Profitul Agricol nr. 30, din 4 august 2021 by Profitul Agricol

nr. 30 din 4 august 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 30/2021

Speran¡a noastrå stå’n rectificarea bugetarå

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Vara aceasta canicularå vine ¿i cu o veste bunå. Se pregåte¿te obi¿nuita rectificare bugetarå, când ministerele au ceva ¿anse så mai primeascå ni¿te bani. Câ¡i, asta numai premierul ¿tie... Cå, sub liberali, chestiunile bugetului puteau fi comunicate transparent ¿i pragmatic, asta era de dorit. Doar cå în realitate lucrurile sunt ceva mai vâscoase, iar peste problemele ministerelor se suprapune politicianismul de partid. Ministrul Oros anun¡a, zilele trecute, cu vizibilå satisfac¡ie, cå “a fundamentat” toate sumele pe care le-a solicitat la rectificarea bugetarå - în total, 8,1 miliarde de lei. Am scris despre ele pe larg în pagina 7. Numai pentru seceta de anul trecut, Agricultura a cerut de la Finan¡e 1,8 miliarde de lei. Cu 800 de milioane mai mult fa¡å de solicitarea ini¡ialå, de la începutul anului. Au apårut din primåvara lui 2020 pânå acum pågubi¡i noi? Are Adrian Oros nevoie de bani ¿i sperå ca Florin Cî¡u så nu vadå cre¿terea ¿i så semneze ca primaru’? De fapt, ne spune tot ministrul, cu seninåtate, a cerut 1,8 miliarde doar a¿a, fårå motiv clar, dar sperå cå va primi måcar un miliard. ¥n rela¡ia cu colegul såu de la Finan¡e, care se întâmplå så fie tot premierul Florin Cî¡u (interimar acum, dupå ce l-a destituit pe infidelul Nazare), Oros cam merge la cacealma, cerând o sumå mai mare decât are nevoie, ¿i sperå så primeascå cam cât i-ar trebui. Ministrul spune presei cå s-ar bucura la un miliard, dar, în realitate, ar fi bine ¿i dacå s-ar alege cu 100 de milioane, fiindcå ¿tie cå situa¡ia bugetului nu e deloc rozå. ªi mai ¿tie cå nici nu beneficiazå de sus¡inerea premierului. Ca atare, dacå Agricultura va primi ceva din “ca¿cavalul rectificårii”, va fi o sumå micå, încât împår¡irea ei cåtre cele ¿apte direc¡ii de cheltuieli va fi o opera¡iune chirurgicalå.

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

Profitul Agricol 30/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii MADR solicitå 8,1 miliarde la rectificarea bugetarå

Liberalii nu iubesc programele agricole ale PSD

Problemele pisciculturii române¿ti

Clubul Fermierilor cautå tineri lideri Primul pas cåtre o culturå de cereale sånåtoaså

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Oros nu ¿tie dacå vor fi despågubi¡i fermierii din vestul ¡årii

JCB LiveLink Big Brother pentru toatå tehnica agricolå

O dezmiri¿tire eficientå ¿i utilaje tot mai performante

Amazone Catros XL Kverneland Qualidisc Maschio Dracula Hydro Poettinger Terradisc

Grapa Bednar Striegel-Pro PE, eficientå la tocarea resturilor vegetale

Informa]ii externe Analiza Dezvoltarea ora¿elor afecteazå din plin agricultura

Ioan Chiriac, preocupat de utilaje ¿i îmbunåtå¡irea tehnologiilor 16

Culturi vegetale Provocårile culturii de grâu, în jude¡ul Giurgiu Daniel Gheordunescu ar dori reglementarea asigurårilor Noua bazå de recep¡ie de la AICBAC Bacåu Rodenticidul Arvalin preia controlul rozåtoarelor din câmp! Produse de fixare a azotului pe bazå microbianå Când mult este deja prea mult. Statul cere, ¿i prime¿te, arendå de 2.700 de kg/ha la grâu

Un nou sezon la cereale. Toamna se curå¡å buruienile

Penurie de hranå pentru animalele de companie

ADM a intrat în Serbia

Lumea digital\

Gr\dina, via [i livada 18

Zetanil prive¿te mana cu al¡i ochi!

Cre[terea animalelor 22

Agricultura de precizie pentru finan¡are prin Submåsura 4.1

Locuri de munc\

Hobby 26

Ambi¡ia de a avea vacile sale Råzvan Horoi: “Viitorul este agricultura”

Sta¡ii Dorez de selectare ¿i tratare a semin¡elor

Camioanele care merg cu whisky

Ma[ini & utilaje 29

Prådåtorii crizå de supraproduc¡ie

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII MADR solicit\ 8,1 miliarde la rectificarea bugetar\ MADR a fundamentat ¿i transmis Ministerului Finan¡elor sumele ce ar trebui suplimentate la rectificarea bugetarå. Este vorba de 8,1 miliarde de lei, dintre care 3,5 miliarde sunt credite bugetare (sume care s-ar reflecta în execu¡ia bugetarå de anul acesta), iar 4,6 miliarde, credite de angajament (sume ce se pot “întinde” în bugetele anilor viitori). S-au prevåzut 1,8 miliarde de lei pentru plata despågubirilor la seceta din primåvara anului 2020. Suma a crescut cu 800 de milioane de lei fa¡å de cea care fusese solicitatå ini¡ial, la constituirea bugetului pe anul în curs. Cele 1,8 miliarde ar fi împår¡ite în plå¡i directe prin credite bugetare ¿i scontåri de sume prin credite de angajament. Au mai fost ceru¡i bani pentru supli-

mentarea ANT în sectorul vegetal ¿i zootehnic, subven¡ionarea accizei la motorinå pentru trimestrele 2 ¿i 3, schemele de ajutor de stat pentru înfiin¡area ¿i men¡inerea registrelor genealogice, programele de reproduc¡ie la suine ¿i sectorul avicol, suplimentarea cu 32 de milioane de lei a bugetului Sistemului Na¡ional Antigrindinå, plata de cåtre APIA a sumelor datorate în baza titlurilor executorii. Întrebat cum se va proceda în cazul foarte probabil în care sumele alocate nu vor fi cele solicitate, Oros a evitat un råspuns direct. “Nu må exprim înainte de rectificare. Când vom avea suma exactå, vom decide în minister, împreunå cu mediul asociativ, cum vom împår¡i banii cât mai corect”.

Robert VERESS

Liberalii nu iubesc programele agricole ale PSD Såptåmâna trecut, premierul Florin Cî¡u a recunoscut cå execu¡ia bugetarå pe 6 luni la Ministerul Agriculturii este “ok”, dar ¿i-a nuan¡at pozi¡ia fa¡å de programele agricole ini¡iate de PSD. “Este ok. La Ministerul Agriculturii, am spus la începutul anului, ¿i am spuso ¿i anul trecut, când eram în guvernul precedent, a¿ vrea så våd cå programele aprobate de Dragnea, împotriva cårora noi am votat în Parlamentul României, nu mai sunt, nu mai råmân în buget. A¿tept acest lucru. Profitul Agricol 30/2021

Sunt tot felul de programe care nu dau rezultate ¿i am putea så folosim acei bani pentru altceva. Cred cå la rectificare vom aloca mai multe resurse pentru motorinå. Este clar: pentru agricultorii din România este nevoie så råmânå un an agricol bun. Dar repet, eu nu mai vreau så våd programele pentru care noi, PNL, am votat împotrivå în Parlamentul României så råmânå în buget”, a afirmat Florin Cî¡u. Arin DORNEANU

Ce or fi “achizi¡iile publice verzi”? La ultimul consiliu al mini¿trilor agriculturii s-au discutat, între altele, solu¡iile pentru atingerea ¡intei de 25% suprafa¡å dedicatå agriculturii ecologice pânå în 2030. Ministrul Adrian Oros a vorbit despre “achizi¡iile publice verzi”. ¥n teoria oficialå, unitå¡ile administrativ teritoriale vor fi obligate så achizi¡ioneze produse bio pentru institu¡iile publice pe care le administreazå (¿coli, cantine, spitale). “Astfel, vom cre¿te plaja consumatorilor, încurajând ¿i producåtorii de produse ecologice”, apreciazå ministrul. Sistemul de cre¿tere a precipita¡iilor e nefunc¡ional MADR a solicitat 32 de milioane de lei la rectificarea bugetarå, pentru suplimentarea bugetului Sistemului Na¡ional Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor. Întrebat de ce sistemul nu reu¿e¿te så creascå precipita¡iile în zonele cu secetå, ministrul Adrian Oros a admis cå, deocamdatå, e func¡ionalå doar componenta antigrindinå. Partea cu provocarea precipita¡iilor e doar în titlu, nu ¿i în practicå. Se face plata pentru motorina utilizatå în trimestrul I / 2021 APIA anun¡å cå a început så efectueze plå¡ile aferente ajutorului de stat pentru motorina utilizatå în agriculturå, perioada 1 ianuarie - 31 martie 2021. Valoarea nominalå a ajutorului la motorinå pentru anul 2021 este de 1,572 lei/litru. ANSVSA suspendå transportul animalelor vii ANSVSA a dispus suspendarea temporarå a transportului de animale vii pe distan¡å mare dacå ma¿inile utilizate nu sunt echipate cu sisteme de råcire a aerului. Måsura a fost dispuså întrucât în aceste zile sunt prognozate temperaturi foarte ridicate. Transportul pe distan¡e scurte este permis doar noapte sau în primele ore ale dimine¡ii. Agen¡ia a transmis deja instruc¡iunile medicilor veterinari din teritoriu, inclusiv celor din porturi. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Bani pentru tinerii fermieri “În a doua jumåtate a lunii august, vom lansa måsurile 6.1 sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 100 de milioane de euro, submåsura 6.3 sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, 87 milioane euro, din care 26 milioane pentru zona montanå, måsura 16.4 sprijin pentru cooperarea pe orizontalå ¿i verticalå între actorii din lan¡ul de aprovizionare, 40 de milioane, respectiv 10 milioane, måsura 16a pentru sectorul pomicol”, a promis såptåmâna trecutå ministrul Adrian Oros. Parteneriat Bayer-Enko pentru a aduce “medicamente” în câmp Enko, firmå de cercetare ce-¿i asumå ca obiectiv inventarea de produse mai sigure pentru societate ¿i mediu, a realizat un parteneriat cu Bayer pentru a dezvolta diverse produse de protec¡ia plantelor. Aplicarea descoperirilor din domeniul medicamentelor în cel al protec¡iei plantelor va permite identificarea unor solu¡ii poten¡iale surprinzåtoare pentru combaterea dåunåtorilor. Astfel, se va utiliza setul de instrumente farmaceutice al Enko - biblioteci ADN, învå¡are automatå ¿i biologie structuralå - pentru a evalua rapid peste 140 de miliarde de molecule bazate pe enzime ¡intå specifice unor dåunåtori. Carduri electronice de producåtori agricoli La sugestia asocia¡iilor din legumiculturå, MADR pregåte¿te un sistem prin care sperå så combatå frauda din pie¡e. Astfel, to¡i producåtorii vor avea carduri electronice în care vor fi înscrise cantitå¡ile produse, respectiv vândute. “Dupå un numår de intråri în pia¡å, pe card se vede cât ai vândut, iar acea cantitate nu poate depå¿i produc¡ia”, a explicat ministrul. Sistemul ar putea så devinå func¡ional chiar anul acesta. Pe de altå parte, dupå ce a precizat cå MADR nu are atribu¡ii de control în pia¡a legumelor ¿i fructelor, ci doar de reglementare, Oros ¿i-a exprimat disponibilitatea de a participa cu speciali¿ti, alåturi de autoritå¡i, în echipe mixte de control. 8

Problemele pisciculturii Pescarii de la Marea Neagrå, indiferent de dimensiunea bårcilor, vor fi obliga¡i så de¡inå ¿i så foloseascå echipamente electronice de monitorizare a capturii, conform noului Regulament al Fondului European pentru Afaceri Maritime, Pescuit ¿i Acvaculturå. În plus, Comisia solicitå României ¿i Bulgariei interzicerea comercializårii rapanei, consideratå specie invazivå.

oul Regulament al Fondului European pentru Afaceri Maritime, Pescuit ¿i Acvaculturå a fost publicat pe 7 iulie, fiind salutat de majoritatea statelor europene. Doar România ¿i Bulgaria, singurele ¡åri membre cu ie¿ire la Marea Neagrå, au obiec¡ii majore. “Am trimis Comisiei, de acum douå såptåmâni, ultimele comentarii la Programul Opera¡ional pentru Pescuit ¿i Acvaculturå (POPA) 2021-2027. Suma alocatå este de 235 de milioane de euro, cu 5 milioane de euro peste cea din exerci¡iul 2014-2020, înså ni se impune ca 35 de milioane de euro så fie cheltuite pentru måsuri de inspec¡ie ¿i

control la Marea Neagrå. Avem probleme tehnice legate de ambarca¡iunile mici, care trebuie så beneficieze de digitalizare prin POPA ¿i så-¿i instaleze echipamente electronice de monitorizare a capturii”, a declarat Gheorghe ªtefan, secretar de stat în MADR, responsabil de sectorul piscicol. Rusia, Ucraina, Georgia, Turcia sunt celelalte patru state care pescuiesc în Marea Neagrå, recoltând 85% din resurse. România ¿i Bulgaria, care recolteazå 15% din resursele piscicole ale Mårii Negre, se considerå dezavantajate de noul Regulament, în raport cu celelalte patru ¡åri ne-membre. Fiind obliga¡i så investeascå în echipamente de monitorizare a capturii, pescarii români ¿i bulgari se vor vedea concura¡i dur pe o pia¡å dictatå deja de pre¡urile mici practicate în special de ru¿i ¿i ucraineni, ale cåror cheltuieli de conformitate cu legisla¡iile na¡ionale sunt infime. Ca ¿i când asta nu ar fi suficient, DG Mediu a comunicat României ¿i Bulgariei cå rapana va fi declaratå specie invazivå. Declararea unei specii ca invazivå înseamnå interzicerea la comercializare. Rapana este o specie de melc foarte cåutatå pentru consumul uman. Pescarii români comercializeazå între 3.000 ¿i 7.000 de tone de rapanå anual.

Gheorghe ªtefan nu e îngrijorat de apari¡ia somnului african Anul acesta, pescarii din Delta Dunårii au realizat numeroase capturi de somn pitic african, numit ¿i Clarias. Aceastå specie invazivå este foarte rapace, iar speciali¿tii estimeazå cå ar putea extermina numeroase specii autohtone, inclusiv ultimele exemplare de sturioni. Cu toate acestea, secretarul de stat Gheorghe ªtefan spune cå nu sunt motive de îngrijorare. Dimpotrivå, vede în tot råul un bine. “S-ar putea så fie un lucru bun

faptul cå acest Clarias are un ritm de cre¿tere foarte rapid, mai rapid decât al somnului autohton, ¿i este foarte rezistent la deficitul de oxigen. Nu cred cå trebuie så ne îngrijoreze atât de mult faptul cå apare o specie ¿i s-ar putea så ia locul alteia. Dar s-ar putea ca somnul nostru så se dovedeascå mai puternic, pentru cå este aclimatizat, iar în timp el så elimine Clariasul”. Luni, 26 iulie, MADR a primit o comuProfitul Agricol 30/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII UE vrea dispari¡ia cu¿tilor pentru animale pânå în 2027 Unul dintre subiectele care au ¡inut agenda primului Consiliu al mini¿trilor Agriculturii din mandatul pre¿edin¡iei slovene (iulie-decembrie 2021) a fost bunåstarea animalelor. S-a discutat despre interzicerea uciderii puilor de gåinå masculi de o zi, despre cerin¡ele uniforme de cre¿tere a curcanului ¿i s-a analizat ini¡iativa cetå¡eneascå prin care se militeazå pentru interzicerea cu¿tilor. Practic, din 2027, ar trebui ca niciun animal så nu mai fie crescut în cu¿cå. “Sigur, aici este necesarå o analizå de impact economic”, a comentat ministrul Adrian Oros. Acesta a precizat cå este în curs de elaborare un normativ european care så prevadå a¿a-numita “etichetå de bunåstare” pentru produsele provenind din ferme unde s-au respectat anumite cerin¡e.

române[ti

Gheorghe {tefan, secretar de stat în MADR, responsabil de sectorul piscicol

Consumul total anual de produse piscicole al României este de 130.000 de tone, 100.000 de tone fiind importuri. Reiese cât de importantå este rapana în aceastå ecua¡ie. “Am cerut, împreunå cu Bulgaria, o amânare a deciziei, pentru formularea unui punct de vedere comun. Interzicerea comercializårii rapanei ar fi un dezastru pentru noi”, aratå ªtefan. MADR inten¡ioneazå så creascå de la 25% la 35% sumele alocate pentru acvaculturå. România poate produce 30.000 de tone de pe¿te în apele sale dulci, înså în prezent importå 4.500 nicare pe subiectul somnului pitic african de la Agen¡ia Na¡ionalå de Pescuit ¿i Acvaculturå, iar în cursul acestei såptåmâni (dupå închiderea edi¡iei), este programatå, la sediul MADR, o întâlnire cu speciali¿ti din Ministerul Mediului ¿i Rezerva¡ia Biosfera Delta Dunårii. “Avem douå ferme de Clarias în Ardeal, la Oradea ¿i Arad. E vorba de bazine alimentate cu apå termalå. Am în¡eles cå ¿i în jurul Bucure¿tiului ar fi lacuri cu somn din acesta, pitic... Va fi foarte greu så eradicåm specia, Profitul Agricol 30/2021

5.000 de tone, în special påstråv. În UE se importå 60% din pe¿tele consumat. În cazul României, procentul este mai mare, de 80%. Gheorghe ªtefan e convins cå, în 2027, România va putea så¿i asigure integral produc¡ia de pe¿te de apå dulce din produc¡ie proprie, fiind în curs de amenajare 20 de noi ferme piscicole. În plus, pe viitorul POCA, procentul de cofinan¡are pentru proiectele de investi¡ii în acvaculturå se reduce la 40%.

Robert VERESS dacå va gåsi condi¡ii propice de reproducere. Dar somnul african poate rezista doar dacå iernile vor fi calde. Are nevoie de o temperaturå medie a apei de 25 de grade, ca så se reproducå”. În cazul în care se va dovedi cå somnul Clarias se poate aclimatiza, ªtefan nu vede foarte multe solu¡ii: “Putem lua måsuri de intensificare a pescuitului acestei specii, prin derogare datå asocia¡iilor de pescari så re¡inå inclusiv exemplarele sub dimensiune”.

Chemark Rom investe¿te 30 de milioane de lei pentru dezvoltare Compania Chemark Rom, jucåtor important pe pia¡a de îngrå¿åminte ¿i pesticide, a încheiat cu EximBank un acord financiar de 30 de milioane de lei, destinat finan¡årii strategiei de dezvoltare pe termen scurt ¿i mediu a societå¡ii. Pachetul acoperå nevoia de capital circulant generatå de dezvoltarea societå¡ii, cât ¿i de garantare, inclusiv garan¡ia de stat emiså în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19, dedicatå companiilor mari. Vânzårile BASF au crescut cu 56% în trimestrul al II-lea Vânzårile BASF au crescut cu 56%, respectiv 7,1 miliarde euro, ajungând la 19,8 miliarde. Anun¡ul a fost fåcut de Martin Brudermüller, pre¿edintele consiliului de administra¡ie al BASF, care precizeazå cå evolu¡ia se datoreazå atât volumelor de produse mai mari tranzac¡ionate pe toate segmentele afacerilor concernului german, cât ¿i pre¡urilor în cre¿tere. Produsele pentru Agriculturå au generat vânzåri de 2 miliarde de euro, dar cre¿terea cifrei de afaceri este umbritå de o pierdere din caza diferen¡elor de curs valutar în America de Sud ¿i de Nord. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII AFIR anun¡å un grad de absorb¡ie de 80% Mihai Moraru, directorul general al AFIR, a anun¡at såptåmâna trecutå cå agen¡ia a atins un grad de absorb¡ie a fondurilor europene de 80%. Cele mai multe proiecte finan¡ate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici. 28.515 de mici fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro, prin submåsura 6.3. De asemenea, 11.858 de tineri fermieri au contractat fonduri în valoare de 456,6 milioane de euro. Prin submåsurile 4.1 ¿i 4.1a, AFIR a finan¡at 2.490 de investi¡ii în exploata¡ii agricole ¿i pomicole, valoarea contractelor de finan¡are încheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro.

Oros nu ¿tie dacå vor fi despågubi¡i fermierii din vestul ¡årii Seceta din Câmpia de Vest nu este bine în¡eleaså la Ministerul Agriculturii. Fa¡å de anul trecut, anul acesta situa¡ia este inversatå între regiuni. Vestul ¡årii este cel afectat de seceta pedologicå în timp ce restul ¡årii este în condi¡ii optime. L-am întrebat pe ministrul Oros dacå are în vedere o eventualå despågubire pentru secetå a fermierilor din vest.

“Nu stabilesc de unul singur dacå se cuvin despågubiri. Când echipele constituite de prefecturi vor constata pagubele produse de seceta pedologicå (existå un ordin de ministru în vigoare în acest scop), apoi le vor centraliza ¿i ni le vor comunica, ¿i la MADR ¿i la Finan¡e, ¿i la cabinetul premierului, se va lua o decizie la nivel de Guvern”. Robert VERESS

Clubul Fermierilor caut\ tineri lideri Clubul Fermierilor Români continuå, pentru al treilea an consecutiv, programul de pregåtire Tineri Lideri pentru Agriculturå, cu 60 de participan¡i în seria 2021-2022, un numår dublu fa¡å de seria precedentå. Programul pregåte¿te copiii de fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri ¿i în comunitate, ¿i pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesionalå a fermierilor în structurile administra¡iei publice din România ¿i de la Bruxelles. În program se pot înscrie tinerii cu vârsta pânå la 35 ani, absolven¡i de facultate, copii de fermieri sau tineri proveni¡i din familii de fermieri, dornici så-¿i dezvolte competen¡ele în managementul afacerii, så creascå afacerea agricolå a familiei sau så-¿i dezvolte o afacere în agriculturå, ¿i så se implice în comunitate. În aceastå perioadå Clubul desfå¿oarå întâlnirile cu tinerii care aplicå pentru program. Înscrierile se pot trimite pânå la 25 august, iar anun¡area candida¡ilor selecta¡i se va face pe 31 august. Cursurile sunt programate så înceapå pe 27 septembrie. Cursurile se 10

Seria a II-a de tineri lideri pentru agricultur\, preg\ti]i în 2020-2021

desfå¿oarå în perioada septembrie 2021 - mai 2022, la Bucure¿ti, câte o såptåmânå pe lunå. Cursurile sunt gratuite, dar participarea este obligatorie. Grupul Agricover continuå sprijinul financiar ¿i pentru seria a treia a programului, acoperind integral cheltuielile de ¿colarizare pentru to¡i cei 60 de participan¡i. Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile, de pregåtire în urmåtoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare ¿i vorbire în public; diploma¡ie ¿i protocol; vânzare ¿i tehnici de negociere;

marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activitå¡i practice ¿i studii de caz, iar transferul de cuno¿tin¡e, metode ¿i concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie. Tinerii interesa¡i pot trimite un email pe adresa office@cfro.ro sau pot completa formularul de înscriere de pe site-ul Clubului, din sec¡iunea “Tineri Lideri”. Mai multe informa¡ii, pe site-ul Clubului: www.cfro.ro. Profitul Agricol 30/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 277 dolari/tonå (1.136 lei), fa¡å de 281 dolari/tonå (1.152 lei), cât a deschis licita¡iile în 19 iulie.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 117.770 tone, Mexic 67.970 tone, China 60.970 tone, Nigeria 47.770 tone ¿i Ecuador 47.770 tone.

FOB Constan¡a 207 euro/t (+10) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.07.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. ¥n såptåmâna 19 - 23 iulie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Dec

19.07 237 251 253

20.07 245 253 255

21.07 22.07 23.07 247 252 251 255 257 255 257 259 257 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Dec

19.07 233 237 241

20.07 235 239 243

21.07 237 241 245

22.07 239 243 247

23.07 237 241 244

România FOB Constan¡a 191 euro/t (+10) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.07.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 23 iulie 2021, a fost de

Sept Oct Dec

19.07 221 211 213

20.07 223 212 214

19.07 200 231 253 Bordeaux FOB 241 Pontivy 247 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

21.07 22.07 23.07 225 227 229 213 214 217 215 217 219

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 19.07 Rouen 203 Dunquerque 203 Pallice 204 Creil FOB 200 Moselle FOB 200 Rouen FOB 243

20.07 21.07 204 205 204 205 205 207 201 203 201 203 244 245

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct Dec

19.07 259 265 267

20.07 263 267 269

21.07 265 269 273

euro/t

20.07 21.07 22.07 23.07 201 202 203 205 233 235 237 245 255 257 259 265 243 245 247 251 253 255 257 259

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna sept. 2021 este de 185 dolari/t (758 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 177 dolari/t (726 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

285 $/t

22.07 267 271 275

23.07 209 209 210 207 207 249 $/t 23.07 269 273 277

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie 2021, este de 185 dolari/tonå (758 lei), mai mare cu 9 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 249 euro/tonå (1.120 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei).

euro/t 22.07 207 207 208 205 205 247

259 dolari/tonå (1.062 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 269 dolari/tonå (1.103 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 iulie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 19 iulie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 23 iulie 2021, a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 14 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 265 euro/tonå (1.298 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 232 dolari/tonå (951 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 19 iulie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 259 $/t

$/t

19.07 20.07 21.07 22.07 23.07 225 227 229 231 232 223 225 227 230 231

Profitul Agricol 30/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 19 - 23 iulie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 531 dolari/tonå (2.177 lei), în scådere cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 iulie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

19.07 521 503 507

20.07 520 501 505

$/t 21.07 519 500 503

22.07 517 499 501

23.07 515 497 499

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (+6) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.07.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 19.07 Rouen 192 Dunquerque 192 Moselle 191 Pontivy 193 Orz bere: Creil** 217 Moselle** 217

20.07 193 193 193 195

21.07 194 194 194 197

22.07 195 195 195 199

23.07 197 197 197 201

219 221 223 224 219 221 223 224

Sorg

PREºURI 19 - 23.07.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 19 - 23 iulie 2021, a fost de 191 dolari/tonå (783 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 iulie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 60.970 tone, Japonia 57.770 tone, Indonezia 22.770 tone, Costa Rica 9.770 tone ¿i Columbia 4.770 tone.

$/t

541 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 505 dolari/tonå (2.070 lei), în scådere cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 390 dolari/tonå (1.599 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

19.07 1.391 1.385 1.349

20.07 1.377 1.379 1.347

21.07 1.375 1.377 1.339

22.07 1.373 1.375 1.337

$/t 23.07 1.335 1.327 1.307

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 197 euro/tonå (965 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 224 euro/tonå (1.098 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în august 2021, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (890 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: China 57.770 tone ¿i Mexic 770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

19.07 20.07 21.07 22.07 23.07 185 187 189 190 191 189 189 190 191 193

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

19.07 20.07 21.07 22.07 23.07 397 395 393 391 390 407 405 404 403 401

Sept Dec

Floarea-soarelui

chidere, pe 12 iulie, a fost de 485 dolari/tonå (1.988 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 490 euro/tonå (2.401lei). A înregistrat o scådere de 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 19 iulie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, este de 585 dolari/tonå (2.398 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

19.07 20.07 21.07 22.07 23.07 491 490 489 487 485

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 525 euro/tonå (2.572 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 19 iulie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 19.07 Rouen 545 Dunquerque 555 Moselle 533

20.07 543 533 531

21.07 541 531 529

22.07 539 529 527

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, a fost de 557 dolari/t (2.283 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

19.07 20.07 21.07 22.07 23.07 Dieppe 499 497 495 493 490

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 537 euro/tonå (2.631 lei), mai mic cu 8 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 527 euro/tonå (2.582 lei). A scåzut cu 28 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

23.07 537 527 525

Sept Oct Dec

19.07 690 673 657

20.07 691 675 659

21.07 693 677 663

22.07 694 679 665

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

281 dolari/t

259 dolari/t

$/t

19.07 20.07 21.07 22.07 23.07 513 511 509 507 505 510 509 507 505 503

531 dolari/t

- 10

191 dolari/t

$/t 23.07 695 681 667

Profitul Agricol 30/2021

ANALIZ|

Dezvoltarea ora[elor afecteaz\ Comuna Moara Vlåsiei din jude¡ul Ilfov are 6.700 de locuitori ¿i 3000 de hectare teren arabil. De curând, primarul, liberalul Andrei Filip, a ajutat la construirea unui cvartal de case pentru tineri, pe care l-a botezat simplu “Cartierul Tineretului”.

oara Vlåsiei este situatå în nordul Bucure¿tiului. Înainte de råzboi, se numea Moara Såracå fiindcå ¡åranii veneau så macine la o moarå care umbla pe pârâul Cociovali¿te. Localnicii boga¡i måcinau la Moara Domneascå, adicå la moara care umbla cu motor cu aburi. Când au venit comuni¿tii la putere, denumirea Moara Såracå dådea prost, iar Moara Domneascå ¿i mai prost. A¿a cå au botezat satul Moara Vlåsiei. Apropierea de Bucure¿ti a fåcut ca în zonå mul¡i orå¿eni så aibå terenuri sau case. De locuit sau de vacan¡å. Pe deoparte este un fenomen benefic pentru comunå. Se fac investi¡ii în locuin¡e, se cumpårå materiale de construc¡ie de pe raza comunei, unii locuitori au de muncå în construc¡ii, în grådinåri, au grijå de case ¿i lucrurile se mi¿cå, explicå primarul. La prima vedere, nu este aåa råu cå vine capital în comunå. Dar un detaliu se face sim¡it. Nou-veni¡ii, chiar dacå au locuin¡a permanentå în Moara Vlåsiei, nu î¿i mutå ¿i domiciliul. Ei tot în Bucure¿ti figureazå, ma¿ina tot în Bucureti este înregistratå, impozitele ¿i taxele le plåtesc în Bucure¿ti, nu în comunå. “Dacå tratåm jude¡ul Ilfov doar ca dormitor, n-am rezolvat nimic, nu mai discutåm de beneficii”, spune, amårât, primarul din Moara Vlåsiei. Odatå cu orå¿enii, au apårut ¿i de16

zavantajele. Pe strådu¡e s-a fåcut aglomera¡ie, cåci oamenii se duc cu ma¿inå oriunde. Vechii locuitori, mai ales cei care nu au terenuri de vânzare, au avut o reac¡ie de respingere, ar vrea ca lucrurile så se opreascå ¿i comuna så nu se mai urbanizeze. “Am avut chiar o hotårâre de consiliu, prin care se interzice dezmembrarea terenului sub 1.000 de metri, suprafa¡a minimå deci pentru construirea unei case”, spune Andrei Filip. “Dar au fost cetå¡eni cu diverse interese care au contestat hotårârea. Pe altul îl deranjeazå animalele, un coco¿ mai cântå diminea¡a la ore nepotrivite, se lucreazå ¿i e mult praf”. Apropierea de capitalå are multe avantaje. ¥n comunå, numai cine nu dore¿te så lucreze, nu lucreazå. Tinerii care pleacå peste hotare nu reprezintå un fenomen acolo. A¿a cå Filip ¿i-a propus modernizarea învå¡åmântului, accesarea fondurilor europene ¿i altele. “Am angajat o consilierå cu multå experien¡å, care a lucrat la APIA ¿i la AFIR. La noi în Moara Vlåsiei tinerii nu

prea sunt interesa¡i de agriculturå sau de accesarea fondurilor europene, spune Filip. “Noi am fåcut publicitate cå putem så-i sprijinim pe tineri prin consultan¡å. Unii s-au mai interesat, dar prea pu¡ini. E adevårat cå de un an, de când am stabilit aceastå prioritate, încå nu avem ghiduri cu måsuri concrete pentru accesarea fondurilor europene, pentru primårie ¿i pentru cetå¡eni. Înså, chiar dacå ar mai fi tineri interesa¡i de agriculturå, terenurile au fost deja luate. ¥n zonå fermele lucreazå în jur de 100 - 200 pânå la 600 de hectare ¿i fac numai culturå mare. Proprietarul de fermå vegetalå rar se implicå în zootehnie. “Nu existå oameni care så vrea så lucreze în zootehnie. Este mai facil så lucrezi câteva luni pe an pentru culturå vegetalå”, crede primarul. ¥n schimb, nici nu are solicitan¡i de ajutor social. Intrarea în zona metropolitanå este un concept abstract, foarte vag pentru locuitori. “Nu ne ajutå cu nimic ¿i nu s-a stabilit nimic institu¡ional. Noi facem parte Profitul Agricol 30/2021

ANALIZ|

din plin agricultura

Andrei Filip,

primar Moara Vl\siei

din jude¡ul Ilfov, din al doilea inel care înconjoarå Capitala, încå nu se construie¿te pe toate câmpurile ¿i nici nu încurajåm asemenea practici. Avem destul teren intravilan construibil. Încurajåm serviciile, construirea de hale, mica industrie. Avem un parteneriat cu Consiliul Jude¡ean într-un proiect major pentru terminalul intermodal. Este o facilitate în domeniul logisticii. Vor fi construite hale pentru depozitarea ¿i transferul mårfurilor venite din Portul Constan¡a în containere, iar de aici pleacå mai departe. Este în preajma noului terminal cargo de la Aeroportul Otopeni, a doua linie de centurå va trece tangen¡ial pe lângå comuna Moara Vlåsiei. Existå toate condi¡iile pentru construirea terminalului internodal. Noi am pus la dispozi¡ie terenul aflat în proprietatea publicå a consiliului nostru local. Suntem parteneri în acest proiect ce va fi finan¡at din fonduri europene. Consiliul jude¡ean a finalizat toate studiile de fezabilitate. Putem så ne apucåm de treabå. Ulterior, terminalul va fi scos la licita¡ie pentru a fi operat de companii Profitul Agricol 30/2021

specializate în logisticå. Vom avea aici 200-300 de locuri de muncå directe, vor apårea ulterior alte posibilitå¡i de angajare, vor fi taxe ¿i impozite pe locuri de muncå, pe metru påtrat de halå, de platformå, redeven¡a din concesionarea terenului...”, sperå primarul.

“Din 2008, când am venit la primårie, am înfiin¡at un cartier de tineri conform Legii 15/2003, datoritå cåreia putem acorda teren tinerilor care îndeplinesc unele condi¡ii: så aibå domiciliu la Moara Vlåsiei, vârsta 18-35 de ani, så nu aibå altå locuin¡å sau teren, iar noi am mai pus o condi¡ie - tinerii så fie nåscu¡i ¿i crescu¡i în Moara Vlåsiei sau pårin¡ii ¿i bunicii lor så aibå rol agricol ¿i fiscal la Moara Vlåsiei. Altfel, orice tânår care venea la Moara Vlåsiei trebuia så primeascå teren pentru caså. Noi vrem så rezolvåm problemele locative ale tinerilor localnici, iar nu så ne încårcåm cu problemele altora. Leam dat gratuit câte 400-500 de metri påtra¡i pentru caså.

Le-am pus la dispozi¡ie douå proiecte gratuite: unul cu un nivel, altul cu parter ¿i mansardå. Fiecare proiect are strada lui. Tânårul nu plåte¿te taxå de autorizare, primåria introduce utilitå¡ile pe måsurå ce se dezvoltå. Cartierul Tineretului are electricitate, gaz, apå curentå, canalizare. Am fåcut sta¡ie de epurare, sta¡ie de tratare a apei. În func¡ie de nevoile ¿i posibilitå¡ile lor, î¿i aleg un proiect. Totul pe banii primåriei. Terenul se acordå numai celor care construiesc imediat, nu peste doi ani, ca så nu blocåm bugetul primåriei pe un câmp gol. Tinerii au dreptul de proprietate asupra locuin¡ei ¿i se intabuleazå dreptul de folosin¡å a terenului pentru durata cât va exista locuin¡a. Toate utilitå¡ile se asigurå pe banii primåriei. A¿a am reu¿it så construim cap-coadå. La Moara Vlåsiei, am acordat prioritate utilitå¡ilor. Am aderat la un proiect jude¡ean, împreunå cu Asocia¡ia de Dezvoltare Apå-Canal Ilfov. S-au accesat la nivel jude¡ean fonduri în valoare de 300 de milioane de euro, din care 1012 milioane se alocå pentru Moara Vlåsiei. Am parcurs pa¿ii intermediari ¿i licita¡ia urmeazå, iar firma câ¿tigåtoare se apucå de treabå. În doi-trei ani, vom rezolva problema apå-canal în comuna noastrå. Pe drumul jude¡ean este un mare ¿antier. Este un proiect cu 70% fonduri europene pentru reabilitarea drumului jude¡ean de la Balote¿ti pânå la Fierbin¡i. Pânå în toamnå, terminåm cu ¿antierul.” Racordarea la re¡eaua de gaze s-a extins în aproape toatå comuna. “Trebuie så legåm ¿i cartierele Tineretului ¿i Vlåsia.” Cartierul Tineretului este construit între o baltå cu pe¿te ¿i pådurea satului. O viitoare zonå de agrement. Pe bulevardele Bu¿teni, Predeal, se mai lucreazå încå. De fapt, aceastå margine de sat este un ¿antier total. Unii proprietari s-au mutat deja.

Viorel PATRICHI 17

CULTURI

VEGETALE Provoc\rile culturii de grâu, în jude]ul Giurgiu Recoltarea este un moment al bilan¡ului. Fermierul are o fereastrå scurtå de timp în care trebuie så analizeze deciziile luate în gestionarea culturii ¿i så-¿i îmbunåtå¡eascå tehnologia pentru sezonul urmåtor. Echipa Syngenta a organizat în ferma Sambucus, de¡inutå de Gheorghe Slobozeanu, o recoltare cu public ¿i o analizå a evolu¡iei culturii.

peciali¿tii Syngenta au profitat de ocazie ¿i au prezentat tehnologia aplicatå ¿i condi¡iile cu care s-au confruntat fermierii din Giurgiu. ¥n primul rând, tratamentele fåcute anul acesta la grâu au fost mai numeroase în compara¡ie cu rapi¡a, care este mai preten¡ioaså din punctul de vedere al protec¡iei fitosanitare. Una dintre principalele ¿i primele probleme apårute a fost atacul mu¿telor cerealelor (musca suedezå, musca galbenå a cerealelor, musca galbenå a cerealor ¿i musca de Hessa). Cauza o reprezintå interzicerea neonicotinoidelor. Au fost efectuate ¿ase interven¡ii cu insecticid. Bogdan Gu¡å, reprezentant de vânzåri Syngenta pentru Giurgiu, atrage aten¡ia asupra faptului cå rezultatele se bazeazå pe produc¡ia fra¡ilor. Determi18

Fermierul Gheorghe Slobozeanu

nårile fåcute încå din noiembrie au aråtat cå procentul de afectare a plantelor mamå a fost de 25%. Tulpina principalå era complet dispårutå. Din nodul de înfrå¡ire au ie¿it fra¡i care au generat produc¡iile. Astfel, produc¡iile din Giurgiu au variat de la 6 t/ha pânå la 8-9 t/ha. “De la Aduna¡ii Copåceni ¿i pânå la Gåujani, procentul de plante afectate a fost de 5-30%”, spune Bogdan Gu¡å. Sunt fermieri care au întors cultura încå din toamnå. Diferen¡iatorul a fost momentul de semånat. Un fermier a semånat pe 5 octombrie ¿i nu a avut aceastå problemå. Gradul de dåunare a fost neobservabil, din punctul lui de vedere. “Dåunåtorul cu siguran¡å existå”, subliniazå înså reprezentantul Syngenta. Au fost identificate cazuri ¿i în Teleorman, dar cu afectare reduså.

Solu¡ii de combatere Bogdan Gu¡å a vorbit ¿i despre ce trebuie fåcut pentru ca fermierii så-¿i

protejeze culturile. În primul rând, el recomandå urmårirea ¿i monitorizarea solelor cu capcane pentru acest dåunåtor. În cazul în care este o toamnå cålduroaså, ca cea de anul trecut, este necesarå inter ven¡ia încå din toamnå. Trebuie utilizate în special insecticide de contact, pentru cå cele sistemice nu au de ce så se prindå, întrucât grâul este mic, de douå-trei frunze, ¿i nu poate så absoarbå suficientå substan¡å pentru ca dåunåtorul, când se hråne¿te cu planta, så poatå så fie combåtut. Interven¡ia pentru combatere trebuie efectuatå la momentul optim, pentru a avea o eficacitate ridicatå. Depå¿irea acestuia cu o zi-douå poate duce la o pierdere de 10-20%, în unele cazuri chiar ¿i de 100%. Pentru a stabili acest moment este necesarå efectuarea unei curbe de zbor. Liviu Târ¿oagå, reprezentant uuu

Adrian MIHAI Profitul Agricol 30/2021

CULTURI VEGETALE

uuu regional sud-vest pentru protec¡ia plantelor la Syngenta, considerå cå anii nu seamånå unul cu celålalt ¿i problemele legate de dåunåtori ¿i boli sunt din ce în ce mai frecvente. El remarcå faptul cå în anii anteriori erau folosite substan¡e cu spectru larg de ac¡iune ¿i nu era necesar ca fermierul så fie prezent des în câmp, înså anul trecut a aråtat cå prezen¡a în câmp trebuie så fie obligatorie. “Fermierul trebuie så ia câmpul la picior ¿i så foloseascå toate metodele oferite de cåtre companiile de profil”, spune Târ¿oagå.

Peste 50 de fermieri din jude¡ul Giurgiu au primit capcane pentru a monitoriza activitatea dåunåtorului. “Am ¡inut legåtura, astfel încât så intervinå cu produsul Karate Zeon, care se diferen¡iazå în pia¡å prin eficacitatea lui de lungå duratå, insecticid de contact, astfel încât så aibå eficacitate maximå ¿i numårul de interven¡ii så fie cât mai mic”, explicå Bogdan Gu¡å. Fermierul Gheorghe Slobozeanu a mai utilizat pentru combaterea acestor dåunåtori ¿i un insecticid sistemic ce

con¡ine substan¡a activå Acetamiprid. Combaterea este foarte dificilå pentru cå dåunåtorul migreazå dintr-o solå în alta. Este necesar un program complet de monitorizare ¿i interventie cu avertizare. “Suferim din pricina faptului cå s-au interzis neonicotinoidele ¿i atunci modalitå¡ile noastre de a combate dåunåtorii sunt mai complexe, mai dificile”, remarcå reprezentantul Syngenta. El a mai atras aten¡ia asupra faptului cå includerea în tehnologie a unor produse care nu au mai fost utilizate necesitå un efort de adaptare, care consumå timp. “La o primå utilizare, rezultatele nu pot fi cele scontate, atât timp cât nu urmåre¿ti cu aten¡ie descrierea din etichetå”.

Tratamentul semin¡ei, un pas esen¡ial Bogdan Gu¡å considerå cå tratamentul semin¡ei este esen¡ial. “Obligatoriu trebuie så avem protec¡ie împotriva Agriotes ¿i Zabrus. Fiecare an este diferit. Un inginer care vrea performan¡å trebuie så evite

Aplica¡ii pe mobil pentru tratamente mai bune Bogdan Gu¡å a mai vorbit despre implicarea companiei în oferirea de sprijin prin aplica¡ii mobile. Seedcare Quality Everywhere evalueazå calitatea tratamentului aplicat semin¡elor, analizând intensitatea culorii, pe baza 20

unor fotografii cu såmân¡a tratatå. Aplica¡ia este disponibilå pe mobil în Republica Moldova ¿i în România, atât pe iOS, cât ¿i pe Android. Oferå ¿i solu¡ii pentru îmbunåtå¡irea calitå¡ii, în cazul în care sunt depistate probleme.

riscurile care îi diminueazå din produc¡ie”, spune Bogdan Gu¡å. Liviu Târ¿oagå a prezentat portofoliul de produse pentru tratamentul semin¡ei. Austral Plus este un insectofungicid, omologat la grâu pentru fuzariozå, gândacul ghebos, mucegai de zåpadå, musca cenu¿ie a cerealelor, målura comunå, septoriozå cu transmitere în sol ¿i såmân¡å ¿i viermi sârmå. Celest Extra este un fungicid ce combate Fuzarioza spicelor, mucegaiul de zåpadå, målura comunå ¿i cea piticå, påtarea brunå a funzelor, septoriozå cu transmitere în sol ¿i såmân¡å, tåciunele frunzelor ¿i tulpinilor de secarå ¿i tåciunele zburåtor. Vibrance Duo este un tratament såmân¡å lansat anul trecut în cantitå¡i reduse, pentru teståri, dar care acum este disponibil tuturor fermierilor. Con¡ine douå substan¡e active: sedaxan ¿i fludioxonil. Sedaxan, din grupa SDHI, are ac¡iune sistemicå ¿i este special conceputå pentru tratamentul semin¡elor. Aceasta determinå o înrådåcinare mult mai puternicå ¿i råsårire rapidå. Fludioxonil are ac¡iune de contact ¿i penetrantå, ce oferå un spectru larg de ac¡iune împotriva bolilor din såmân¡å ¿i sol. În timp ce sedaxanul ac¡ioneazå sistemic pentru a forma o zonå de protec¡ie în jurul semin¡ei, a rådåcinilor ¿i la baza tulpinii, fludioxonilul dezinfecteazå såmân¡a ¿i protejeazå coleoptilul, bolile fiind controlate atât pe suprafa¡a semin¡ei, cât ¿i mai adânc, în interiorul såmân¡ei. Profitul Agricol 30/2021

CULTURI VEGETALE Necazuri de fermier

Daniel Gheordunescu ar dori reglementarea asigur\rilor Daniel Gheordunescu lucreazå, alåturi de tatål ¿i fratele såu, 1.000 de ha la Mereni, în jude¡ul Constan¡a. Pe lângå produc¡ia agricolå, se ocupå ¿i cu comer¡ul local de cereale, având capacitå¡i de depozitare de 20.000 de tone. Într-un an normal, doar din comer¡, cifra de afaceri urcå la 4 milioane de euro. Înså dupå ce, în 2019, ferma s-a angajat într-o investi¡ie majorå, 2020 a fost “daunå totalå”.

gro Gheordunescu a început în 2019 o investi¡ie de douå milioane de euro în modernizarea ¿i extinderea spa¡iilor de depozitare. Lucrårile sunt pe terminate ¿i societatea va dispune de capacitå¡i de stocare de 10.000 de t în magazii, respectiv alte 10.000 de tone în silozuri, precum ¿i de o sta¡ie de condi¡ionare a semin¡elor. Cu aceastå investi¡ie în derulare, anul trecut a fost ca un ciocan în moalele capului. Culturile de toamnå au fost distruse în propor¡ie de 90%. Singura culturå care a stat cât de cât în picioare a fost rapi¡a, care a dat 1.600 kg/ha. La grâu s-au recoltat doar 60 kg / ha, la orz 40 kg /ha, floarea-soarelui 200 kg/ha, porumb - zero, leguminoase zero. Ferma a încheiat anul pe pierdere, nefiind salvatå nici de comer¡ul cu cereale, fiindcå nici al¡i fermieri din regiune nu au avut ce vinde. Daniel Gheordunescu pretinde cå distrugerile au fost provocate de în-

ghe¡ul tardiv de primåvarå, care a intervenit în luna aprilie. Efectele secetei au început så se vadå abia în luna mai, când deja culturile erau calamitate de înghe¡ ¿i, ca atare, mult mai vulnerabile

Daniel Gheordunescu

la lipsa aportului hidric. “S-a tårågånat constatarea efectului înghe¡ului, pânå ce a apårut ordinul cu constatarea calamitårii culturii în urma secetei. În felul åsta, s-a pus pe seama secetei toatå calamitarea culturilor”. Gheordunescu nu crede în coinciden¡e. “Ordinul pentru constatarea secetei s-a dat pentru a scåpa societå¡ile de asigurare, care ar fi avut de achitat despågubiri importante, de ordinul sutelor de milioane de euro. Conform poli¡ei de asigurare la înghe¡ul tardiv, a¿ fi avut de încasat 1.000 de euro/ha. Întro primå fazå, mi s-au promis 800 de lei/ha, pe urmå o sumå ¿i mai micå ¿i asiguratorul a sfâr¿it prin a nu mai plåti nimic”. Când a devenit limpede cå statul va achita despågubiri pentru culturile de toamnå calamitate ¿i care va fi cuantu-

mul acestora, Agro Gheordunescu a primit de la asigurator soma¡ii repetate de închidere a dosarului de daunå. S-a ajuns chiar la o formå de constrângere. “Mi s-a pus în vedere cå dacå nu-mi închid dosarul de daunå, nu voi primi nici despågubiri de la stat pentru secetå”. Dacå fermierii aveau deschise dosare de daunå pe înghe¡, primåriile nici nu eliberau actele necesare pentru despågubirile de secetå. Agro Gheordunescu a trecut anul doar datoritå faptului cå, fiind o fermå capitalizatå, båncile au acceptat refinan¡area creditelor în derulare. Anul acesta e mult mai bun decât precedentul, dar accidente tot au fost, iar lucrurile nu sunt schimbate în bine din perspectiva rela¡iei cu asiguratorii. “La grâu, pe medie, suntem la 6-7 t/ha. Înså am avut ni¿te sole de grâu calamitate de grindinå, unde produc¡ia medie a fost de 3 - 3,5 t/ha. Suntem asigura¡i, dar despågubirile se tårågåneazå, din nou”. Firesc ar fi fost, considerå Gheordunescu, ca reprezentantul asiguratorului så fie în câmp, în ziua recoltatului, ca så vadå produc¡ia medie, pentru a se calcula paguba realå. Înså lucrurile nu decurg a¿a: “Asiguratorul are preten¡ia så recoltez când vrea el, nu când pot eu, când îmi permit vremea ¿i starea câmpului. Apoi, când în fine vine la recoltat, agentul îi cere mecanizatorului så bage combina în anumite puncte ale solei, unde vede el cå produc¡ia ar fi mai mare. Dupå douå brazde recoltate astfel, face media ¿i spune cå aia e media solei. Or, media se face la finalul recoltatului”.

Robert VERESS Profitul Agricol 30/2021

CULTURI VEGETALE

Noua baz\ de recep]ie de la AICBAC Bac\u AICBAC Bacåu, parte din grupul Agricola Interna¡ional, a finalizat un proiect în valoare de 2 milioane de euro pentru o bazå de recep¡ie ¿i depozitare a cerealelor. Finan¡at cu 50% din fonduri europene, silozurile au o capacitate de 10-12.000 t de cereale. “Pânå acum nu am avut absolut nici o posibilitate de a depozita în afara culturilor furajere pentru sectorul zootehnic, de 300 de tone”, spune Råzvan Horoi, directorul societå¡ii.

åptåmâna trecutå cei de la AICBAC au testat instala¡ia de uscare, motiv pentru care au recoltat grâu cu umiditate mare, de 18,6%. Au reu¿it så reducå umiditatea a 40 de tone la 13,8%, în douå ore. Produc¡ia de grâu se ridicå la peste 6.200 kg/ha, iar produc¡ia de såmân¡å este de peste 7 t/ha. Deja a fost depozitatå såmân¡a în noua bazå. A fost încheiat recoltatul loturilor de multiplicare de grâu, iar jumåtate din suprafa¡a de grâu consum era deja recoltatå. “Avem contractate ¿i futures, doar 15% din produc¡ia planificatå. Fa¡å de produc¡ia planificatå avem o depå¿ire de 20%, poate chiar mai bine”, spune directorul Horoi. La finalul såptåmânii trecute începea recoltarea rapi¡ei, cu o produc¡ie de 3 t/ha. Condi¡iile nu au fost excep¡ionale pe timpul iernii. Au cultivat doar 90 ha de rapi¡å, contractatå integral. Anul acesta vor så cumpere o balotierå cu echipament de tocat ¿i foliator, pentru sectorul zootehnic al fermei. Planurile de achizi¡ie sunt 24

ambi¡ioase. “Tehnica va fi întotdeauna într-o continuå mi¿care. Ne vom duce cât se poate de mult în zona de smartagro, de agriculturå inteligentå. A¿ vrea så ajungem så nu mai fim dependen¡i de mecanizatori, så avem posibilitatea ca utilajele så raporteze la service problemele tehnice”, adaugå acesta. În ultimii trei-patru ani au fost fåcute progrese în tehnologie, plecând de la scheme de fertilizare clasice la cele superioare. Peste 45-50% din îngrå¿åmintele foliare sunt de la Agrisol - Romchim Protect, companie din Bacåu. Horoi spune cå a fost convins mai ales de produsele foliare pe bazå de zinc ¿i bor, pe care le aplicå la porumb ¿i floarea-soarelui. “Am fåcut teste anul trecut pe doi hibrizi cu o råsårire neuniformå din cauza lipsei de precipita¡ii, cu plante stresatå. Am prins o perioadå ploioaså de 3-4 zile cu 30-40 l/ha, am aplicat, ¿i chiar am avut rezultate satisfåcåtoare, cu 2.600 kg/ha de floarea-soarelui, în contextul în care în zone foarte apropiate au fost 1.800-2.000 kg/ha. Romchim ¡ine

¿tacheta sus. Sunt folosite componente de calitate ¿i formulele sunt de calitate. Ion Neculcea (n.r. - pre¿edintele Romchim Protect) ne-a fost întotdeauna consilier personal. Mergem cu împreunå pe câmp, luåm probe, ne sfåtuim, ajuståm costul ¿i întotdeauna am avut rezultate”, descrie fermierul experien¡a avutå cu producåtorul din Bacåu. La porumb folose¿te ¿ase hibrizi, FAO 300-320, ¿i FAO 600-630 pentru siloz. “La floarea-soarelui suntem fani Syngenta”, spune Horoi. 65-70% din suprafa¡a alocatå culturii a fost cu Neoma ¿i Neostar. El remarcå faptul cå în ultimii patru ani culturile au avut de înfruntat o varietate largå de fenomene, alternan¡e de secetå ¿i ploi abundente. “Am reu¿it så ob¡inem performan¡e cu hibrizii Syngenta. A¿ putea så spun cå ne-au ¡inut în spate”, mai adaugå directorul. Când testeazå un nou hibrid împarte în douå o solå de 50-60 ha, pe care cultivå varietå¡i de la doi producåtori, una fiind cu un produs consacrat.

Adrian MIHAI

Produc¡iile în lume Canada se a¿teaptå la 20 milioane tone de rapi¡å Pentru anul 2021/22 produc¡ia de rapi¡å a Canadei este probabil så ajungå la 20,2 milioane tone, în cre¿tere cu 1,2 milioane tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå cu rapi¡å este estimatå la 9 milioane hectare, în cre¿tere cu 8% fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 2,24 tone/hectar. ¥n Brazilia, seceta reduce produc¡ia de porumb USDA estimeazå produc¡ia totalå de porumb a Braziliei pentru anul 2020/21 la 93 milioane tone, mai micå cu 9% fa¡å de anul precedent. Suprafa¡a totalå cultivatå va ajunge la un record de 19,9 milioane hectare, în cre¿tere cu 1,4 mil. ha fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi de aproximativ 4,68 tone/hectar. Randamentul a fost afectat de vremea uscatå prezentå în cea mai mare parte a sezonului. Recoltarea porumbului din primul sezon este aproape completå ¿i se anun¡å o produc¡ie de 24,9 milioane tone (mai micå cu 1 mil. de tone), pe 4,4 milioane de hectare. Profitul Agricol 30/2021

CULTURI VEGETALE

Rodenticidul Arvalin preia controlul roz\toarelor din câmp! Încå nu ¿tim cum va fi aceastå toamnå, dar ultimele au fost cålduroase, deci favorabile apari¡iei ¿oarecilor de câmp. Contra acestor invadatori mici, dar cu un apetit ridicat ¿i de aceea pågubo¿i, avem o metodå foarte eficientå: aplicarea rodenticidului Arvalin. Pe bazå de fosfurå de zinc 25 g/kg, ce se prezintå ca o momealå gata de utilizare (boabe de cereale impregnate cu substan¡å activå), Arvalin poate fi folosit pe miri¿ti, culturi de toamnå (cereale, rapi¡å), dar ¿i culturi legumicole, livezi, câmpii ¿i paji¿ti, culturi de plante decorative, culturi forestiere, vii.

ªoarecii de câmp atac la plantele fragede ªoarecii de câmp (Microtus arvalis) sunt rozåtoare de 10-12 cm lungime, cu blanå de culoare brun-ro¿catå pe spate ¿i cenu¿ie pe burtå, cu o dungå deschiså la culoare pe partea lateralå. Este o specie deosebit de prolificå (6-8 pui la o singurå genera¡ie). Temperatura optimå pentru dezvoltarea ¿oarecelui de câmp este de 5-22°C, temperaturile foarte scåzute sau foarte ridicate având efect negativ asupra a numero¿i indivizi din aceastå specie. Deoarece tråiesc în galerii, prezen¡a lor în câmp este indicatå de orificiile cu rol de acces ¿i aerisire, precum ¿i a mu¿uroaielor. Diametrul acestor deschideri este de aprox. 4 cm. ªoarecii preferå paji¿tile, miri¿tile (datoritå resurselor de hranå), precum ¿i culturile de cereale ¿i de rapi¡å. Cum înfiin¡area acestor culturi are loc toamna,ele devin un loc excelent pentru “mesele” familiilor de ¿oareci. Ace¿tia rod plantele verzi nou råsårite în întregime sau atacå rådåcinile, ceea ce va afecta puternic vitalitatea plantelor ¿i calitatea culturii în general. 26

La rapi¡å, zonele atacate sunt circulare, fårå plante, care au fost retezate. Atunci când atacå porumbi¿tile, pot ajunge la un consum de 7 kg boabe/ individ. Speciali¿tii estimeazå cå pragul de 200 de colonii/ha este pragul de pericol al infestårii cu ¿oareci, de la acest numår în sus pagubele devin relevante

provizii), cât ¿i a lucrårilor de toamnå; - men¡inerea resturilor vegetale pe câmp, care devin adåpost ¿i surså de hranå; - aratul de suprafa¡å a solului: brazdele adânci de 30-40 cm reduc semnificativ efectivele de ¿oareci; - vecinåtatea cu zone infestate. În cazul în care existå suspiciuni, se pot realiza ¿an¡uri sau brazde adânci ce vor reprezenta o formå de protec¡ie a solei.

Momim inamicii pentru sånåtatea culturii Momelile Arvalin sunt bine acceptate de cåtre ¿oareci. Fiecare dintre acestea con¡ine 2,5% fosfurå de zinc ¿i este suficientå pentru un ¿oarece de 20 g. Acesta ingereazå bobul, dupå care substan¡a activå reac¡ioneazå cu acidul gastric, iar rezultatele sunt vizibile în câteva minute. Unul dintre beneficiile produsului este cå poate fi utilizat în numeroase tipuri de culturi, nu laså reziduuri ¿i prezintå o utilizare sigurå. Este u¿or de manipulat datoritå aplicatorului special ¿i nu necesitå capcane deoarece are aplicare subteranå. Kwizda Agro Romania economic. Rodenticidul Arvalin se folose¿te subteran, chiar în galeriile ¿oarecilor, iar controlul este foarte rapid, cu limitarea imediatå a pagubelor ¿i a proliferårii acestor dåunåtori. Condi¡ii ce favorizeazå apari¡ia ¿oarecilor de câmp în culturi: - condi¡iile meteo: toamnele secetoase (ploile de toamnå scad numårul de ¿oareci), marcate de apari¡ia târzie a brumelor, precum ¿i iernile cålduroase; - realizarea întârziatå a lucrårilor agricole, atât a recoltårii (în acest caz, rozåtoarele vor avea timp så-¿i facå

Mod de aplicare Momeala se pune direct în galerii utilizând un aplicator dedicat, iar dupå aceea galeria se acoperå. Aplicarea este mai eficientå dacå galeriile nu sunt deteriorate: ¿oarecii de câmp sunt precau¡i dacå acestea nu sunt în stare optimå. Nu se pun momeli în arealele umede ¿i nici aproape de zonele în care oamenii sau animalele domestice au acces. Profitul Agricol 30/2021

CULTURI VEGETALE

Produse de fixare a azotului pe baz\ microbian\ Corteva Agriscience ¿i Symborg, expert în tehnologii microbiologice, au anun¡at såptåmâna trecutå cå au încheiat un acord pe mai mul¡i ani privitor la un produs pe bazå microbianå pentru fixarea azotului.

cordul include aproape toate ¡årile europene (cu excep¡ia ¡årilor nordice ¿i a Olandei)

¿i Israelul. ¥n Europa, acest acord consolideazå alian¡a deja înfiin¡atå pentru a oferi solu¡ii biologice în Statele Unite, Canada, Brazilia ¿i Argentina. ¥n linii mari, Symborg oferå o licen¡å exclusivå de distribu¡ie cåtre Corteva pentru bacteria endofiticå Metylobacterium simbioticum, care lucreazå cu planta prin sombiozå, asigurându-i azotul necesar din atmosferå. Corteva î¿i valorificå astfel larga re¡ea de distribu¡ie, accesul pe pia¡å ¿i capacitå¡ile extinse de cercetare ¿i dezvoltare. ¥n plus, compania va dezvolta douå produse, Utrisha N ¿i BlueN, ambele pentru optimizarea eficien¡ei fertilizårii. Aceastå tehnologie disruptivå oferå valoare prin eficien¡a gestionårii integrate a îngrå¿åmintelor în condi¡ii naturale, adaptându-se la nevoile de dezvoltare ale plantelor ¿i contribuind la maximizarea durabilå a poten¡ialului de produc¡ie al plantelor de culturå. “Corteva Agriscience continuå så aducå pe pia¡å solu¡ii noi ¿i inovatoare, oferind produse de origine naturalå, care func¡ioneazå în complementaritate 28

cu solu¡iile noastre conven¡ionale de protec¡ie a culturilor, cum ar fi stabilizatorul de azot Optinyte”, a declarat Susanne Wasson, pre¿edinte al divizie de protec¡ia plantelor în cadrul Corteva Agriscience. “Suntem încânta¡i så colaboråm cu Symborg pentru a extinde ¿i maximiza op¡iunile durabile care ajutå fermierii så-¿i îndeplineascå obiectivele, conservând, totodatå, poten¡ialul de produc¡ie ¿i sånåtatea culturilor, în condi¡ii de mediu în continuå schimbare”. Igor Teslenko, pre¿edintele Corteva pentru Europa, spune cå acordul cu Symborg face parte din politica companiei de a cåuta ¿i oferi solu¡ii noi ¿i inovatoare, produse de origine naturalå care func¡ioneazå în complementaritate cu solu¡iile conven¡ionale de protec¡ie a culturilor. Colaborarea dintre Symborg ¿i Corteva este un pas înainte pentru extinderea portofoliului global de produse biologice al Corteva Agriscience, dedicat dezvoltårii de produse biostimulatoare, feromonale ¿i de biocontrol, cu perfor-

man¡e dovedite, previzibile. “Acordul semnat consolideazå accentul pe care îl punem pe îmbunåtå¡irea eficien¡ei ¿i disponibilitå¡ii sustenabile a azotului, sporind în acela¿i timp poten¡ialul de produc¡ie ¿i durabilitatea, în conformitate cu Obiectivele de sustenabilitate ale Corteva Agriscience 2030.” “Scopul companiei Symborg este de a transforma agricultura. Datoritå biosolu¡iilor noastre inovatoare, îi ajutåm pe cultivatori så abordeze una dintre principalele lor provocåri: så combine profitabilitatea ¿i durabilitatea”, a declarat Jesús Juárez, partener fondator ¿i CEO Symborg. “Consolidarea colaborårii noastre cu Corteva Agriscience în Europa este o mare oportunitate de a stimula transferul tehnologiei BlueN ¿i de a promova un model mai durabil. Este, de asemenea, un pas important pentru agriculturå, societate ¿i planetå.” Termenii acordului nu au fost dezvålui¡i.

Corteva Profitul Agricol 30/2021

CULTURI VEGETALE

Statul cere, [i prime[te, arend\ de 2.700 de kg grâu la hectar

Când mult este deja prea mult ADS a anun¡at cå a încheiat peste 30 de contracte de concesiune a unor terenuri agricole cu suprafe¡e de maxim 50 ha tinerilor fermieri. Pânå aici, nimic anormal. Doar arenda, sau redeven¡a, dacå prefera¡i, atrage aten¡ia. ADS prime¿te între 2.000 ¿i 2.700 de kg grâu/ha. Este dublu, ba chiar ¿i triplu fa¡å de arenda medie a pie¡ei din zonele respective. Fermierii cu experien¡å spun cå aceste contracte sfideazå logica ¿i nu vor rezista timpului.

Profitul Agricol 30/2021

onform ministrului Agriculturii, Adrian Oros, de anul trecut, când a fost modificatå legisla¡ia, au fost douå sesiuni de licita¡ie a terenurilor pe care ADS le-a identificat ca fiind libere de sarcini. Prima sesiune a fost între 26 octombrie ¿i 6 noiembrie 2020. S-au înscris 125 de solicitan¡i, în jude¡ele Cålåra¿i, Dâmbovi¡a, Dolj, Gala¡i, Hunedoara ¿i Satu Mare. 61, deci mai pu¡in de jumåtate, au fost declara¡i eligibili. Au depus documente în completare 39 de candida¡i, s-au organizat licita¡iile ¿i au câ¿tigat 28, înså, pânå acum douå såptåmâni, doar jumåtate dintre câ¿tigåtori au semnat contractele de concesiune. A doua sesiune s-a desfå¿urat în perioada 18 - 29 ianuarie 2021. Au fost 170 de solicitan¡i, 100 eligibili. 57 au depus documente în completare, iar 48 au câ¿tigat licita¡iile. S-au încheiat contracte cu 17 beneficiari din jude¡ele

Gorj, Ialomi¡a, Neam¡, Satu Mare, Timi¿ ¿i Teleorman. Doar cå redeven¡ele pe care semnatarii contractelor s-au angajat så le achite sunt între 2.000 ¿i 2.700 kg de grâu/ha. Licita¡iile vor continua pentru toate terenurile identificate libere de sarcini. Se nasc câteva întrebåri. În primul rând, cum poate fi numit acest program unul de încurajare a tinerilor fermieri? ADS a concesionat suprafe¡e mari, în unele cazuri uria¿e, pe durate lungi ¿i foarte lungi, cu redeven¡e la pre¡uri modice. Ministrul se plângea în conferin¡e de preså cå a gåsit la ADS contract ¿i cu 200 kg de grâu la hectar, altele cu 500 de kg de grâu/ha. uuu

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE În al doilea rând, a luat în uuu calcul cineva din aceste institu¡ii posibilitatea ca redeven¡ele practicate de ADS în cazul tinerilor fermieri så genereze mi¿cåri tectonice în pia¡a arendei? Am adresat aceste întrebåri MADR ¿i încå a¿teptåm råspunsurile. Între timp, am discutat subiectul cu liderii principalelor asocia¡ii de fermieri.

Dacå vin unii så-mi cearå arendå mai mare, fiindcå au auzit ei cå tinerii ar plåti redeven¡ele alea, asta e, renun¡ la arendå ¿i fac ferma mai micå”.

Dan Hurduc, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români, crede cå ADS a gre¿it în modul de selectare a tinerilor cårora le-au fost Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, concesionate suprafe¡ele disponibile. are de furcå personal “Se putea gândi o altå abordare. Se cu efectele “gene- puteau stabili redeven¡e la nivelul arenrozitå¡ii” ADS. dei minime de pe pia¡å, de 500-600 kg “Primåriilor le-au rå- de grâu/ha, iar departajarea så se facå mas, dupå împår¡irea pe programe, în baza unor criterii påmânturilor, din cauza måsuråtorilor clare”. proaste, ni¿te fâ¿ii înguste între propriSistemul simplist, “ia terenul cine då etå¡i. Unele de doar 2-3 metri lå¡ime. mai mult”, s-a întors, crede Hurduc, îmAceste fâ¿ii au fost pasate la ADS, care potriva ADS. le concesioneazå tinerilor. Am avut ¿i “Din informa¡iile mele, licita¡ia la eu o situa¡ie cu un tânår din acesta, ADS a pornit de la 800 de kg/ha, iar care a venit la mine, când porumbul era tinerii au supralicitat pânå s-a ajuns la în 4 frunze, så-mi solicite så-i pun la dis- acele cantitå¡i, care nu sunt fezabile. pozi¡ie teren pe amplasament. Foarte probabil, vor renun¡a destul de Vorbesc de un teren pe care îl lucrez curând la contracte, fiindcå nu au cum în baza unor comasåri administrative, så achite acele redeven¡e”. cum se fac între fermieri. Fâ¿ia respectivå Hurduc nu se teme de o cre¿tere a a ajuns la acest tânår, via ADS, dupå ce nivelului arendei ca urmare a acestor fusese al unei persoane care ¿i-a pierdut licita¡ii ale ADS. dreptul de proprietate în instan¡å. “Nu cred cå se vor genera distorsiuIar eu m-am trezit în aceastå situa¡ie ni. Dacå tinerii respectivi chiar ar achita imposibilå. ADS nu-i permite conce- acele redeven¡e, timp de doi ani, probasionarului så facå o comasare adminis- bil cå arendatorii din jurul acelor ferme trativå ¿i atunci sunt în situa¡ia de må ar începe så-¿i ridice preten¡iile. Dar, vedea obligat så “sparg” terenul. În loc cum spuneam, acest scenariu mi se så gåseascå solu¡ii pentru comasarea pare pu¡in posibil, må a¿tept la rezilieterenurilor, autoritå¡ile procedeazå ex- rea contractelor cât de curând”. act pe dos”. Sitaru considerå uria¿e ¿i nesusteIonel Arion, nabile redeven¡ele la care s-au angajat pre¿edinte Pro Agro, tinerii fermieri. acuzå autoritå¡ile de “Noi plåtim în zonå o arendå de ipocrizie. 1.200 de kg net. Sigur, li se poate re“Cine poate crede pro¿a tinerilor cå au licitat peste puterile cå o fermå ar putea lor de platå. Dar nu în¡eleg de ce ADS e så genereze profit cu atât de riguros ¿i rapace în rela¡ia cu tinerii fermieri ¿i atât de lejer ¿i darnic o asemenea arendå? Dintr-o produc¡ie fa¡å de marile ferme. ªi de ce cautå, de 5.500 - 6.000 de kg/ha, så dai jumåparcå, så genereze probleme în pia¡å. tate ca redeven¡e e falimentar.” 30

Pe de altå parte, Arion considerå cå tinerii care au semnat contractele, angajându-se la plata acelor redeven¡e, sunt incon¿tien¡i care vor avea curând probleme de sus¡inere a afacerii. Pre¿edintele Pro Agro subliniazå, la rândul såu, discrepan¡a fa¡å de redeven¡ele modice de care beneficiazå companii ce ruleazå milioane de lei anual. “În nicio altå ¡arå din Europa nu se practicå asemenea redeven¡e! La noi nici nu existå o lege a arendei serioaså, în schimb statul continuå så genereze în pia¡å distorsiuni prin asemenea abordåri care conduc la concuren¡å neloialå. Cei care beneficiazå de redeven¡e ridicol de mici supraoferteazå, în schimb, pe pia¡a arendei”. Arion propune ca redeven¡ele så fie stabilite în func¡ie de anumi¡i factori, cum sunt poten¡ialul solului, existen¡a amenajamentelor de iriga¡ii etc.

Alexandru Baciu, vicepre¿edinte LAPAR, considerå întregul proces cea mai mare båtaie de joc la adresa tinerilor fermieri. Redeven¡a ar fi trebuit så fie zero sau modicå o perioadå de minim cinci ani, pânå când tinerii fermieri apucå så se punå pe picioare, crede Baciu. “Aceste redeven¡e nu au nicio legåturå cu pia¡a arendei. Tinerii ace¿tia care au supralicitat, ajungând la asemenea redeven¡e, nu au nicio logicå economicå. Oricum, terenurile respective sunt, în general, de foarte proastå calitate”. Liderul LAPAR are un exemplu din propria fermå. “Am angajat un tânår inginer, proaspåt absolvent de agronomie. El a luat în concesiune de la ADS 17 ha, fårâmi¡ate în cinci loca¡ii. Cinci ha sunt într-un stufåri¿ unde på¿teau oile. Nu a avut competi¡ie ¿i tot då 800 de kg de grâu/ha la cota¡ia Bursei din Londra - enorm, pentru poten¡ialul acelor terenuri proaste, de luncå, categoria a IV-a, nelucrate zeci de ani de zile, båltite, pline de stuf, papurå, buruieni”. Profitul Agricol 30/2021

CULTURI VEGETALE

Primul pas c\tre o cultur\ de cereale s\n\toas\ Tratamentul såmân¡å Wuxal Terios + Mn este dedicat cerealelor ¿i oferå în propor¡iile ideale combina¡ia de nutrien¡i necesari. La apari¡ia rådåcinii, aceasta nu poate så-¿i îndeplineascå de la început toate func¡iile din cauza dezvoltårii incipiente. În plus, seceta face ¿i mai dificilå sarcina de a absorbi nutrien¡ii necesari. De aceea, este de dorit så oferim o “plaså de siguran¡å” nutri¡ionalå ¿i så aplicåm pe tegumentul semin¡ei elementele minerale ce vor gråbi dezvoltarea plantelor. Spre exemplu, manganul optimizeazå cre¿terea deoarece este implicat în fotosintezå ¿i asimilarea CO2, precum ¿i în procesele de absorb¡ie ¿i utilizare a azotului. În plus, sus¡ine alungirea rådåcinii ¿i cre¿te toleran¡a la patogeni. De aceea, aplicarea tratamentului såmân¡å Wuxal Terios Mn+ vå oferå beneficii pe care le ve¡i putea observa cu ochiul liber, de la înfiin¡area culturii: 1. Råsårire uniformå ¿i puternicå Prin utilizarea acestui produs, este acceleratå ¿i intensificatå germina¡ia

pe întregul câmp. Condi¡iile din solå nu sunt uniforme, iar suplimentarea elementelor nutritive asigurå o “egalitate de ¿anse” pentru toate semin¡ele semånate în terenul dumneavoastrå. 3. Reducerea timpului pânå la înfrå¡ire Înfrå¡irea din toamnå este decisivå pentru o productivitate crescutå. Dacå acest proces nu are loc corespunzåtor, recoltele vor fi mai reduse. Wuxal Terios Mn+ asigurå un con¡inut ridicat de nutrien¡i, suficient pentru primele 3-4 såptåmâni ale dezvoltårii plantelor. Astfel, cerealele au condi¡ii foarte bune så atingå etapa optimå de dezvoltare la intrarea în iarnå. 2. Bunå dezvoltare a plantelor ¿i vitalitate Pe lângå mangan, acest tratament såmân¡å reprezintå ¿i o surså de azot, fosfor, sulf, cupru, molibden ¿i zinc. Nutri¡ia variatå ¿i echilibratå a tinerei culturi o ajutå så dobândeascå o toleran¡å sporitå la stres ¿i o vigoare sporitå, evidentå pentru fermierii beneficiari, dupå cum ne-au mårturisit în anii anteriori.

Difend Extra, gardå de corp, fir cu fir Pentru cå am vorbit despre compatibilitatea excelentå a Wuxal Terios Mn+ cu alte produse de protec¡ie, vå prezentåm beneficiile fungicidului Difend Extra, astfel încât så le aplica¡i împreunå. În acest fel, pe lângå nutri¡ia excelentå, vå ve¡i asigura cå atacurile bolilor asupra tinerei culturi sunt limitate. Solul reprezintå modul de transmitere a multor boli, a¿a cå ac¡iunea 32

localå, pe semin¡e, are un grad ridicat de eficien¡å. Difend Extra prezintå un spectru larg de protec¡ie, în care se numårå fuzarioza, målura comunå, målura piticå, septorioza etc., boli care se propagå din sol, încå de la semånat. Eficien¡a fungicidului se datoreazå celor douå substan¡e active, difenoconazol, cu ac¡iune sistemicå, ¿i fludioxonil, cu efect de contact.

Wuxal Terios Mn+ oferå o nutri¡ie complexå ¿i eficientå deoarece nutrien¡ii sunt solubili ¿i u¿or de absorbit de cåtre plantule. Spre exemplu, microelementele cationice sunt complet chelatate (agentul chelator utilizat este EDTA). Astfel, micronutrien¡ii nu vor intra în reac¡ii cu celelalte substan¡e din amestecul de tratare ¿i vor råmâne disponibili pentru plåntu¡e. De asemenea, subliniem faptul cå elementele Mn, Zn, Cu nu prezintå risc de legare cu fosfa¡ii din sol datoritå chelatårii. Wuxal Terios Mn+ prezintå o foarte bunå compatibilitate cu alte produse de tratare a semin¡elor ¿i datoritå pH-ului optim, care îmbunåtå¡e¿te calitatea amestecului ¿i asigurå o ac¡iune bunå ¿i a pesticidelor, ¿i a nutrien¡ilor. În plus, aplicarea Wuxal Terios Mn+ asigurå o fluiditate la semånat îmbunåtå¡itå. Abraziunea este scåzutå, deci pierderile de substan¡e utile sunt limitate. Aceste caracteristici fac ca Wuxal Terios Mn+ så poate fi utilizat foarte u¿or cu toate echipamentele de aplicat tratament såmân¡å.

Kwizda Agro Romania Trebuie eviden¡iat cå fludioxonil are rol de dezinfectant cu eficien¡å foarte ridicatå, fiind ob¡inut dintr-un compus natural antifungic produs de bacterii din sol. Acesta inhibå foarte bine sporangioforii patogenului de pe tegumentul semin¡ei (al bobului) ¿i curå¡å ¿an¡ul ventral în care se depun sporii ciupercilor parazite, pe care îi capteazå în întregime. Astfel produsul creeazå o barierå în jurul plantei, reducând semnificativ atacul bolilor ¿i asigurând o protec¡ie de duratå împotriva acestora. Profitul Agricol 30/2021

Ioan Chiriac, preocupat de utilaje [i îmbun\t\]irea tehnologiilor În ferma conduså de Ioan Chiriac, fermier din Bacåu, aråtura este o lucrare foarte importantå, nelipsitå din tehnologiile culturilor de rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui. Astfel, aproape 75% din suprafa¡å este aratå an de an. O datå la doi ani, jumåtate din aceasta este ¿i scarificatå. A încercat într-un an så cultive rapi¡å ¿i fårå aråturå. Produc¡ia a fost cu cel pu¡in o tonå mai micå. Pentru grâu executå o lucrare superficialå cu Terrano de la Horsch. Dacå este nevoie, mai face o prelucrare, dacå nu, seamånå cu Horsch, cu prelucrare în fa¡å.

vând în vedere importan¡a acordatå aråturii ¿i ponderea ei în lucrårile de pregåtire a solului, fermierul dore¿te så o eficientizeze. De profesie inginer mecanic, este convins cå baza activitå¡ii într-o fermå sunt utilajele. Tocmai a achizi¡ionat un tractor de 430 CP, pentru care a testat, såptåmâna trecutå, un plug Ermo cu 7 trupi¡e. Este un plug sensibil mai mare decât cele de¡inute în prezent, pentru a beneficia de puterea tractorului. Primul test, spune Chiriac, a fost încurajator. Plugul mai are de trecut înså o probå, un teren foarte greu, un fund de baltå. Fermierul este hotårât så-l cumpere, dacå utilajul va avea rezultate bune 34

¿i acolo. Costå aproape 50.000 euro. Plugul este dotat cu un cåru¡ de transport, aflat în permanen¡å pe sol. “Vrem så vedem ce productivitate are, ce posibilitå¡i de reglaj sunt. Este foarte important så faci lucrarea la timp ¿i repede”, spune Chiriac. El urmåre¿te în primul rând calitatea råsturnårii brazdei. A fost mul¡umit så observe cå nu råmân resturi vegetale în urmå, de¿i adâncimea nu era mare, ci de aproximativ 20 cm. “Printr-o încorporare bunå nu am probleme la prelucrarea ulterioarå ¿i la semånat. În acela¿i timp, se realizeazå o humificare într-un timp mai scurt. Este dotat cu anti-trupi¡e, ceea ce-l ajutå la incorporarea resturilor vegetale, iar

reglajul din cabinå este o activitate comodå pentru operator. ªtim cât este de greu så faci reglaje mecanice, cu atât mai mult cu cât pregåtirea operatorilor nu mai este cea care se fåcea odatå prin licee sau ¿coli profesionale. De cele mai multe ori este prin calificare la locul de muncå”, mai remarcå Chiriac. A ales modelul cu ¿apte trupi¡e, de¿i existå ¿i modele chiar cu nouå trupi¡ie, întrucât considerå important ca tractorul så poatå avea vitezå de înaintare mare astfel încât brazda så fie råsturnatå ¿i fårå bulgåri. Chiriac a observat cå, la o vitezå micå, nu reu¿e¿te så disloce foarte bine solul. Este foarte important, dacå se poate, så introducå o vibra¡ie în sol. Când merge cu o vitezå Profitul Agricol 30/2021

CULTURI VEGETALE mare realizeazå o bunå dislocare cu un consum de motorinå mai mic.

Pre¡uri mari, preten¡ii exagerate

Limita de maximum1% boabe inUtilizare simplå ¿i rapidå Plugurile conven¡ionale, cele la care festate cu Fusarium nu mai este valarotirea se face în aer, au neajunsul de a bilå anul acesta pentru încadrarea la contrabalansa foarte mult tractorul. categoria de panifica¡ie, remarcå ferMasa mare de pe tirant provoacå daune mierul Ioan Chiriac. “Marii traderi au dat pre¡uri bune, tractorului. Reglajul lå¡imii de lucru se iar acum sunt extrem de riguro¿i în face hidraulic, din cabinå. Toate comenzile sunt sincronizate ceea ce prive¿te calitatea”, spune el. A fost informat de trader cå i-au de o barå transversalå. La trecerea dinfost gåsite 4 boabe cu Fusarium în 40 tr-o solå în alta se fac ajuståri din cabinå. De obicei, ajustarea la un plug con- de tone, care nici nu i-au fost aråtate, ven¡ional poate så dureze ¿i o zi în- iar grâul i-a fost declasat ca grâu furatreagå. Fermierii din zonå au devenit jer. På¡it, considerå cå ar trebui så se din ce în ce mai interesa¡i de astfel de implice statul în aceste dispute, så nu pluguri. Dealerul local le-a adus prima fie låsat fiecare comerciant så-¿i facå oarå la cererea unui fermier, iar acum, propriii indici de calitate. vinde anual trei-patru unitå¡i. tocmai pentru a reduce tasarea pe sol. Vrem så reducem numårul de treceri Obiective: reducerea tasårii pentru cå am constatat cå la capetele ¿i rota¡ia porumb-grâu tarlalelor, acolo unde tasarea este mai Unul dintre obiectivele fermierului accentuatå, produc¡iile sunt mai mici”, este de a reduce tasarea solului. “Lu- spune fermierul. Estimeazå diferen¡a la cråm cu tractoare cu ro¡i cu balon mare o tonå, poate chiar mai mult.

Profitul Agricol 30/2021

Pentru cå ferma se aflå într-o zonå de favorabilitate pentru cultura porumbului, aceasta ocupå jumåtate din suprafa¡å, restul fiind cu grâu ¿i rapi¡å. “Vom lua måsuri så nu avem monoculturå de porumb pentru cå ¿i-a fåcut apari¡ia Diabrotica în zonå ¿i nu vrem så avem probleme cu acest dåunåtor foarte important, care ar trebui combåtut în vegeta¡ie, ceea ce înseamnå costuri mari. Din punct de vedere agrotehnic, al bolilor ¿i dåunåtorilor, este mult mai bine så asiguråm rota¡ia”. A renun¡at din acest an la floareasoarelui ¿i a adaptat o tehnologie în care så cultive grâul dupå porumb, pentru a avea o rota¡ie de doi ani. Utilizeazå hibrizii timpurii, chiar extra-timpurii, chiar dacå ob¡ine produc¡ii mai mici. Recolteazå în septembrie ¿i toacå resturile vegetale, cu o ma¿inå cu o lå¡ime de 8 m. Efectueazå apoi o trecere cu un scarificator sau un disc greu pentru mobilizarea solului ¿i apoi seamånå.

Adrian MIHAI

CULTURI VEGETALE

Un nou sezon la cereale

Toamna se cur\]\ buruienile Buruienile încetinesc sau chiar stopeazå dezvoltarea cerealelor ¿i reduc profitabilitatea culturii. Cele trei moduri de ac¡iune principale: Au o ac¡iune directå asupra plantelor de culturå, pe care le priveazå de o parte dintre resursele de nutrien¡i, luminå ¿i apå. Prezen¡a buruienilor înseamnå condi¡ii de dezvoltare mai slabe pentru plantele de culturå ¿i investi¡ii fårå rezultat în fertilizan¡i ¿i, eventual, iriga¡ii. În func¡ie de tipul de embrion, buruienile sunt de douå tipuri, monocotiledonate ¿i dicotiledonate. Evolu¡ia dicotiledonatelor începe din toamnå, când acestea se dezvoltå puternic, iar desprimåvårarea alåturi de buruieni este o amenin¡are foarte puternicå pentru culturile de cereale deoarece îndepårtarea plantelor nedorite este deosebit de dificilå. Pot fi gazde pentru agen¡i patogeni. Spre exemplu, reprezintå un factor de cre¿tere a densitå¡ii plantelor, ceea ce va conduce la o aerisire insuficientå. Mai ales în sezoanele ploioase, lipsa de ventila¡ie creeazå riscul de apari¡ie a bolilor fungice. Aceasta înseamnå necesitatea aplicårii de fungicide, fapt care genereazå costuri suplimentare. Calitatea produc¡iei poate fi influen¡atå de prezen¡a lor în culturå deoarece este afectatå puritatea semin¡elor ob¡inute. De asemenea, opera¡iunile de recoltare sunt îngreunate. De aceea, este important så acorda¡i aten¡ie rota¡iei culturilor, precum ¿i altor aspecte ce pot scådea riscul

apari¡iei buruienilor: respectarea adâncimii de semånat, limitarea buruienilor perene prin lucråri superficiale, prå¿it, igienizarea terenurilor necultivate din apropierea solei, de unde se pot råspândi semin¡e de buruieni. Desigur, cea mai bunå metodå de combatere a buruienilor råmâne aplicarea erbicidului; Alliance 660 WG este una dintre cele mai bune variante din pia¡å datoritå combina¡iei de substan¡e active, ce asigurå eficien¡å aplicårii.

Alliance 660 WG împotriva pericolului verde Alliance 660 WG este un erbicid complex, cu spectru larg de control al buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene, printre care amintim turi¡a (Galium aparine), ventrilica (Veronica spp), rocoina (Stellaria media) ¿i trei-fra¡i-påta¡i (Viola arvensis). Erbicidul prezintå 2 moduri de ac¡iune diferite: de contact, datoritå componentei diflufenican, ¿i sistemic, datoritå metsulfuron-metilului.

Vå recomandåm så utiliza¡i erbicidul Alliance 660 WG împreunå cu adjuvantul Drill. S-a constatat cå, în aceastå combina¡ie, eficacitatea produsului Alliance 660 WG cre¿te cu 8 - 10% deoarece Drill reduce tensiunea apårutå în urma cåderii picåturii pe suprafa¡a frunzei. Drill îmbunåtå¡e¿te reten¡ia solu¡iei de stropit pe frunzå, iar substan¡ele active råmân disponibile pentru un timp mai îndelungat. 36

MOD DE APLICARE

Produsul se aplicå de la apari¡ia primei frunze (BBCH 10) pânå la sfâr¿itul înfrå¡irii (BBCH 29). Cantitatea de apå recomandatå este de 200 400 litri/ha. Când plantele de culturå sunt dezvoltate, se recomandå cantitatea maximå, respectiv 400 l apå/ha. Diflufenican, din clasa piridincarboxamidelor, ac¡ioneazå prin inhibarea procesului de sintezå a carotenoidelor, iar speciile de buruieni sensibile prezintå clorozå, apoi necrozå, urmate de distrugerea plantelor nedorite. Metsulfuron-metil, din clasa sulfonilureicelor, este o substan¡å ce se absoarbe prin frunze ¿i rådåcinå, fiind translocatå cåtre vârfurile de cre¿tere ale plantelor. Aceastå substan¡å activå conduce inhibarea enzimei acetolactat sintetazå (als). Metsulfuronul-metil inhibå diviziunea celularå în vârfurile de cre¿tere ale låstarilor ¿i rådåcinilor buruienilor sensibile. Produsul este caracterizat prin selectivitate ridicatå la cereale, precum ¿i printr-un bun efect rezidual.

Kwizda Agro Romania Profitul Agricol 30/2021

GR|DINA

VIA [i LIVADA prive[te mana cu al]i ochi! dr. ing. Endre SIGMOND Summit Agro România

Summit Agro România a introdus pe pia¡å un produs nou pentru combaterea manei: Zetanil (a doua denumire comercialå a produsului este Lieto) - un fungicid cu ac¡iune preventivå ¿i curativå, condi¡ionat sub formå de granule dispersabile în apå (WG). Zetanil are în componen¡a sa douå substan¡e active, cu douå mecanisme de ac¡iune diferite: - Cimoxanil 330 g/kg - substan¡å activå cu un mecanism de ac¡iune multisite, sistemic-localå, ce este foarte rapid absorbitå de aparatul foliar ¿i distribuitå omogen în toatå planta. l Activitatea preventivå este datå de capacitatea cimoxanilului de a distruge sporii de manå, înainte de instalarea infec¡iei. l Activitatea curativå este datå de capacitatea substan¡ei active de a bloca dezvoltarea miceliului în primele 2-3 zile de la instalare. - Zoxamid 330 g/kg - substan¡å activå de contact, cu ac¡iune preventivå, caracterizatå prin capacitatea de distrugere a sporilor de manå înainte ca boala så se instaleze în plantå. Are un mecanism de ac¡iune multisite: l inhibå formarea zoosporilor în sporange. l stopeazå alungirea tubului germinativ în primele cicluri de diviziune în nucleu, prevenind påtrunderea fungilor în celulele plantei. 38

Påtrunde foarte rapid în plantå (1-2 ore de la aplicare); are ca efect secundar combaterea Botrytis spp. ¿i Alternaria spp., dar ¿i un profil eco-toxicologic foarte bun. Este rezistent la spålare (ploi ¿i apå de iriga¡ii), sigur pentru mediu ¿i utilizator. Zetanil este un produs dezvoltat ¿i omologat pentru combaterea ciupercii care produce mana la culturile de: - vi¡å de vie (Plasmopara viticola) - cartof (Phytophthora infestans) - tomate (Phytophthora infestans). La vi¡a de vie, poate fi utilizat începând cu fenofaza de 3-4 frunze adevårate, pânå la coacerea strugurilor. Summit Agro recomandå folosirea începând cu fenofaza de scuturare completå a florilor, pânå la intrarea în pârgå a boabelor. Zetanil are efect ¿i în combaterea excoriozei (Phomopsis viticola) ¿i a putregaiului negru (Guignardia bidwellii) ¿i are efect secundar ¿i în combaterea putregaiului cenu¿iu (Sclerotinia fuckeliana) al vi¡ei de vie. Doza omologatå este de 0,40 kg/ha. Se recomandå maximum douå tratamente per perioadå de vegeta¡ie, påstrând un interval de 7-10 zile între tratamente.

fec¡ie, începând cu fenofaza de 3-4 frunze. Doza omologatå este de 0,45 kg/ha, având un efect secundar ¿i asupra alternariozei cartofului (Alternaria solani). Se pot efectua douå tratamente cu acest produs, în alternan¡å cu alte fungicide de contact sau sistemice, påstrând un interval de 7-10 zile între tratamente. La tomate poate fi aplicat începând cu fenofaza de 3-4 frunze adevårate, pânå la coacerea fructelor. Recomandarea Summit Agro este de aplicare a tratamentului cu Zetanil începând cu fenofaza de formare a bobocilor florali, pânå la coacerea completå a fructelor. Doza recomandatå este de 0,40 kg/ha. Ca ¿i în cazul culturii de cartof, recomandåm maximum 2 tratamente per perioadå de vegeta¡ie, cu un interval de 7-10 zile între tratamente.

Pentru mai multe informa¡ii despre Zetanil, apela¡i cu încredere la speciali¿tii Summit Agro România.

La cartof poate fi aplicat pe toatå perioada de vegeta¡ie, în func¡ie de condi¡iile climatice ¿i presiunea de inProfitul Agricol 30/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ambi]ia de a avea vacile sale Dumitru Pistol este medic veterinar ¿i crescåtor de animale de 25 de ani, în Giulvåz, jude¡ul Timi¿. De¡ine 100 de vaci, dintre care 70 mulgåtoare, rasa Bål¡ata româneascå, iar pe lunå produce pânå la 25.000 de litri de lapte. Din cauza unei anomalii a pie¡ei, de un deceniu, el vinde laptele cu acela¿i pre¡, pu¡in peste un leu.

“

De 10 ani eu dau laptele cu 1,35 lei”, spune cu un umor amar Dumitru Pistol. Acum 10 ani era mul¡umit de pre¡, aståzi nu mai este. “Nici eu nu îmi explic de ce a råmas pre¡ul acesta, dar cel care pierde mult este producåtorul de lapte. Oricum, procesatorilor nici nu le paså. Î¡i spun în fa¡å: «Nu î¡i convine, du-te la altå firmå!». Unde, de fapt, este acela¿i pre¡”, De 10 ani ¿i-ar dori un tractor nou, dar nu î¿i permite. “Trebuie så fiu foarte atent så nu îl stric pe cel pe care îl am, fiindcå pot råmâne fårå bani så îl repar”, mai spune Pistol. Cu toate acestea, în ultimii 10 ani a modernizat ferma. Când a început, producea 10.000 de litri de lapte pe lunå. Acum face 25.000 de litri. “Am început prin însåmân¡åri artificiale cu rase superioare. Am îmbunåtå¡it hrana ¿i condi¡iile de existen¡å ¿i cazare a animalelor. Când am avut bani, am achizi¡ionat ¿i utilaje mai performante”, poveste¿te Pistol. Vi¡eii îi vinde dupå câteva zile de la fåtare, când ajung la 40-50 de kg. Pri40

me¿te pe unul în jur de 1.000 de lei. Nu îi cre¿te el în fermå. “Albastru belgian este cel mai scump vi¡el ¿i are o ratå foarte mare de cre¿tere. Se cumpårå cu 20 de lei kg viu ¿i ei îl cresc pânå ajung la 100 de kg, apoi îl vând. Aduc un venit considerabil”, explicå omul. Interesant este cå Dumitru Pistol se trage dintr-o familie de crescåtori de oi. De mic ¿i-a propus så nu ajungå cioban. O vreme a fost învå¡åtor. ªi ar fi råmas în învå¡åmânt dacå nu s-ar fi întâlnit cu un fost coleg de bancå. Acela avea patru vaci de pe seama cårora câ¿tiga 20.000 de lei pe lunå. Pistol, ca învå¡åtor, abia fåcea 5.000 de lei. Atunci a decis cå trebuie så devinå crescåtor de vaci, de¿i i-a plåcut foarte mult så fie învå¡åtor ¿i iubea copiii. Tatål såu, oier, a zis cå mai bine îi face copilului un butic, så aibå o activi-

tate, cå din vaci nu credea cå se poate tråi. Timp de ¿ase ani Dumitru Pistol a fost ¿i crescåtor, ¿i buticar. Aståzi are 100 de vaci, a renun¡at de mult la magazin ¿i vrea så î¿i påstreze constant numårul de animale ¿i suprafa¡a de culturå mare pe care o lucreazå. A mai primit ¿i câteva hectare de på¿une de la primårie. Pistol a înconjurat locul cu gard electric, iar vacile se pot plimba în voie. Acolo existå ¿i o fântânå de unde animalele primesc apå. Vacile sunt låsate libere pe locul de på¿une, dar sunt monitorizate, fiindcå se poate întâmpla orice, chiar så rupå gardul ¿i så intre pe culturile altor fermieri så le distrugå. Activitatea la animale este muncå fizicå, dar alåturi de el la greu se aflå ¿i Elena, so¡ia.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 30/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

R\zvan Horoi>

“Viitorul este agricultura” Råzvan Horoi, fiul lui Grigore Horoi, pre¿edintele grupului Agricola Interna¡ional Bacåu, lucreazå de ¿ase ani în agriculturå. Este administratorul Aicbac Bacåu. Aceastå societate face parte din grupul Agricola ¿i, pânå acum, nu a fåcut parte din artileria grea a trustului fiindcå nu s-au fåcut investi¡ii sistematice.

reativ ¿i pragmatic, Råzvan Horoi a venit aici cu o percep¡ie nouå, dobânditå în perioada cât a lucrat în zootehnia din Irlanda. Este un tânår pasionat de profesie ¿i hotårât så-¿i aplice strategia. ªtie ce vrea ¿i comunicå relaxat. “Pentru un medic veterinar, vaca de lapte este cel mai dificil pacient. Din toate punctele de vedere. Vaca de lapte are predispozi¡ie la foarte multe boli vectoriale, este o provocare pentru un medic veterinar, un mediu de lucru extraordinar de greu pentru un veterinar practician. De aceea, medicul veterinar de fermå este o raritate. Am constituit un colectiv de tineri aici, nu am veterinar în fermå. Eu monitorizez statusul de sånåtate al animalelor, am angajat un inginer zootehnist pasionat de activitatea lui, de geneticå, de produc¡ie, furajare ¿i de management, am angajat un tehnician veterinar, care se ocupå de tratamente, de curå¡area ongloanelor, un administrator de fermå, care are în sarcinå partea birocraticå, rela¡iile cu autoritå¡ile.” AICBAC Bacåu este o fermå independentå ca formå de organizare, spune Råzvan Horoi. Cultivå aproximativ 3.000 hectare, din care 400 au fost

destinate pentru culturile furajere, necesare animalelor din fermå. Au 600 de vaci Red Holstein ¿i Frizå, din care mulg 250. A ajuns la o medie de 30 de litri pe cap de vacå la o lacta¡ie. Produc¡ia zilnicå a fermei este de 6.500 litri de lapte. Vinde laptele la un procesator Lactalis, dar, pe måsurå ce cooperativa de la Sascut se va consolida, va livra integral cåtre Agrolact Moldova de la Sascut. Deoarece AICBAC este ¿i unul dintre cei 5 finan¡atori ai fabricii de lapte Huzur. “Urmåtorul obiectiv de investi¡ii pe termen scurt (5-8 ani) va fi reabilitarea sectorului zootehnic, bunåstarea vacilor, cre¿terea efectivelor la muls. Va trebui så punem deoparte resurse ¿i så vedem dacå vom putea începe investi¡iile. 2019 - 2020 au fost ani grei pentru noi... Ne gândim serios la accesarea unor fonduri europene sau poate la un credit bancar din resurse proprii”, spune Råzvan Horoi. A construit recent un siloz pentrru cereale, care a costat 2 milioane de euro. A accesat 50% fonduri europene pentru investi¡ie, iar 50% au fost fonduri proprii. Are acum o capacitate de depozitare de 10.000 de tone. Spa¡iul vechi pentru depozitare (300 de tone) era destinat integral furajelor. “Ne-am atins acest obiectiv ¿i acum pot afirma cå suntem foarte optimi¿ti, având în vedere un an agricol mult mai eficient, comparativ cu anul trecut. Noi lucråm terenuri din douå jude¡e: Vaslui 100 de hectare, Bacåu - Traian, Negri, Buhu¿i, Huruie¿ti, ªerbe¿ti (1.800 de hectare), Parincea, Bogdåne¿ti... Pierdem ni¿te bani din cauza risipirii terenurilor. În acest an, vedem ¿i noi lumini¡a de la capåtul tunelului. Produc¡ia de grâu se ridicå la peste 6.200 de kilograme la hectar, produc¡ia de såmân¡å -

peste 7.000 de kilograme la hectar. Rapi¡a a dat o produc¡ie de peste 3 tone, având în vedere tehnologia aplicatå, condi¡iile de climå”. În prezent, 36 de oameni lucreazå pentru culturile vegetale, iar în zootehnie - 42. Societatea face ¿i comer¡ cu produse alimentare. În total, are cam 100 de angaja¡i.

Modelul irlandez ¥nainte de a ajunge så conducå AICBAC Bacåu, Råzvan Horoi a lucrat un an într-o fermå de vaci din Irlanda. Era un laborator de cercetare acolo. “O fermå automatizatå ¿i tehnologizatå integral, o surså de inspira¡ie pentru mine: 4 robo¡i de muls, pentru mânarea vacilor la muls, pentru furajat, padoc, robo¡i pentru mânarea la på¿unat. Avea 3 angaja¡i: el, administratorul ¿i prestatorul de servicii, mai erau doi polonezi care fåceau curå¡enie. Avea 560 de vaci, cu 280 la muls. Vacile aveau toate crotalii în urechi, toate mergeau la på¿unat pe loturi, toate veneau la muls pe loturi. Eu aspir så fac la fel, cu tot pragmatismul påmântului... Cu mici rezerve privind valorificarea rentabilå a laptelui.” Råzvan Horoi crede cå pre¡ul laptelui ar trebui så fie 0,40 de eurocen¡i ca så devinå competitiv pe pia¡å. În prezent, produce laptele în pierdere ca urmare a nerealizårii produc¡iilor de anul trecut, pentru cå nu a reu¿it så acceseze ni¿te fonduri sau ajutoare guvernamentale. Face controlul oficial al performan¡elor la Asocia¡ia Holstein Ro. “În 7 zile de la trimiterea probelor, primim rezultatele. Sunt oameni foarte operativi. Finalitatea controlului este posibilitatea accesårii subven¡iilor. Fiecare fermå are sistem propriu de autocontrol. Avem Profitul Agricol 30/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

R\zvan Horoi

un soft preluat din Israel. Facem testele de laborator independent. La nivel de asocia¡ie, ar trebui så facem testarea tåura¿ilor într-o fermå de elitå, care are posibilitå¡i tehnice deosebite. Dar, pânå acolo, avem probleme grave ¿i cu subven¡iile pentru Registrul Genealogic, pentru control, colegii din sud au început campania complet decapitaliza¡i”, spune Råzvan Horoi.

Porumbul de siloz are “miros de vacan¡å cu bunicul” Cultivå o varietate mare de hibrizi pentru siloz: de la Monsanto, Syngenta, KWS... “Tehnologiile le-am aplicat în func¡ie de studiile de sol, pe care le-am fåcut în ultimii doi ani. Avem exploata¡ii mici, de 500-600 de hectare, pe trei jude¡e. Solurile diferå mult de la o zonå la alta: grele, acide, foarte bogate în humus, lutoase, nisipoase, luto-argiloase... Porumbul de siloz îl semånåm la ªerbe¿ti, mai aproape de grajduri. A legat foarte bine. Mobilizåm toate resursele pentru însilozare fiindcå silozul Profitul Agricol 30/2021

este baza furajårii. Ne-am confruntat cu un evantai larg de fenomene - primåveri secetoase, începuturi de varå extrem de ploioase, apoi iar secetå... Am semånat hibrizi Syngenta pentru siloz ¿i am ob¡inut performan¡e în acest sens. Folosim aceea¿i schemå de tratament pe loturi ¿i vedem care merge mai bine, dar variazå de la an la an. Vasluiul este un pol de secetå ¿i punem hibrizi Mikado de la KWS. Un siloz de cea mai bunå calitate înseamnå un siloz cu un raport proteic suficient, o aciditate stabilå, cu o digestibilitate ridicatå, care îi conferå calitate. Silozul ideal miroase a iarbå proaspåt cositå, mirosul vacan¡ei de varå când må duceam la bunicul”.

Progresul tehnic vine greu Vorbe¿te foarte entuziast despre automatizarea fermei, a¿a cum î¿i dore¿te de mai mul¡i ani. “Trebuie så mergem cât mai mult în zona agriculturii inteligente, så nu mai fim dependen¡i de mecanizatori. Cred cå acest lucru se va

întâmpla în urmåtorii 10 ani. Cumpår în acest an o balotierå pentru zootehnie. Va trebui så investim într-un sistem de iriga¡ii. Am putea face investi¡ii în sistemul de iriga¡ii. Pentru început, vom uda 200 de hectare pentru furaje. Porumb de siloz, lucernå ¿i unele graminee.” Rela¡ia cu tatål a fost din start esen¡ialå, ¿i nu doar financiar. “Din punct de vedere moral, întotdeauna rela¡ia cu tata a fost extraordinar de importantå. Noi nu ne aflåm în zona de disconfort, pe care o tråiesc unii, cu povara numelui, cu greutatea brandului «Agricola»... Am acceptat la 27 de ani marea provocare numitå AICBAC ¿i, în viziunea mea, ferma vegetalå ¿i ferma zootehnicå reprezentau un “ranch”, de¿i ferma româneascå nu tinde spre varianta americanå, nu existå similitudine, dar aspir la a¿a ceva, vreau så fie curtea frumoaså, am preluat ferma în condi¡ii financiare stabile, vreau så construim prin pa¿i mårun¡i”.

Viorel PATRICHI 43

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Tractor T5 Utility la ofertå AgroConcept deruleazå o campanie specialå, valabilå pânå pe 31 octombrie 2021, prin care fermierii care cumpårå acum un tractor T5.95 sau T5.115 beneficiazå de reduceri de 13% la încårcåtorul frontal ¿i la accesorii pentru încårcåtor. Tractoarele au puteri nominale 99 sau 114 CP, transmisie Dual Command cu 2 trepte PowerShift, ridicåtor spate cu sistem LiftO-Matic-Plus ¿i capacitate de ridicare de 4.400 kg, precum ¿i cabinå VisionView cu trapå, pentru vizibilitate sporitå atunci când încårcåtorul frontal este ridicat la maxim. IPSO Agriculturå: Grapa rotativå Kuhn HRB/HR Prelucrarea intensivå a solului poate fi efectuatå ¿i cu grape rotative, aratå IPSO Agriculturå, care are în portofoliu utilajul Kuhn HRB/HR. Acesta are o carcaså transversalå de mari dimensiuni, cu pere¡i gro¿i ce previne distorsiunile ¿i o ranforsare triunghiularå ce conferå rigiditate optimå. Grapa dispune de lame de o¡el cu rezisten¡å crescutå la uzurå ¿i sistem de montaj rapid Fast-Fit, poate fi echipatå cu o serie de tåvålugi (Crumbler, Maxicrumbler, PK2 packer, Maxipacker) ¿i poate lucra în agregat cu semånåtori. Dicor Land: Hedere Drago pentru porumb ¿i floarea-soarelui Dicor Land vå propune hederele Drago GT, Drago 2 ¿i Drago Gold de la Olimac, în condi¡ii de finan¡are flexibile ¿i avantajoase. Drago GT, de exemplu, are în dotarea standard douå echipamente noi: plåci depånu¿åtoare cu amortizare reglabile automat ¿i un tocåtor de coceni dublu cu efect de forfecare. Gama Drago este disponibilå în variante cu cadru fix de la 4 la 24 de rânduri ¿i cadru rabatabil de la 6 la 18 rânduri. Cei care doresc detalii suplimentare pot contacta echipa managerilor zonali Dicor Land. 44

Sta]ii Dorez de selectare [i tratare a semin]elor Portofoliul de echipamente Agri Alian¡a a fost completat cu sta¡iile Dorez pentru curå¡area, selectarea ¿i tratarea cu substan¡e chimice oricårui fel de semin¡e. Semin¡ele sunt cântårite fie mecanic, fie electronic ¿i, propor¡ional, se aplicå un amestec de apå ¿i substan¡e chimice ce poate fi preparat manual sau prin mijloace electronice. Acoperirea se aplicå omogen ¿i lin, dar energic, printr-un mixer special, pentru a nu deteriora nici cele mai fragile semin¡e. Sta¡iile fixe Dorez au o capacitate de prelucrare de la 1 la 9 tone/orå, iar

Sta¡iile de triere ¿i tratare semin¡e Dorez au urmåtoarele componente de bazå:  un trior rotativ care garanteazå o triere eficientå. Sunt disponibili triori cu o capacitate cuprinså între 1,5 ¿i 20 t/h. Orice semin¡e din orice culturå pot fi selectate eficient, datoritå numeroaselor modele de site disponibile;  o ma¿inå de tratat, care dozeazå ¿i acoperå semin¡ele cu solu¡ia de tratat;  2 elevatoare. Primul, echipat cu o cuvå pentru semin¡e, alimenteazå triorul. Al doilea transportå semin¡ele selectate de la trior la ma¿ina de tratat.

sistemul lor de tratare a semin¡elor este fie mecanic (cu sistem cu cupe), fie electronic (cu injec¡ie directå, cu pompå comandatå electronic pentru fiecare substan¡å în partte folositå la tratare). Sta¡iile fixe func¡oneazå cu bran¿ament trifazat, pot fi alimentate ¿i cu un elevator ¿i au douå guri pentru însåcuirea semin¡elor tratate. Sta¡iile mobile pot fi de tip agricol sau rutier. Cele agricole sunt concepute pentru a fi tractate de un tractor ¿i sunt destinate mai ales fermierilor mici, grupurilor de fermieri ¿i prestatorilor de servicii în arii restrânse. Sunt disponibile 5 modele, cu debit începând de la 1,5 tone / orå la 20 tone/ orå (în func¡ie de semin¡ele folosite) ¿i trateazå semin¡ele fie mecanic (cu sistem de cupe), fie prin mijloace electronice (injec¡ie directå). Sta¡iile rutiere sunt concepute pentru a fi tractate de camioane ¿i sunt special concepute pentru prestatorii de servicii sau comercian¡ii de cereale. Construite pentru a rezista mult în timp, sunt foarte eficiente în selectarea ¿i tratarea semin¡elor în ferme. La aceste sta¡ii, debitul de prelucrare este de la 3,5 t/orå la 20 t/orå, iar tratarea se face la fel ca ¿i la sta¡iile agricole, prin mijloace mecanice sau electronice.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 30/2021

MA{INI & UTILAJE

JCB LiveLink - Big Brother pentru toat\ tehnica agricol\ Sistemul JCB LiveLink permite fermelor cu flote mixte så-¿i controleze întreaga fermå ¿i toate vehiculele agricole într-o singurå re¡ea. Acest sistem este implementat în România de NHR Agropartners. LiveLink este un sistem dezvoltat de britanicii de la JCB ¿i utilizat la peste 160.000 de utilaje din întreaga lume, înregistrând peste 70.000 de conectåri pe lunå. Acum, acelea¿i beneficii de monitorizare a utilajelor de la distan¡å sunt disponibile ¿i clien¡ilor care au vehicule agricole construite ¿i de al¡i fabrican¡i. Noul sistem LiveLink Control Tower permite proprietarilor de flote så importe continuu date din orice sistem telematic care respectå standardul pentru telematicå VI.2. Toate informa¡iile despre utilaj - fie cå este vorba despre vehicule JCB sau concurente - pot fi apoi afi¿ate ¿i interpretate pe portalul online, în propriul sistem IT al utilizatorului. LiveLink oferå date actualizate despre utilizarea carburantului, inclusiv consumul curent de combustibil ¿i nivelul de umplere al rezervorului.

Beneficiile JCB Livelink JCB LiveLink este în echiparea standard la toate utilajele JCB de mare tonaj ¿i din gama medie ¿i este montat acum pe 90% din utilajele JCB vândute în Europa. Cele mai recente caracteristici ale sistemului includ: - monitorizarea economiei de carburant, - datele modului de operare, - între¡inerea planificatå ¿i prevenirea defectårii, - raportarea loca¡iei în timp real. Sistemul oferå ¿i date privind modul de func¡ionare ¿i timpul de inactivitate, ceea ce permite fermierului så vadå modul în care echipamentele sunt utilizate. Inactivitatea excesivå în câmp sau fermå poate indica utilizarea necorespunzåtoare a utilajului. Ca solu¡ie, se poate utiliza un încårcåtor cu bra¡ telescopic mai mic sau unul care ar putea înlocui mai multe utilaje doar prin schimbarea ata¿amentelor.

Mentenan¡å preventivå sporitå Avertizårile emise de utilaj, cum ar fi cele referitoare la prezen¡a apei în rezervorul de combustibil, pot fi expediate atât fermierului, cât ¿i departamentului 46

tehnic al distribuitorului local JCB ¿i pot fi monitorizate ¿i utilizate pentru semnalizarea necesitå¡ii între¡inerii sau a modificårii func¡ionårii în timpul utilizårii utilajului. Aceasta oferå fermierului un control mai mare al flotei ¿i totodatå, se asigurå furnizarea serviciilor pro-active pentru clien¡i de cåtre distribuitori, se reduce timpul de inactivitate ¿i se împiedicå avarierea utilajului.

Localizarea exactå a flotei Sistemul de localizare actualizat în mod constant al sistemului LiveLink poate alerta clientul privind mi¿carea neautorizatå a utilajului ¿i împiedicå furtul. De asemenea, sistemul alerteazå ¿i companiile de închirieri în legåturå cu utilizarea echipamentelor care nu au fost închiriate. În plus, existen¡a JCB LiveLink pe un utilaj poate reduce ¿i costurile cu primele de asigurare. Pentru cei care cautå så î¿i aducå toate echipamentele în acest portal de gestionare al flotei, NHR Agropartners monteazå retroactiv sistemul JCB LiveLink Lite pe utilajele care nu au avut instalate anterior un dispozitiv telematic. Arpad DOBRE Profitul Agricol 30/2021

O dezmiri[tire eficient\

[i utilaje tot mai performante Dezmiri¿tirea este importantå în pregåtirea patului germinativ pentru culturile din toamnå. Printre echipamentele cele mai performante ¿i cu consum redus de carburant ¿i putere se numårå Amazone Catros XL, Kverneland Qualidisc, Maschio Gaspardo Dracula Hydro ¿i Poettinger Terradisc.

Amazone Catros XL Prelucrare minu¡ioaså la o vitezå de 18 km/h Grapa Amazone Catros XL are lå¡imi de lucru de pânå la 8 metri, fiind utilå pentru o prelucrare uniformå ¿i la adâncimi variabile a miri¿tii dupå recoltarea påioaselor, pentru amestecarea optimå în sol a resturilor vegetale ¿i pentru pregåtirea unui pat germinativ de calitate.

Sunt disponibile modele pliabile cu lå¡imi de lucru de 4, 5 ¿i 6 metri, respectiv de 7 ¿i 8 metri. Op¡ional, pot fi echipate cu o barå de trac¡iune ¿i ¿asiu tip bogie (toate rândurile de discuri prinse într-un cadru central) ca variantå tractatå tip TS, caz în care pot fi operate eficient ¿i cu tractoare cu puteri mai

Kverneland Qualidisc Amestecare intensivå, la mare adâncime Grapele Qualidisc de la Kverneland, aflate în portofoliul AgroConcept, combinå viteza ridicatå, prelucrarea uniformå ¿i efectul de amestecare intensivå, chiar ¿i în condi¡iile unor cantitå¡i mari

de resturi vegetale. Gama Qualidisc include modele purtate, purtate rabatabile ¿i tractate, cu lå¡imi cuprinse între 3 ¿i 7 metri. Existå douå versiuni: Qualidisc Pro ¿i Qua-

mici. În varianta TX, cu ro¡i de rulare amplasate central, CatrosXL este disponibil ¿i cu lå¡imi de lucru de 7 ¿i 8 metri ¿i poate prelucra optim solul la viteze de lucru de pânå la 18 km /h, cu productivitate sporitå ¿i consum redus de carburant. Echipamentele Amazone se aflå în portofoliile Agrocomer¡ Holding, Proagroservice, Proinvest, Serv Class, Tehnoland ¿i Ursa Mare Comprod.

lidisc Farmer (cu pânå la 15% mai u¿or). Qualidisc Pro a fost proiectat pentru cultivare de micå ¿i mare adâncime în intervalul 3 -15 cm, cu performan¡e optime chiar ¿i în condi¡ii de teren acoperit cu cantitå¡i mari de reziduuri de porumb, paie, culturi intermediare etc., datoritå discurilor conice cu diametru de 600 mm, pentru o amestecare mai bunå ¿i prelucrarea miri¿tii. Sunt trei modele diferite: Qualidisc Pro, model rigid, purtat (lå¡imi de lucru de 3-4 m), Qualidisc Pro F, model purtat rabatabil (lå¡imi de lucru de 4-6 m) ¿i Qualidisc Pro T, model semi-purtat, tractat (lå¡imi de lucru de 4-7 m). uuu

Arpad DOBRE 48

Profitul Agricol 30/2021

uuu

MA{INI & UTILAJE

Maschio Dracula Hydro Reglare preciså, la nivel de detaliu Cultivatoarele cu ancore Dracula Hydro produse de Maschio Gaspardo ¿i distribuite de Dicor Land se remarcå prin robuste¡e ¿i productivitate ¿i asigurå într-o singurå trecere tocarea resturilor vegetale, aerarea terenului ¿i nivelarea terenului pentru pregåtirea patului germinativ. Echipamentele sunt disponibile în versiuni cu ¿asiu fårå sistem frânare, cu sistem de frânare pe aer sau cu

dublu circuit hidraulic. Modelele gamei sunt Dracula Hydro 430 ¿i Dracula Hydro 630. Acestea au lå¡imi de lucru de 4,3, respectiv 6,3 metri, o lå¡ime de transport de 3 metri, cu o greutate de 8.450 kg, respectiv 10.590 kg, cu 18 sau 26 de discuri ¿i 9 sau 13 ancore. Necesarul de putere este între 280360 CP la Dracula Hydro 430 ¿i de 330-550 CP la Dracula Hydro 630.

Cultivatoarele sunt compuse din 3 sec¡iuni - primul rând de discuri, rândurile de ancore ¿i al doilea rând de discuri - ce sunt ac¡ionate hidropneumatic. Acest lucru permite o reglare imediatå ¿i preciså din cabina tractorului, din mers, a adâncimii de lucru a discurilor, ce poate varia între 8 ¿i 30 cm.

Poettinger Terradisc Probabil cele mai bune packere din ofertå Gama de grape cu discuri compacte (scurte) Poettinger Terradisc distribuite de NHR Agropartners include modele purtate, cu cadru rigid, de la 3 la 4 metri, sau cu cadru rabatabil de la 4 la 6 metri, ¿i tractate rabatabile de la 4 la 10 metri, la care lå¡imea de gabarit în transport este sub 3 m. Grapele Terradisc asigurå pregåtirea uniformå a solului ¿i un amestec

foarte bun al resturilor vegetale în sol, chiar ¿i pe terenuri uscate. Echipamentele sunt dotate cu discuri de 580 mm pe lagåre cu rulmen¡i fårå între¡inere. Sunt câte 8 discuri pe 1 metru lå¡ime de lucru, respectiv o distan¡å între urmele discurilor de 12,5 cm. Grapele pot lucra la viteze mari ¿i la o adâncime de pânå la 15 cm ¿i pot fi echipate cu o varietate de tåvålugi ale¿i

în func¡ie de sol ¿i de condi¡iile de lucru. Pe lângå rolul de mårun¡ire a bulgårilor, tasare ¿i nivelare a solului, tåvålugii au ¿i rolul de reglare a adâncimii de lucru a grapei cu discuri. Cei mai aprecia¡i de fermierii români sunt tåvålugii cu inele tip “packer”, cu diametru de 550 mm, cu 8 inele pe metru de lå¡ime de lucru.

Profitul Agricol 30/2021

MA{INI [i UTILAJE

Grapa Bednar Striegel-Pro PE, eficient\ la tocarea resturilor vegetale Striegel-Pro PE este o grapå produså de constructorul ceh Bednar ¿i distribuitå în fermele din România de cåtre IPSO Agriculturå. Atuul Striegel-Pro sunt cele 6 rânduri de din¡i grupa¡i pe douå sec¡ii de lucru independente, controlate hidraulic. Prima sec¡ie include patru rânduri de din¡i care prelucreazå solul la o adâncime de 2-4 cm. A doua sec¡ie este formatå din douå rânduri de din¡i, pentru finalizarea lucrårii. Suplimentar, grapa este eficientå la managementul resturilor vegetale dupå recoltarea påioaselor, precum ¿i la prelucrarea de primåvarå a solurilor grele ¿i umede. Pentru asta, poate fi echipatå cu bråzdare de tåiere pentru tocarea res-

Profitul Agricol 30/2021

turilor vegetale pe miri¿tile de varå ¿i este foarte eficientå la pregåtirea solului, controlul cre¿terii buruienilor în miri¿te, combaterea melcilor, revitalizarea på¿unilor. Pentru prelucrarea solului se mai poate adåuga bara de nivelare cu

reglare hidraulicå - Crushbar. Elementele operatoare ale barei de nivelare pot fi montate pe bråzdarele de tåiere.

Arpad DOBRE

Europa ia la ochi marii retaileri Comisia Europeanå a ini¡iat proceduri de constatare a neîndeplinirii obliga¡iilor împotriva a 12 state europene (printre care ¿i România), pentru netranspunerea la termen în legisla¡ia na¡ionalå a Directivei 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lan¡ului de aprovizionare agricol ¿i alimentar. Termenul pentru transpunerea ei a fost 1 mai 2021. Directiva 2019/633 are scopul de a proteja micii fermieri de marii operatori/cumpåråtori. Astfel, Directiva asigurå protec¡ie împotriva a 16 practici comerciale neloiale, interzicându-le la nivelul UE. Este vorba de plå¡ile întârziate ¿i anulårile de ultim moment ale comenzilor pentru produsele alimentare perisabile, modificårile unilaterale sau retroactive ale contractelor, obliga¡ia furnizorului de a plåti pentru produsele irosite ¿i refuzul de face contracte scrise. Risipa de alimente stârne¿te îngrijorarea salvatorilor planetei Pânå acum se spunea cå omenirea risipe¿te în jur de 20% din alimente. Un studiu britanic, realizat împreunå cu un mare ONG ecologist, WWF, spune cå de fapt cifra ar fi dublå. Omenirea aruncå 40% din alimentele pe care le produce, în jur de 2,5 miliarde tone pe an. De mai mul¡i ani cercetåtorii încearcå så punå laolaltå datele cu privire la amploarea risipei alimentare, care, potrivit Comitetului ONU pentru studierea modificårilor climatice, este responsabilå pentru 10% din gazele cu efect de serå. De altfel ¿i ONU ¿i-a revizuit în cre¿tere aprecierea risipei, de la 20% la 33%. Raportul britanic aratå cu degetul spre ¡årile cu venituri mari ¿i medii din Europa, America de Nord ¿i Asia. Acestea sunt responsabile pentru 58% din alimentele risipite la nivel mondial pânå la momentul recoltårii. Ca de fiecare datå, autorii studiului cer guvernelor så intervinå, fårå så avanseze ¿i solu¡ii plauzibile pentru rezolvarea chestiunii. 52

INFORMA}II

EXTERNE Penurie de hran\ pentru animalele de companie Proprietarii de animale de companie din America de Nord au dificultå¡i în a gåsi mâncare pentru animalele lor, scrie Agerpres. Costurile cu ingredientele de bazå pentru hrana destinatå animalelor au crescut cu 8% pânå la 20% de la începutul pandemiei, depå¿ind cre¿terea de 5,4% înregistratå de pre¡urile de consum în perioada iunie 2020 - iunie 2021. Pre¡urile mai mari la produse precum porumb, soia ¿i carne, scumpirea transporturilor ¿i a mâinii de lucru afecteazå livrårile de alimente, atât pentru animale de companie, cât ¿i

pentru oameni, pe måsurå ce economia americanå începe så ia avânt. În plus, producåtorii de hranå pentru animalele de companie se mai confruntå ¿i cu o competi¡ie crescutå pentru uleiuri animale ¿i vegetale, pentru cå o cantitate mai mare din aceste uleiuri merge spre produc¡ia de combustibili verzi, sus¡ine Pet Food Institute. Potrivit unei normei de cercetare de pia¡å, în perioada iulie 2020 - iulie 2021, americanii au cheltuit aproape 26 de miliarde de dolari pentru hranå destinatå animalelor de companie.

ADM a intrat în Serbia Traderul de cereale Archer Daniels Midland Co. a decis så î¿i extindå prezen¡a pe pia¡a ingredientelor pentru burgerii vegetali printr-un acord de preluare a companiei Sojaprotein, cel mai mare producåtor de proteine din plante din sudul Europei. Pia¡a proteinelor din plante, evaluatå la 10 miliarde de dolari, este preconizatå så se tripleze în urmåtorul deceniu ¿i a devenit un domeniu de interes pentru grupul american, care vrea så-¿i diversifice opera¡iunile dincolo de achizi¡ii de produse agricole. Alte investi¡ii recente ale ADM în proteinele din plante includ un complex de procesare de soia în Brazilia ¿i o fab-

ricå de proteine din mazåre. ADM sus¡ine cå a inventat burgerii din soia în urmå cu 30 de ani, înså abia în ultimii ani aceastå pia¡å a explodat astfel cå gigan¡i din industria de fast food precum Burger King au început så ofere produse pe bazå de plante provenite de la o serie de companii precum Beyond Meat Inc. ¿i Impossible Foods Inc. Profitul Agricol 30/2021

LUMEA DIGITAL|

Agricultura de precizie pentru finan]are prin Subm\sura 4.1 Toamna aceasta se va publica ghidul pentru ob¡inerea de finan¡are nerambursabilå pentru “Investi¡ii în exploata¡ii agricole” din cadrul Programului na¡ional de dezvoltare ruralå finan¡at prin FEADR.

vând în vedere cå pentru prima datå în criteriile pentru punctaj sunt incluse ¿i investi¡iile corporale ¿i necorporale legate de Agricultura de precizie, speciali¿tii de la Vantage - singura companie din România dedicatå agriculturii de precizie - vin în ajutor cu råspunsul la câteva întrebåri importante legate de investi¡iile din submåsura 4.1. si 4.2.

Ce achizi¡ii din portofoliul Vantage pot face fermierii prin Måsura 4.1? Speciali¿tii Vantage în agricultura de precizie au fåcut o selec¡ie de produse care cresc performan¡ele fermei ¿i se potrivesc pentru ob¡inerea de puncte suplimentare. Cea mai importantå categorie sunt solu¡iile de ghidare prin GPS a utilajelor de la Trimble. Cu ele fermierii pot: lucra mai rapid, mai eficient, în orice condi¡ii påstrând acela¿i standard, indiferent de lucrare sau operator. O altå categorie pentru cre¿terea performan¡ei prin urmårirea mai preciså a tuturor activelor din fermå este platforma de monitorizare utilaje, combustibil ¿i operatori FarmTrack. Ea ajutå fermierii så beneficieze de o raportare simplå, exactå ¿i eficientå, så î¿i asigure alocarea ¿i planificarea lucrårilor agricole într-un mod optim, så controleze procesele de lucru din fermå. Profitul Agricol 30/2021

Tot pentru monitorizarea în fermå, înså pentru fermierii care vor så meargå un pas mai înainte, putem pune la dispozi¡ie platforma integratå GeoScan care aduce pe lângå integrarea cu FarmTrack ¿i imagini satelitare pentru vizualizarea culturilor, monitorizarea pivo¡ilor ¿i managementul iriga¡iilor, dar ¿i monitorizare date meteo. O solu¡ie accesibilå, care vine cu punctaj atât pentru agricultura de precizie, dar ¿i pentru predictibilitatea ¿i managementul datelor, este sta¡ia meteo care ar trebui så nu lipseascå din nici o fermå. Ea poate face diferen¡a în aprobarea proiectului. Pentru cei care ¿tiu cå semånatul nu mai poate fi corectat, avem ¿i solu¡ia Precision Planting care transformå semånåtoarea veche într-una performantå ¿i preciså. Înså propunerile noastre pentru finan¡are nu se limiteazå doar la solu¡iile legate de agricultura de precizie. Vantage propune ¿i utilaje inteligente care în combina¡ie cu solu¡iile de ghidare GPS-ul pot aduce punctaj pentru componenta de agriculturå de precizie. În portofoliul nostru po¡i gåsi utilaje de erbicidat autopropulsate sau tractate din gama Berthoud, cu ajutorul cårora po¡i stropi extrem de precis, ¿i MA-uri pentru distribuirea de îngrå¿åminte din gama

Vicon, cu care po¡i så fertilizezi cu ratå variabilå în parcelele tale folosind sec¡iuni de numai 1 metru.

Ce tip de ferme pot include astfel de achizi¡ii în proiect? Proiectul este potrivit pentru orice tip de fermå, de orice dimensiuni ¿i se poate preta atât pentru sectorul vegetal cât ¿i pentru sectorul zootehnic. Cum se deruleazå achizi¡ia? Achizi¡ia se deruleazå prin intermediul AFIR. Produsele trebuie incluse în proiecte care vor fi întocmite conform cerin¡elor specifice ale PNDR. Ce criterii pot urmåri fermierii în alegerea produselor pe care ¿i le doresc? Cele mai importante lucruri pe care fermierii trebuie så le urmåreascå în redactarea proiectelor sunt: - produsele sau serviciile så fie eligibile conform criteriilor de selec¡ie, så fie justificate temeinic în cadrul SF sau PT, så îi fie de un real folos, så aleagå produse de calitate pentru a fi func¡ionale minim pe perioada de implementare ¿i de monitorizare a proiectului.

Vantage 53

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS DIRECTOR REGIONAL VÂNZARI - Sud-Est Companie multina¡ionalå producåtoare de produse destinate protec¡iei plantelor

ASISTENT ADMINISTRATIV - loca¡ie în BRÅILA Companie multina¡ionalå de servicii de producere såmân¡å

SPECIALIST EXECUºIE CONTRACTE - BUCUREªTI Companie de trading de cereale

REPREZENTANT VÂNZÅRI piese de schimb - TELEORMAN Companie importatoare de utilaje agricole

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Agxecutive is launching a new opportunity in the crop protection segment!

We are exclusively recruiting a

Technical Sales Representative for South Romania on behalf of our beneficiary, a multinational company with a long legacy of over 50 years experience in the crop protection sector and with a strategy to be proximity to farmers.

Main responsibilities of this position is:  Daily contact with key-farmers from relevant segment and channelling demand through regional distributors.  Field trials and tracking of promotional activities. The suitable candidate for this position has:  Bachelor degree in Agronomy;  Minimum 3 years experience in agribusiness;  Good fluency in English;  Driving license B. The position comes with a very competitive comp&ben package rewarding both personal engagement and sales results with a highly motivating variable part. Profitul Agricol 30/2021

Apply NOW confidentially at nadia.florescu(a)agxecutive.com 0743.488.088 or spread the word to your qualified networking! 55

MICA PUBLICITATE

SC AGROIND FOC{ANI SA, cu sediul ;n localitatea Doaga, com. Garoafa, jud. Vrancea

VINDE 70-80 capete juninci din rasa Holstein, cu gesta¡ia cuprinså între 3-7 luni, inseminate cu material seminal sexat. Ferma este înscriså în Registrul Genealogic, iar junincile vor fi livrate cu certificat de origine ¿i productivitate.

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

DN AGRAR VINDE

În anul 2020 am vândut 80 de juninci unui singur beneficiar.

Rela]ii la tel> 0724.581.524 agroind1991@yahoo.com

Contact: 0785.242.845

Profitul Agricol 30/2021

PAGINA DE HOBBY Pr\d\torii - criz\ de supraproduc]ie De la o vreme încoace, dovedim o nefireascå pasiune pentru ocrotirea fårå måsurå a prådåtorilor. Se tot gåse¿te câte cineva care, afi¿ând cu ipocrizie bune inten¡ii ¿i sim¡åminte cre¿tine¿ti, mai pune un bå¡ în roatele ¿i a¿a destul de ¿ubrede ale activitå¡ii cinegetice.

Chiar ieri m-am întors de la Neagra Bro¿teni, dupå douå zile de pescuit la påstråv. Odinioarå, zona era domeniu regal, påzit cu strå¿nicie. Scriitorul I. Al. Bråtescu-Voine¿ti, pe atunci deputat în Parlamentul României, aminte¿te în cartea sa “Cu undi¡a” de acel zdravån Vasile Drozman care nu i-a permis så-¿i

judecåtoreascå privind obliga¡ia statului de a plåti o despågubire de 15.000 euro unui cetå¡ean våtåmat de urs. Premiera constituie un precedent memorabil care va putea fi invocat de acum încolo, în cazuri similare ca primå recunoa¿tere a responsabilitå¡ii statului, a cårui proprietate asupra faunei de interes cinegetic

încerce agerimea vergii de muscå pânå nu a ajuns la po¿tå încuviin¡area scriså a Regelui Ferdinand I. De curând, temutul paznic scåpase cu bine din întâlnirea cu un urs pe care l-a alungat printr-un urlet teribil. “Când, pentru a-mi aråta cum strigase ursoaicei, a råcnit odatå: «oooaac!», s-a stins lampa ¿i a început så curgå ¡årânå din tavan. Må mir cum nu s-a dårâmat casa peste noi”, nota cu umor scriitorul. Dacå nu a¿ fi fost înso¡it de cei doi câini de talie mare, parcå nu m-a¿ fi sim¡it în largul meu la pescuit, mai cu seamå cå auzisem de tragica întâlnire, nu departe de aceste locuri, a celor doi ciobani cu ursul ce tocmai le ucisese o vacå. Impruden¡i, oamenii se apropiaserå så fotografieze crotalia vitei, pentru a-i dovedi pieirea, ne¿tiind cå sålbåticiunea î¿i påzea de dupå cetini prada. Unul a fost omorât pe loc, iar celålalt, mutilat, e internat în spital, în stare gravå. O bilå albå pentru justi¡ia româneascå o reprezintå recenta hotårâre

presupune nu doar drepturi, ci ¿i obliga¡ii. O legisla¡ie prost conceputå ¿i materializatå genereazå consecin¡e corespunzåtoare. Un ultim exemplu îl reprezintå noua OUG privitoare la regimul „prelevårii” ur¿ilor agresivi, prin export decizional la nivelul autoritå¡ilor locale. Astfel, statul se spalå pe mâini precum Pilat din Pont, fårå så-¿i activeze prelungirile din teritoriu (felurite agen¡ii ¿i gårzi) ale ministerului de resort, påstrându-¿i doar prerogative de control ¿i în¡eleaptå supraveghere. Fuga de råspundere este mai mult decât evidentå, departe de promisa ¿i mult trâmbi¡ata reformå a sistemului. Domnii primari, unii fo¿ti tractori¿ti, cofetari, frizeri, sculeri-matri¡eri (meserii stimabile, de altfel), vor decide soarta ursului, ca ¿i cum nu am avea speciali¿ti în cinegeticå. Sau, cine ¿tie, poate cå realmente nu mai avem...

nainte-vreme, vânåtorilor le revenea misiunea så se ocupe de câinii hoinari din extravilan, de ciorile grive ¿i de co¡ofenele supranumerare, de lupi, ¿acali ¿i vulpi, toate acestea intrând în categoria “dåunåtorilor cu pår ¿i cu pene”, men¡ionatå astfel în autoriza¡iile de ie¿ire în teren. Aståzi, ¿i acestea sunt trecute pe hârtie în numår limitat, ca ¿i cum s-ar afla pe cale de dispari¡ie. Mai mult, de un an de zile, dupå decizia Cur¡ii de Apel Bra¿ov, corvidele sunt ocrotite total, iar acest lucru se vede nu doar în naturå ¿i în grådinile sau ogråzile oamenilor, ci ¿i în ora¿ele luate realmente cu asalt de briganzii aerului. Cu trei-patru decenii în urmå, vânåtorii care se remarcau în împu¡inarea acestor prådåtori erau recompensa¡i cu cartu¿e sau beneficiau de reducerea cotiza¡iei anuale, iar echilibrul vie¡ii sålbatice nu avea cu nimic de suferit. În zilele noastre înså, activitatea cinegeticå este tributarå factorilor emo¡ionali ¿i veleitarismului. Beicile ¿i dihorii fac ravagii prin gospodårii. ªacalii au invadat Delta Dunårii, iar haitele de lupi se pråsesc nestingheri¡i în tot arcul Carpa¡ilor, cu aport generos dinspre miazånoapte, fåcând selec¡ie negativå printre cervide. Managementul popula¡iei de urs brun bâjbâie printre legi ¿i ordonan¡e concepute pe genunchi, de neofi¡i lipsi¡i de sim¡ul realitå¡ii. Profitul Agricol 30/2021

Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 4 - 24.08.2021

Marian Verzea 4.08.1948, director general ICCPT Fundulea Petricå Cojocaru 5.08.1981, Branch Manager NHR - Filiala Bråila Viorel Andronie 6.08.1963, conf. USAMV Bucure¿ti, pre¿edintele Colegiului Medicilor Veterinari Simona Munteanu 6.08.1979, redactor-¿ef revista Agrimedia Råzvan Horoi 6.08. 1988 directorul fermei AICBAC Bacåu Sorin Dogaru 7.08.1967 Veronica Ciucå 7.08.1968, input manager Chemark Rom Emilian Negrilå 9.08.1950, director SCDA Teleorman Adriana Sorescu 9.08.1977, director financiar Caussade Semences România Iancu Jitåreanu 10.08.1967, director ¿colarizare Agrocomer¡ Holding Lucian Stoian 16.08.1941, Sta¡iunea de cercetåri pentru legumiculturå Bucure¿ti Teodor Maru¿ca 17.08.1941, ICD Paji¿ti Bra¿ov Constantin Soare 17.08.1955, director comercial Adama Aurel Simion 18.08.1961, secretar de stat, MADR Rela Nicoleta ªtefånescu 18.08.1974, director MADR Simina Anca Popescu 19.08.1986, director general MADR Maria Cîrjå 20.08.1968, director marketing Corteva Robert ºuicå 24.08.1983, director logisticå KWS 58

Camioanele care merg cu whisky Producåtorul sco¡ian de whisky Glenfiddich a început så î¿i modifice camioanele de transport, astfel încât acestea så poatå rula pe reziduurile rezultate de pe urma procesului de distilare a båuturii. Directorul de distilare spune cå în mod tradi¡ional vindea cerealele rezultate la finalul procesului de produc¡ie a mal¡ului. Acestea erau folosite ca nutre¡ pentru vite. Înså acum poate utiliza reziduurile lichide rezultate din procesul de produc¡ie a whisky-ului pentru a produce combustibili ¿i astfel så î¿i recicleze toate de¿eurile. Compania sus¡ine cå utilizarea biogazului pe bazå de whisky permite reducerea emisiilor de CO2 cu peste 95% comparativ cu

motorina ¿i al¡i combustibili fosili ¿i, de asemenea, reduce emisiile de alte particule dåunåtoare cu pânå la 99%. Fiecare camion emite anual pânå la 250 de tone de CO2, sus¡ine Glenfiddich. ªi în România un fermier ¿i-a fåcut instala¡ie de distilare a whisky-ului, dar despre asta, în numerele viitoare ale revistei.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) A primit bani pentru trecerea bacului – Se trag de la caprå; 2) Execu¡ie la 9 10 sol – Palux pe sfâr¿ite! 3) Autor de copii – Acorduri majore; 4) Micul spårgåtor – Scrie negru pe alb – Solicitat de fumåtori; 5) Deliciu în troacå – Lipsit de distinc¡ie; 6) A vorbi cu cåldurå – Inel privit cu sfin¡enie; 7) Uria¿ele lanurilor; 8) O iau drept prin sat – Familii de modå veche; 9) Puhoi urmând matca – Esen¡å de parfum; 10) ºine la råcoare.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 29/2021 ORIZONTAL: LIVADA - RID; ANOD - PLOUA; TATUARE - BN; RC - SMINTIT; ATA - ALTITE; TIRANI - PAL; VENDETA - A; CESTI - UTER; O - TUNATORI; DRAMATURGI.

VERTICAL: 1) Vin la ghea¡å; 2) A cere de mic schimbarea – Act de caså; 3) Luat în sens invers – A¿teptat cu aplauze; 4) Limitå de satura¡ie – Grådina promiså; 5) Grup central! – Se opune despår¡irii – Notå... de legåturå; 6) Ora¿ul... moscovitelor – Urmå låsatå de ploaie; 7) Local unde se trateazå lumea – Aici se joacå piese; 8) Prinså la înghesuialå; 9) Linie de zbor – Slåbiciune pentru pescuit; 10) Cele care sunt de plâns. Profitul Agricol 30/2021

Profitul Agricol nr. 30, din 4 august 2021

Articles inside

Dezvoltarea ora¿elor afecteazå din plin agricultura