lui modern, cu sta]ie de muls DelaVal. O investi]ie pe care a f\cut-o dup\ mul]i ani de taton\ri [i de acumul\ri pentru c\ este un om foarte prudent. Nu i s-a permis s\ pun\ panouri fotovoltaice pe grajdul nou, de[i cl\direa este nou\[i rezist\.

“Nu mai au via]\ lung\ vacile Holstein. Mai bine le mai înlocuiesc. Am observat ceva foarte straniu> porumbul de siloz a fost mai slab, a c\zut mai repede la furtun\, decât porumbul pentru boabe. Este alt hibrid, special pentru siloz. Tulpina e mai slab\ fiindc\ are lignin\ mai pu]in\, e mai bun pentru siloz f\r\ mult\ lignin\. A dat [i ar[i]a, a dat [i furtuna peste el. Furtuna l-a rupt [i l-a uscat complet. Porumbul de boabe nu are produc]ie vegetativ\ a[a de mare, po]i s\ faci [i siloz din el, dar cel pu]in cade mai greu la furtuni. M\ gândesc s\ sem\n numai porumb de boabe [i pentru siloz, chiar dac\ fac numai 25 de tone la hectar, în loc de 30 de tone. Pun soiuri mai timpurii în martie pentru siloz, ca s\-l recoltez în iunie. Mereu înve]i câte ceva din e[ecuri...” Jaguarul se defectase tocmai când trebuia s\ taie porumbul uscat deja. Ca s\ cumpere altul trebuie s\ dea vreo 500.000 de euro. Nu are de unde s\ închirieze. El toac\ 300 de hectare de porumb siloz pe an. În 10 ani, ar trebui s\ recolteze 3.000 de hectare [i nu crede c\ este profitabil s\ mai cumpere un asemenea utilaj scump. Trece de trei ori pe zi prin ferma de vaci.

“{i câmpul se schimb\ în fiecare zi sau la dou\ zile, d-apoi vacile? Trebuie s\ urm\resc tot.”

Îl doare inima s\ trimit\ vacile la abator înainte de vreme. Are 500 de vaci la muls. Dac\ las\ 150 de juninci pe an, în doi ani face 800 de vaci la muls, dar g\se[te greu lucr\tori.

“Nu pot s\ reduc salariile doar pentru c\ nu se face nimic pe câmp. În campanie, le mai dau lucr\torilor câte o prim\. Le-am dat banii luni, iar mar]i Jaguarul s-a stricat. Le era [i lor ru[ine. Avem 70 de angaja]i, inclusiv mecanici. M-au ajutat la repara]ii, m\ mai fac c\ nu-i v\d când fur\... Am luat dou\ familii de nepalezi [i fac treab\ prin ferma zootehnic\ dac\ te ]ii de ei. Primesc 2.500 de lei pe lun\ în mân\, dar eu pl\tesc toate d\rile la stat. Le asigur cazarea [i masa.”

Subven]ia pentru ANT, pe care Barbu voia s-o dea exclusiv pentru junincile p\strate în grajd, putea deveni atractiv\, crede fermierul.

“În fiecare an, adaug 150 de juninci în grajd pentru prima f\tare. A[ primi 45.000 de euro subven]ie pentru ele, a[a cum zice ministrul. Ar fi ceva. Dar putea s\ mai fie un pericol.

Ai luat 3.000 de euro pe juninc\, apoi ai dat-o [i o încurci. Trebuie s-o ]ii trei ani. F\ta o dat\, primeai 3.000 de euro. Dup\ ce f\ta, o vindeai [i mai luai 2.000 pe ea.”

Claudiu Davi]oiu este pre[edinte al Asocia]iei Holstein Ro [i nu mai organizeaz\ niciun eveniment. Ministerul nu a mai f\cut grup de lucru cu cresc\torii de vaci. Ideea a fost frumoas\ [i a murit la fel cum a fost propus\ pe timpul zaverei din iarn\.

“Noi nu avem timp s\ ne adun\m, avem treab\ continuu.”

Claudiu Davi]oiu nu crede c\ politicienii vor putea vreodat\ s\-i sensibilizeze pe procesatori [i pe retaileri ca s\ ofere un pre] corect pentru munca fermierilor.

“Toat\ lumea vorbe[te vrute [i nevrute. Nu mai pot s\ mai suport... Nu putem face nici organiza]ie inter-profesional\ pe lapte, fiecare trage pe turta lui [i nu-l intereseaz\ ce fac ceilal]i. Aici e sl\biciunea noastr\ [i ei [tiu asta. Cel mai ieftin lapte de 6 lei litrul din Kaufland este acum 6,50 lei,

cu 1,5% gr\sime. Dorin Cojocaru trage tot pentru ai lui. Procesatorii se manifest\ ca un cartel. Noi nu avem alternativ\ [i ei [tiu bine. S\ avem fiecare câte o f\bricu]\, s\ facem ca[caval din laptele pe care nu vor s\-l mai ia de la noi, ar fi fost o idee. Noi nu putem s\ d\m lapte nici la [coli, la spitale [i unit\]i militare, unde ajunge lapte din Ungaria, din Polonia. P\trund consiliile jude]ene acolo.

Nu se poate reglementa nici asta în afara politicului. Consiliile jude]ene fac probabil licita]ii [i iau din Polonia mai ieftin. Sau din Ucraina.

Degeaba vorbim de “lan]ul scurt” pentru alimente locale. Este o corup]ie generalizat\, cum n-a fost niciodat\ în ]ar\, la fel ca prostia bugetar\. Plafonarea pre]urilor la raft nu a ajutat cu nimic. Ca s\ r\mân\ o marj\ de profit, pre]ul laptelui la poarta fermei ar trebui s\ fie 3 lei pe litru. Cine s\ vad\ pre]urile reale din magazine? Pia]a este liber\, a[a ni se repet\...”

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE

Piese de schimb prin magazinul online al AgroConcept

AgroConcept a lansat site-ul www.piese-agroconcept.ro, prin care clien]ii pot c\uta, comanda [i primi asisten]a tehnic\ de care au nevoie în mod facil [i rapid, cu acces la promo]ii [i reduceri personalizate.

Noua platform\ digital\ se adreseaz\ celor care au încheiat sau încheie un contract comercial cu AgroConcept [i furnizeaz\ piese de schimb de calitate, rapid [i la pre]uri competitive.

Elementele de diferen]iere fa]\ de alte platforme sunt datele în timp real legate de stoc [i pre], pe care fermierii se pot baza în procesul de achizi]ie. Sunt informa]ii esen]iale, în special în

perioada campaniilor, când fiecare minut conteaz\.

Magazinul online se acceseaz\ în baza unui cont (user si parol\), este

u[or de utilizat, permite c\utarea eficient\ a reperelor, identificarea corect\ a acestora în func]ie de nume, cod sau produc\tor, precum [i plasarea rapid\ a comenzilor.

Prin platform\ se pot solicita [i interven]ii pentru service. La piese de schimb se ofer\ o reducere de 5% la prima comand\, iar platforma este foarte prietenoas\, include un catalog extins de piese originale [i asigur\ o c\utare rapid\ a articolul dorit dup\ nume, cod sau produc\tor. Piesele comandate sunt livrate în scurt timp sau pot fi ridicate personal.

Arpad DOBRE

Pr\[it mecanic eficient cu Thulit

Lemken a prezentat Thulit MF/1200, primul s\u echipament de pr\[it cu l\]ime de lucru de 12 metri. Designul cu patru bare, opt rânduri de din]i [i reglare hidraulic\ a presiunii pe ace[tia este unic pe pia]\. Presiunea poate fi ajustat\ continuu de la 100 g la 5.000 g pe din]i, pe toat\ l\]imea, în timpul deplas\rii, [i r\mâne constant\ la fiecare setare.

Thulit MF/1200 are cinci sec]iuni ce permit diverse op]iuni de pliere pentru diferite aplica]ii. Pentru a lucra cu o l\]ime de lucru redus\, de exemplu pentru a evita obstacolele sau pentru a preveni suprapunerea, echipamentul de plivit poate fi pliat în patru sau trei sec]iuni de lucru. Pentru o gard\ la sol mai mare la cap\tul parcelei, echipamentul se poate plia în

form\ de V, iar segmentele exterioare sunt ridicate u[or în sus pentru a împiedica organele din acele p\r]i ale utilajului s\ intre în contact cu solul.

Pentru un transport rutier sigur, Thulit MF/1200 poate fi pliat pe ambele p\r]i, pân\ la o în\l]ime de transport de 3,3 metri. Pentru cadru, Lemken a utilizat profile de sus]inere rezistente la torsiune care garanteaz\ stabilitate [i greutate redus\. Designul

cadrului cu [ase ro]i de sus]inere în fa]\, distribuite pe întreaga l\]ime de lucru, asigur\ o deplasare lin\ a echipamentului [i men]i nerea orient\rii din]ilor pe suprafa]a solului.

Thulit MF/1200 este disponibil acum în cantit\]i mici, iar produc]ia de serie va începe în martie 2025.

Arpad DOBRE

Combine Claas cu garan]ii

extinse [i op]iuni performante

Claas România ofer\ prin distribuitorii s\i, pân\ la sfâr[itul anului, combine din gamele

Lexion, Trion [i Evion, ce pot fi configurate pentru ferme de orice m\rime, cu finan]are avantajoas\ [i garan]ii extinse pân\ la 5 ani. La acestea se adaug\ op]iunile speciale CEMOS Automatic sau Connect Package, la pre]uri preferen]iale, nedisponibile pentru modelele pe stoc.

clusive pentru combinele configurate dup\ cerin]ele clientului, produse [i livrate pân\ în mai 2025.

Se ofer\ extinderea garan]iei Maxi Care Protect, în func]ie de data comenzii> pân\ la 31.10.2024 - 1¡4 ani, pân\ la 30.11.2024 - 1¡3 ani, iar pân\ la 31.12.2024, de 1¡2 ani, fiecare dintre aceste garan]ii fiind acordat\ în limita a 500 de ore de func]ionare pe an.

Dezvolt\ puteri maxime cu ECE R 120 de la 313 la 507 CP, bunc\rele au capacit\]i de la 9.000 la 13.500 litri, l\]imea b\t\torului e tot de la 1.420 la 1.700 mm, iar separarea secundar\ se face prin 5 sau 6 c\i[ori.

CEMOS (Claas electronic machine optimisation system) optimizeaz\ func]ionarea motorului, a cutiei de viteze [i a consumului de carburant.

Connect Package simplific\ gestionarea fermei [i a flotei de ma[ini agricole [i ofer\ conectarea la partenerul de service.

Achizi]ia unuia dintre modelele de combine Claas în perioada octombrie - decembrie 2024 ofer\ beneficii ex-

Claas recomand\ utilizarea [enilelor Terra Trac pentru combine cu trac]iune optim\ [i care protejeaz\ solul. Lexion 7000/8000, cu sistemul de treierat APS Synflow Hybrid, include modele potrivite pentru orice ferm\, cu un randament ridicat. Puterea maxim\ dezvoltat\ cu sistem ECE R 120 este de la 408 la 790 CP. Capacitatea bunc\relor de cereale este de 11.00018.000 litri. L\]imea b\t\torului e de la 1.420 la 1.700 mm, iar separarea secundar\ se face prin rotorul Roto Plus.

Lexion 5000/6000 este gama distinctiv\ a combinelor cu scutur\tori, o combina]ie eficient\ a calit\]ii paielor cu randamentul sporit la recoltare.

Trion 700 combin\ performan]a cu eficien]a. Puterea maxim\ dezvoltat\ e de 408-435 CP, bunc\rul de cereale este de 11.000-12.000 litri, b\t\torul are l\]imea de 1.420 mm, iar Roto Plus efectueaz\ separarea secundar\. Trion 500/600 are modele cu puteri maxime ale motoarelor de 258408 CP, bunc\re de la 8.000 la 12.000 litri, b\t\toare cu l\]imi de 1.420-1.700 mm [i dispun de 5 sau 6 scutur\tori. Evion 400, cea mai nou\ gam\ de combine Claas, este ideal\ pentru fermele de familie. Cele trei modele dezvolt\ puteri maxime de 204 CP (Evion 410), 231 CP (Evion 430) [i 258 CP (Evion 450). Bunc\rele acestora au capacit\]i de 5.600 litri, 6.500 litri sau 8.000 litri. B\t\torul are o l\]ime de 1.420 mm, iar separarea secundar\ dispune de 5 scutur\tori.

Arpad DOBRE

Finan]\rile mici afecteaz\ crearea de noi ma[ini agricole

Cercetarea în domeniul ma[inilor agricole din România are rezultate, dar mult sub poten]ial, din cauza fondurile reduse, achitate tardiv, [i sesiunile rare, la care sunt depuse peste 1.000 de proiecte, iar în final se calific\ doar 40 pe întreaga economie na]ional\. Institutul Na]ional pentru Ma[ini Agricole (INMA) este una dintre institu]iile care se zbat [i chiar reu[esc s\ se men]in\ pe linia de plutire.

INMA este o entitate de drept public, adic\ statul e proprietarul patrimoniului, dar nu-i aloc\ un leu de la bugetul na]ional. Institu]ia trebuie s\ g\seasc\ surse ca s\-[i achite toate cheltuielile [i costurile de func]ionare, plus fonduri pentru cercetare [i crearea de noi ma[ini agricole.

Nicolae Vl\du], director INMA, ne spune c\ principala surs\ de finan]are o reprezint\ participarea la competi]ii, adic\ sesiuni de depunere a unor proiecte pentru ob]inerea fondurilor necesare realiz\rii acestora.

“S\ zicem c\ Ministerul Cercet\rii sau UEFISCDI (n. red. - Unitatea Executiv\ pentru Finan]area Înv\]\mântului Superior, a Cercet\rii, Dezvolt\rii [i Inov\rii) lanseaz\ o competi]ie în valoare de 100 de milioane de lei. De regul\, sunt depuse peste 1.000 de proiecte de c\tre numero[i solicitan]i, dar, în final, se aloc\ bani pentru 4050 de proiecte, unele dintre acestea având mai mul]i participan]i, iar fondurile sunt reduse.”

sau dou\ proiecte, de[i am putea derula mai multe, fiindc\ nu le putem sus]ine. Valorile medii pe care le ob]inem sunt de 200.000 lei pe proiect. E foarte pu]in.”

Cercetarea are viitor

Totu[i, institutul are o serie de proiecte, unele în parteneriat cu produc\torii de ma[ini agricole, atâ]ia câ]i au mai r\mas în România.

Mai sunt fonduri prin AFIR, PNRR, PNDR, dar insuficiente. {eful INMA spune c\ [i în aceste condi]ii s-ar putea face cercetare, dar apar piedici ulterioare. Avansul poate fi de cel mult 30% din sum\, trebuie comandate materiile prime [i materialele (costurile s-au dublat din cauza r\zboiului din Ucraina) [i asigurate salariile cercet\torilor [i muncitorilor (strungari, frezori, electricieni, mecanici, sudori etc.), iar decont\rile etapizate sunt oferite de finan]ator la 6 sau chiar 9 luni distan]\.

O alt\ problem\ o reprezint\ schimb\rile legislative, prin care, de[i la începutul proiectului sunt asigurate, fie [i teoretic, fondurile, uneori acestea sunt suspendate sau chiar t\iate, la mijlocul fazei de execu]ie.

“Am avut momente în care riscam s\ afect\m func]ionarea INMA, plata salariilor [i altor costuri curente. La proiecte prin PNRR, de exemplu, am primit prima tran[\ de bani dup\ un an [i jum\tate. Da, sunt bani europeni pe care-i putem accesa, dar din aceste motive trebuie s\ ne limit\m la unul

A dezvoltat echipamente de prelucrare minim\ a solului, printre care un scarificator care aplic\ [i biofertilizarea cu bacterii a solului, care devine mai afânat [i re]ine mai bine apa, la care se adaug\ un proiect privind o biocear\ care stimuleaz\ timp de 2-4 ani dezvoltarea bacteriilor benefice în sol.

Este de men]ionat [i plugul cu vibra]ii care scade costurile, consumul de motorin\ [i tasarea, dezvoltat cu IRUM [i lansat anul acesta.

Printre alte prototipuri realizate de INMA se num\r\ sprayerul electric cu rat\ variabil\, cu control pe fiecare duz\ [i cu soft de recunoa[terea culturii, un echipament teleghidat plutitor de recoltare a stufului, o combin\ tractat\ pentru recoltarea cânepii pentru fibr\, o dron\ [i altele.

“Cercetarea are viitor. Avem cercet\tori tineri care lucreaz\ la laboratorul de robotic\ [i mecatronic\, realizeaz\ softuri, putem face trecerea la autonomizarea inclusiv a echipamentelor agricole. Pentru cercetarea aplicat\pentru echipamente care ajung în economia na]ional\ [i genereaz\ plusvaloare - se aloc\ bani pentru 20% dintre proiecte. Eu cred c\ ar fi nevoie de cel pu]in 70%”, a mai spus Nicolae Vl\du].

Arpad DOBRE

Nicolae Vl\du], director INMA

Cu cine vorbim române[te

la EIMA Bologna

Organizat\ la un an distan]\ fa]\ de Agritechnica, cea mai mare Expozi]ie interna]ional\, EIMA de la Bologna, Italia, va da ora exact\ în domeniul ma[inilor agricole.

Conform unui catalog preliminar, este a[teptat\ participarea a peste 1.700 de firme, din care 600 str\ine. Restul de 1.100 sunt din Italia, ceea ce denot\ o preocupare major\ pentru dotarea tehnic\ a agriculturii din Peninsul\. EIMA are 14 sec]iuni distincte, de la tractoare la prelucrarea solului, de la protec]ia culturilor la recoltare, silvicultur\ [i zootehnie. În plus, sunt 5 saloane tematice> Componente, Digitalizare, Energie, Tehnologii “verzi”, Iriga]ii.

România va avea un pavilion na]ional organizat de Federa]ia Patronal\ din Industria Construc]iilor de Ma[ini. Vor fi prezente 11 companii ce produc tractoare, utilaje pentru prelucrarea solului, sem\n\tori, sprayere, remorci, drone agricole etc.

Prezent\m succint datele de contact ale acestora, utile pentru românii care viziteaz\ EIMA [i vor s\ ia leg\tura cu reprezentan]ii firmelor.

Arpad DOBRE

De ce [i-a luat Samson Popescu o sem\n\toare Pöttinger

Samson Popescu, unul dintre veteranii fermierilor din jude]ul Timi[, avea o sem\n\toare destul de învechit\, de vreo 15 ani, [i a decis s\ î[i cumpere alta din genera]ia nou\, un model Pöttinger mult mai performant.

nu pierzi timpul. Bunc\rul este mai înc\p\tor, iar asta este mai bine. Cam astea ar fi o parte din avantajele noii sem\n\tori pe care am cump\rat-o”, a spus Samson.

Numai cu o înc\rc\tur\ a bunc\rului, fermierul poate s\ semene patru hectare, dar, în func]ie de cultur\, poate îns\mân]a chiar [i 200 de ha.

Este fundamental cum aplici tehnologiile, cum este calitatea solului, când alegi momentul optim de îns\mân]are, existen]a umidit\]ii, dar [i modalitatea de aplicare a fertilizan]ilor [i cum desf\[ori lupta cu d\un\torii.

Ce l-a convins s\ î[i îmbog\]easc\ parcul auto al fermei cu o sem\n\toare Pöttinger?

I-a pl\cut, în primul rând, c\ este mai performant\. Totu[i, este mai conservator din fire, de aceea a ales ca noua sem\n\toare s\ nu aib\ un sistem electronic prea sofisticat.

“De cele mai multe ori, lucrurile simple pot s\ dea rezultate mult mai bune. Ma[inile complicate, cu multe sisteme electronice, pot s\-]i dea multe b\t\i de cap”, a m\rturisit Samson Popescu.

Ceea ce e mai important este faptul c\ noul utilaj Pöttinger este de foarte bun\ calitate, e simplu, dar foarte eficient. Este dotat cu sisteme electronice, dar nu atât de complicate încât veteranul fermier s\ se blocheze în ele. Îmbucur\tor este faptul c\ acum poate s\ regleze cu mai mult\ precizie utilajul [i la semin]e mici. Ceea ce nu putea face cu sem\n\toarea veche. Este mul]umit de distribu]ia excelent\. E o sem\n\toare pe discuri pe care o poate folosi [i pe terenuri cu resturi vegetale [i asta îl ajut\ destul de mult. Posibilitatea de reglare este foarte u[oar\. Bunc\rul are o capacitate mai mare, de 1.800 kg.

“S\ nu faci multe înc\rc\ri, s\ nu stai prea mult la cap\tul parcelei, s\

Samson Popescu are un parc auto dotat cu toate utilajele agricole necesare în ferm\, iar cele mai multe sunt de la John Deere.

“M\ satisfac deocamdat\ la nivelul la care lucrez cu suprafe]ele pe care le am. Reu[esc s\ îmi fac treaba excelent, iar asta e cel mai important”, spune fermierul.

Fermierul a mai explicat c\ este adev\rat c\ utilajele sunt foarte importante într-o ferm\, dar nu este singurul element de baz\. Exist\ produc\tori agricoli care au ma[ini moderne, dar care nu reu[esc s\ ob]in\ performan]\, fiindc\ trebuie ]inut cont de mai multe aspecte.

“Sunt atâtea elemente care conteaz\, încât fiecare î[i aduce un aport important cu plus sau cu minus, atunci când le aplici cu succes, dac\ le faci la timp [i de calitate. Toate pornesc de la nivelul de preg\tire a inginerului care le aplic\ [i de la patron”, este de p\rere Popescu.

El crede c\ într-o lun\ [i jum\tate va termina toate lucr\rile de toamn\. A îns\mân]at rapi]a, a demarat [i sem\natul la grâu. În Timi[ au venit ploile, exist\ umiditate optim\ în sol. Se lucreaz\ bine terenul.

“Dac\ avem timp bun de lucru, probabil în 45 de zile termin cu ar\turile [i pot s\ fac sezonul de iarna lini[tit”.

Gheorghe MIRON

Samson Popescu (dreapta)

Massey Ferguson ;n turneu

Caravana Massey Ferguson eXperience Tour, organizat\ de Sigma România, a fost timp de trei zile, în perioada 8 -11 octombrie, pe platforma Universit\]ii de {tiin]ele Vie]ii din Timi[oara.

Alexandru Antonesei, brand manager Sigma, spune c\ MF eXperience Tour 2024 este un concept unic, dup\ un model pe care compania ;l respect\ ;n toat\ Europa.

Acela[i eveniment care a avut loc în Timi[oara se desf\[oar\ [i în Fran]a, Germania, Italia, Austria [i în alte ]\ri.

Este un concept îndreptat c\tre client, datorit\ logo-ului pe care îl are Mas sey Ferguson “Born to Farm” (N\scut în ferm\), fiindc\ ]ine cont de p\rerea fermierului.

Speciali[tii Massey Ferguson vin în câmp al\turi de fermier pentru a colecta informa]ii [i a afla în mod direct ce e bine [i ce nu e bine pentru el. La final, transpune totul în construc]ia uti-

lajelor pentru a r\spunde când mai bine nevoilor produc\torilor agricoli.

La Timi[oara au fost prezentate fermierilor [i studen]ilor 11 utilaje Massey Ferguson> opt motorizate (cinci tractoare, dou\ combine, un înc\rc\tor telescopic), dar [i utilaje sta]ionare pentru zootehnie (o grebl\ de adunat, o pres\ de balo]i mici [i o cositoare).

Tractorul 57 11 din gama Global este dotat cu transmisie Dyna4 cu renu mitele motoare AGCO Power care sunt recunoscute [i mult c\utate de c\tre fermieri datorit\ consumului redus de carburan]i.

Modelul5S 135 este un tractor cu care Ferguson a r\mas lider de pia]\, în ceea ce prive[te vizibilitatea frontal\, acea capot\ l\sat\ c\tre partea din fa]\. De mai bine de 30 de ani, domin\ acest concept unic.

Tractorul poate fi echipat cu sistem de ghidare, poate face secven]a la cap\t de rând [i [tie s\ schimbe vitezele în func]ie de sarcina pe care o depisteaz\ în spate.

Tractorul 7S de 165 cai putere este dotat cu un motor AGCO Power de 6,6 litri, dedicat fermelor medii, cu o transmisie Dyna6 cu patru game [i [ase viteze pentru a eficientiza [i a concentra puterea cât mai bine la sol în diverse aplica]ii.

Modelul 8S 265 a fost desemnat tractorul anului 2021 [i a dat startul c\tre o nou\ er\ a tractoarelor Massey Ferguson. Cu 8S s-a schimbat complet designul [i tot ce ]ine de accesibilitate [i confortul operatorului.

“Practic, speciali[tii de la Massey Ferguson l-au a[ezat pe operator pe scaun [i au început s\ deseneze tractorul de jur-împrejur, pentru ca omul s\ aib\ vizibilitate [i u[urin]\ total\ în manevrare în timpul lucr\rilor din câmp”, a declarat Antonesei.

Pentru a doua oar\, Massey Ferguson a adus în România modelul 9S din gama mare, lansat anul trecut la Hanovra în Germania, care s-a aflat [i la Timi[oara. În 2024, tractorul a fost prezentat în exclusivitate la târgul

Agraria, iar prin caravana MF eXperience Tour, este expus [i în alte jude]e din ]ar\.

Modelul 9S e un tractor de ultim\ genera]ie, cu motor AGCO Power de 8,4 l [i o putere de 425 CP, o pomp\ hidraulic\ ce poate ajunge la 340 l pe minut configurabil\ ca timp [i presiune în func]ie de solicit\ri. Utilajul are capacitate de ridicare de 12 t la cap\tul tirantului.

Avantajele utilajelor

Massey Ferguson

Una dintre combinele care au fost prezentate la Timi[oara este din gama conven]ional\ Activa 7347S.360 CP.

“Putem spune c\ este bestseller-ul nostru din ceea ce ]ine gama de combine conven]ionale, echipat\ cu [ase c\i[ori, bunc\r de 8.600 litri [i o vitez\

de desc\rcare de 105 l pe minut”, a explicat specialistul.

A doua combin\ prezentat\ a fost Ideal 8, echipat\ cu dou\ rotoare, cele mai mari de pe pia]\, de 4,84 m lungime [i diametrul de 600 mm. E o combin\ care ajut\ fermierul s\ aib\ în final o prob\ cât mai bun\ în bunc\r [i un procent cât mai redus de pierderi, datorit\ unei tehnologii de ultim\ genera]ie cu care este dotat\.

Aceasta se regleaz\ în timp real în func]ie de viteza de deplasare [i strategia pe care vrem s\ o avem în câmp. Utilajul se autoregleaz\.

Înc\rc\torul telescopic TH

6030

prezentat la Timi[oara face parte din gama “Compac” [i este dedicat fer-

melor mici. Acesta are o capacitate de ridicare de 3 t la o în\l]ime de 6 m. Antonesei a amintit c\ unul dintre cele mai mari avantaje ale utilajelor marca Massey Ferguson este c\ au un consum redus datorit\ motorului AGCO Power.

De asemenea, un alt avantaj îl reprezint\ diversificarea [i paleta larg\ a transmisiilor. În func]ie de aplica]ie, se poate plia transmisia mecanic\ Dyna4 Dyna6 sau din AVT, în func]ie de ce vrem s\ facem.

Un alt avantaj al utilajelor Massey Ferguson este confortul pe care îl are operatorul [i cât de u[or [i intuitiv este de manevrat orice utilaj.

MF 9S 425, finalist pentru titlul

“Tractorul anului 2025”

“A intrat în cursa final\ [i sper\m s\ primim [i titulatura. Dup\ ce în 2021, 8S a fost tractorul anului, acum îi vine rândul gamei mai mari, 9S, de 425 CP”, sper\ Alexandru Antonesei, brand manager Massey Ferguson.

Gama 9S vine dup\ o renumit\ gam\ care se termina la 405 CP, iar acum, cu noul model, ajunge la 425 de cai putere. Astfel, cu 9S 425 se poate lucra cu implemente mai mari [i mai grele pentru prelucrarea solului

[i are un motor AGCO de 8,4 litri.

Transmisia este superioar\ [i concentreaz\ mult mai bine puterea la sol, datorit\ sistemului de management superior. Fermierul î[i seteaz\ în monitorul tractorului viteza de lucru, iar sistemul va gestiona tura]ia motorului [i viteza pentru a men]ine valoarea setat\. Utilajul este dotat cu o pomp\ hidraulic\ care ajunge la 340 litri pe minut. Vechea gam\ se oprea la 205 litri. Aceasta este o pomp\ hidraulic\

evoluat\, care va face fa]\ cu brio solicit\rilor unor sem\n\tori de capacitate mare, unde este nevoie de un debit suplimentar hidraulic.

Poate fi configurat\ ca timp [i capacitate exact cât vrea fermierul s\ dozeze c\tre utilajul din spate. În ceea ce prive[te confortul, se p\streaz\ aceea[i linie ca la gama precedent\. Este vorba de un confort de ultim\ genera]ie, cu monitoare foarte intuitive [i u[or de folosit.

Gheorghe MIRON

R\zvan Mateiu prefer\ tractoare închiriate, nu cump\rate

Recent, IPSO Agricultur\ a închiriat unui b\n\]ean nu mai pu]in de 4 tractoare John Deere 8 RX ([enilate), însumând peste 1.600 de cai putere. Cum astfel de lucruri nu se întâmpl\ zilnic, am luat leg\tura cu clientul, care ne-a dezv\luit motivele pentru care apeleaz\ la cai putere închiria]i, în loc s\-i cumpere.

Agro Nevada Tim are în proprietate o serie de tractoare [i 7 combine Claas, dar are nevoie de mai multe pentru cele 15.000 de hectare.

R\zvan Mateiu are 28 de ani, a absolvit USAMV Timi[oara, apoi a intrat “în pâine” la ferma Agro Nevada Tim, înfiin]at\ de tat\l s\u, în 2008. Lucreaz\ peste 15.000 hectare, majoritar în arend\, toate în Timi[. Are [i suprafe]e par]ial comasate de 1.000 sau chiar 2.000 hectare, pe care cultiv\ preponderent grâu, rapi]\, porumb [i soia.

Seceta din acest an i-a afectat produc]ia, care a sc\zut la jum\tate la soia [i la rapi]\.

“La porumb nici nu am termen de compara]ie, a[a c\ am decis ca de la anul, s\ punem porumb doar pe cele 500 de hectare pe care le avem irigate.”

Pentru R\zvan Mateiu închirierea tractoarelor este un lucru obi[nuit, iar aceasta dintr-un motiv simplu> costurile fixe.

“Sunt ni[te utilaje, se pot defecta, sunt tot mai tehnologizate, apar probleme de soft, iar la închiriere nu îmi mai bat capul cu asta. Este un cost fix pe ora de func]ionare, IPSO Agricultur\ se ocup\ prompt de service [i de piese de schimb, suntem foarte mul]umi]i.”

“Am închiriat 15 combine Claas de la o firm\ din Lituania, pe lâng\ cele 4 tractoare 8 RX de la IPSO Agricultur\. Eu consider c\, dup\ ce tragem linie, ie[im mai bine cu închirierea decât cu achizi]ia acestor ma[ini agricole. Acestea se uzeaz\, se pot defecta, dup\ o vreme ar trebui s\ le vindem. Nu suntem vânz\tori, noi facem agricultur\ [i trebuie s\ [tim exact cu ce costuri o facem, pentru c\ la sfâr[itul anului trebuie s\ ie[im pe plus. Pentru noi, solu]ia închirierii de tractoare [i combine este de viitor.”

Cât cost\ s\ închiriezi un tractor?

Sunt mai multe r\spunsuri la aceast\ întrebare [i le-am ob]inut de la Vlad Miron, specialist IPSO Agricultur\ pe partea de închiriere.

În primul rând, se are în vedere perioada de închiriere, care poate fi pe termen scurt sau lung. “Clientul poate închiria pe 1-3 luni, ca s\ acopere un necesar imediat de tractoare, sau le poate solicita pentru o perioad\ de peste un an.”

Tariful este influen]at [i de valoarea tractorului, iar unul mai scump va avea chirie mai mare.

Un alt criteriu este puterea tractorului. La IPSO Agricultur\, cel mai mic tractor, de 155 CP, poate fi închiriat cu 28 de euro/or\, [i se ajunge la 70 euro/ or\ la tractoarele cu puteri de peste 400 CP, cum e la tractoarele 8 RX.

Dup\ parcurgerea acestor criterii, se stabilesc de comun acord cu clientul num\rul de ore [i perioada în care se va utiliza tractorul.

Tariful include asigurarea tractorului, reviziile, mentenan]a, transportul la ferma clientului, instruirea.

Vlad Miron spune c\ o cerere mai mare pentru închiriere o au fermele din vestul ]\rii, dar exist\ interes [i în celelalte zone ale ]\rii, iar pe termen scurt, cele mai solicitate perioade sunt prim\vara [i toamna.

“IPSO Agricultur\ ofer\ serviciul de închiriere de 7 ani [i am remarcat o cre[tere u[oar\ a solicit\rilor. Clien]ii pot ob]ine un utilaj de la noi în trei variante> nou, de ocazie sau în chirie. Acum oferim spre închiriere inclusiv sprayerul autopropulsat John Deere 612R, care folose[te tehnologia See & Spray, cu economii de erbicid de pân\ la 58%, faptic, nu teoretic.”

Arpad DOBRE

PAGINA DE HOBBY

Un regal gastronomic> sitarul

Pasajul de toamn\ al sitarilor de la miaz\noapte c\tre meleaguri mai prielnice r\mâne tributar capriciilor vremii, nesupunându-se canoanelor unei date fixe, lucru valabil pentru toate zbur\toarele aflate în balans sezonier între nord [i sud. Socotind c\ ba[tina le este acolo unde obi[nuiesc s\ cuib\reasc\, petrecerea anotimpului hibernal în zonele de miaz\zi ale Europei sau chiar pe alte continente, cel mai adesea în Africa, echivaleaz\ cu bejenia.

De când mare parte din vân\torii europeni au fost nevoi]i s\ devin\ simpli spectatori la pasajul vernal al sitarilor, pl\cerea pândelor în locurile de desf\[urare a spectacolului nup]ial oferit de aceste p\s\ri misterioase a devenit exclusiv subiect literar ori nostalgie a celor vârstnici, împ\rt\[it\ mai tinerilor camarazi la gura sobei. Am fost [i eu în Arcadia acelor vremuri, din spiritul c\reia port amintiri dintre cele mai pline de fior. Ultimele pâlpâiri ale amurgului, prin z\voaie m\rginite de tuf\ ro[ie în mustul z\pezii, iscau, pe atunci, umbre de sitari în zbor catifelat [i surprinz\tor, asupra c\rora numai agerimea pu[tilor celor mai dibace avea putere.

Uneori, [i pasajul de toamn\ poate s\ ofere prilejuri memorabile de întâlnire cu înaripatele marmorate, nespus de scumpe la vedere în restul anului. ]in minte [i acum seara de întoarcere la caban\ de la un bonc\luit al cerbilor, când, la sfâr[it de septembrie, ni se petreceau în farurile ma[inii, din [an]urile devenite neînc\p\toare pentru apa ultimelor ploi, nenum\rate siluete de sitari, c\zu]i, probabil, peste noapte, în ]inutul acela al Râ[tei lui M. Sadoveanu, pe drumul lor c\tre o iarn\ mai blând\.

Altfel, cu greu sau numai din întâmplare, cine [tie prin ce miracol, îi po]i întâlni toamna târziu sau prim\vara devreme. I-am mai g\sit, odat\,

la Fete[ti, în buza jilav\ a Dun\riiVechi, la fine de noiembrie, pe când ne aflam în c\utarea gârli]elor. Având dezlegare, am abandonat de îndat\ umbletul dup\ iluzoriile gâ[te, am schimbat cartu[ele de pe ]evi [i ne-am l\sat fura]i de mirajul p\s\rilor cu pliscul lung.

sitar, variant\ mioritic\, u[or modificat\ din motive de reticen]e lesne de în]eles, a re]etei originale. Socoti]i cam excentrici pentru gusturile noastre, francezii prepar\ acest pateu f\r\ s\ cure]e ma]ul p\s\rii, care con]ine, pe parcursul s\u de mai bine de o jum\tate de metru, râme [i viermi în

Iat\ îns\ c\ [i mai deun\zi, la început de octombrie, [ansa mi-a surâs sub um\rul Feredeului. Tocmai m\ bucuram la vederea lespezilor lustruite de cei câ]iva p\str\vi sui]i la boi[te cine [tie de unde, c\tre izvoarele PârâuluiMic, când mi-a s\rit pe neveste un sitar< nu la mare distan]\, al doilea. Experimentasem pân\ atunci re]ete culinare dintre cele mai rafinate, a[a c\, folosindu-mi [i imagina]ia, am putut oferi invita]ilor mei (dup\ cele dou\ zile de maturare a „materiei prime”) o mâncare de sitar în\bu[it, cu cartofi cop]i, al\turi de câ]iva râ[covi mura]i, crocan]i [i plini de temperament. Aperitivul a constat dintrun degetar de rachiu de pere aprig, iar catalizatorul istorisirilor vân\tore[ti l-a constituit Zghihara de Hu[i, din anul trecut, licoare de curs\ lung\, f\r\ str\[nicie, dar parfumat\ [i, vorba lui Creang\, frumos curg\toare [i limpede precum cristalul.

Piesa de rezisten]\ au reprezentat-o îns\ cele [ase tartine cu intestine de

stadii succesive de macerare [i depreciere, extremit\]ile fiind cu totul dezagreabile. Am ales, a[adar, o solu]ie de compromis, unanim acceptat\ prin precedentul tradi]ionalului nostru bor[ din ma]e de miel, mult gustat pe masa de Pa[te.

Am considerat drept cale de mijloc sp\larea prealabil\ a intestinelor de sitari (ceea ce, poate, în Fran]a, ar fi luat\ drept o impietate), le-am m\run]it, le-am rumenit într-o jum\tate de pachet de unt, am ad\ugat sare [i piper, am pasat fica]ii fier]i în vin [i dou\ g\lbenu[uri de ou r\scopt, dup\ care am servit pasta rezultat\ pe felii de pâine de cas\, pr\jite atunci în restul de unt.

În asemenea momente de exuberan]\ gastronomic\, parc\ e[ti tentat s\ mai adaugi câte ceva, îns\ convivii mei m-au asigurat c\ nu mai lipse[te nimic, în afar\ de... ;nc\ un platou cu tartine.

M\slinii din Spania se mut\ ;n Ungaria

Viticultorul Csaba Torok cre[te m\slini pe pantele de lâng\ lacul Balaton, scrie Agerpres.

Torok, în vârst\ de 55 de ani, a adus primii m\slini tineri din Spania în jurul anului 2008. În prima iarn\ doi au înghe]at, dar unul a supravie]uit, ceea ce l-a determinat pe Torok s\ cum p ere înc\ aproximativ 200 de m\slini de-a lungul timpului, pentru ai planta în via sa, unde solul este bogat, plou\ din bel[ug [i vremea este însorit\.

“V\d ace[ti copaci ca o parte integrant\ a viitorului peisaj în zon\, microclimatul local devenind din ce în ce mai adecvat pentru m\slini”, a explicat Torok, care culege m\slinele cu prietenii.

El a dus recolta de m\sline în ]ara vecin\, Slovenia, unde a fost fabricat uleiul s\u de m\sline virgin, pe care îl vinde cu 4.500 forin]i (12,35 dolari) pe 0,1 litri.

În mod normal, Spania furnizeaz\ aproximativ 40% din uleiul de m\sline din întreaga lume, îns\ valurile de secet\ din timpul prim\verii [i seceta prelungit\ au redus recolta de m\sline din ultimii doi ani, dublând pre]urile la uleiul de m\sline. Anul trecut, litrul de ulei de m\sline extravirgin se vindea chiar [i cu 14,5 euro în supermarketurile din Spania, unde comercian]ii au ajuns s\ monteze sisteme antifurt pe sticlele cu ulei de m\sline.

Ministerul spaniol al Agriculturii anun]a c\ recolta din acest an este estimat\ la 1.262.300 tone, un avans de 48% fa]\ de recolta din anul precedent.

“În condi]iile în care Europa de Sud este din ce în ce mai afectat\ de secet\ [i de valuri de c\ldur\, zonele unde pot fi cultiva]i m\slinii se extind, în special spre nord”, sus]ine Torok. În Ungaria, iernile au devenit mai blânde în ultimii ani. Europa este continentul care se înc\lze[te cel mai rapid, avertiza luna trecut\ Agen]ia European\ de Mediu, [i se conrunt\ cu risc ridicat de secet\ în Europa de Sud. În sudul Ungariei, lâng\ ora[ul

CAREUL AGRICOL

de Dinu-Ioan Nicula

Pecs, Gabor Stix experimenteaz\ de ani de zile cre[terea m\slinilor, el cultiv\ copacii pentru a-i vinde. Stix se a[teapt\ s\ vând\ pân\ în martie to]i copacii crescu]i în acest an.

“M\slinii iubesc clima aceasta ... Oamenii cred c\ Ungaria nu este potrivit\ pentru cre[terea m\slinilor, dar este”, sus]ine Stix.

{i ;n Slovacia, oamenii cump\r\ m\slini pentru gr\dinile lor, pentru a sim]i “aerul mediteranean”. În satul Iza, Istvan Vass, proprietarul unei gr\dini, a importat anul trecut 25 de camioane cu m\slini din Spania, pe care-i vinde cu 300-500 euro fiecare.

Cump\r\torilor le atrage aten]ia s\-i acopere când temperaturile scad sub zero grade.

“Exist\ o mul]ime de m\slini planta]i în afara gr\dinilor [i au o evolu]ie foarte bun\”, a spus el.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Pleac\ de acas\ cu tot… cu purcel – }inut de poveste< 2) B\ie]i de treab\ – Debut în public! 3) A avea bagajul f\cut – Jeratic refolosit< 4) Se las\ moina! – Ofer\ iluzii pe band\ rulant\< 5) Reuniuni militare – Vin din vi]a proprie< 6) Pasionat\ de aventuri< 7) Liter\ din alfabetar!– Demn de încredere< 8) Date de pere]i< 9) T\v\lit pe strad\ – Vechi oficiu po[tal< 10) Fost\ femeie de serviciu.

ORIZONTAL: NECTAR - ALB< OCROTIRI - A< ALINA - ACAR< TE - UCENICI< ERES - XI - UC< NURBOTEZA< ROTIT - VAD< MINA - IRITA< A - APUCATOR< RATIFICARE. Solu¡ia careului din Nr. 38

VERTICAL: 1) Se ]ine de capul unui cioban – Nu st\ la coad\< 2) Prefacere la locul de munc\– Gol uluitor! 3) Ocupat în luna de miere – A deforma iremediabil< 4) Ultimele din tren! – Sub]ire la mezel\rie< 5) Pun cap\t – Chestiune de manier\< 6) Scoate peri albi< 7) Stare de confort – Bate în lemn< 8) Pun mult suflet când e greu< 9) A trece în lumea drep]ilor – Început de campanie< 10) A executa reproducerea.