O solu¡ie pentruimpulsionarea iriga¡iilor

CULTURI VEGETALE

O solu]ie pentru impulsionarea iriga]iilor

Nicolae ªerban (proprietarul ªerban Holding)crede cå, aståzi, cea mai mare problemå a sistemului de iriga¡ii este administrarea de cåtre o Agen¡ie (ANIF) ¿i nu de o companie, fie ea tot de stat, dupå modelul Transgaz sau Trans electrica.

Dacå sistemul na¡ional de iriga¡ii ar fi administrat de o companie, spune ªer ban, ac¡iunile ar avea cåutare pe bur så ¿i ar func¡iona dupå regulile economiei de pia¡å, cu aten¡ie la venituri ¿i cheltuieli.

O companie bazatå pe atragerea capitalului se va mi¿ca mult mai bine ca o societate care e obi¿nuitå så toace bani de la bugetul de stat.

Dacå ANIF ar fi o companie, nu Agen ¡ie, discu¡ia despre iriga¡ii s-ar simplifica: ne-am raporta la produsul mia de metri cubi de apå care trebuie så ajungå la fermieri.

Compania ar avea tot interesul så investeascå, så furnizeze produsul, dar ¿i så-¿i recupereze costurile. Apa trebuie så aibå un cost. Cå acesta poate fi subven¡ionat, se poate discuta.

Dar, la pre¡ul de acum al porumbului, spune Nicolae ªerban, cu o produc¡ie de 15 t/ha plåte¿ti ¿i costul iriga¡iilor, rå mânând competitiv. În momentul de fa¡å, unii fermieri au acces la apå gratis, subven¡ie pentru motorinå, bani gratuit pentru investi¡ii prin OUAI. Iar al¡ii nu primesc nimic ¿i func¡ioneazå în aceea¿i pia¡å.

“În ce må prive¿te, a¿a cum sunt, capitalist, primesc apa ¿i gratis, cå nu am ce face. Dar spun cå nu este corect! Repet: doar dacå abordåm problema capitalist, avem ¿anse reale så avem produsul apå livrat la consumatorul fermier pe termen lung. Iar costul apei se va regåsi în totalul costurilor de produc¡ie”, explicå ªerban.

O altå condi¡ie pentru ca iriga¡iile så fie func¡ionale e direc¡ionarea inves ti¡iilor spre crearea facilitå¡ilor de captare a apelor.

“Dacå nu reu¿im så påstråm apa care curge din bel¿ug pe râuri din toamnå pânå în primåvarå, ca så fie disponibilå în cele trei luni când avem nevoie, nu vom iriga! Vom investi, de nebuni, miliarde în sisteme de iriga¡ii, fårå så avem cu ce iriga”. ªerban mai atrage aten¡ia cå, ¿i în eventualitatea cå propunerile sale ar fi ascultate, trebuie så fim con¿tien¡i de limitåri: “România nu poate iriga mai mult de 2 din cele 9 milioane de ha de teren arabil, pentru cå nu i-ar ajunge apa. Visåm la 3 milioane, dar vara, dacå toatå lumea irigå ¿i folosim doar 200 de ml/mp, nu 700 ml/mp ca la legumiculturå, nu ne ajunge debitul”.

Ce se poate face cu restul de 7 mi lioane ha neirigabile de teren arabil? Adaptarea tehnologiilor. ªerban lucrea zå teren ¿i în jude¡ul Vaslui, unde seceta e “la ea acaså”, iar iriga¡iile sunt inexistente.

“Anul acesta produc¡iile la culturile de toamnå s-au închis undeva la peste 3 t/ha. Mul¡i spun cå, la pre¡urile de azi, cu aceste produc¡ii, nu ai cum så faci EBITDA. Eu afirm cå, trecând la teh nologia no-till, adoptând alte soiuri (mai timpurii) ¿i specii de culturå, înjumå tå¡esc costurile, astfel cå ies în profit. Fire¿te cå acesta nu se comparå cu cel ob¡inut, de exemplu, de pe urma unui lot de hibridare porumb, care poate så-¡i aducå peste 4.000 de euro/ha.

Dar acolo ai nevoie de iriga¡ii. Sunt în al treilea an de no-till ¿i func¡ioneazå extraordinar. Stratul de resturi vegetale nu e infernal, cum se tem unii.

Descompunerea aerobå e cea mai bunå, pentru cå nu eliminå metan, nu utilizeazå azot, precum descompune rea anaerobå. Iar cel mai bun fungicid este soarele. Dacå låsåm sclero¡ii la suprafa¡a solului, va fi foarte pu¡inå sclerotinia în culturå sau deloc. Dacå bågåm sclero¡ii în påmânt, propa gåm boala. Tot pe paralela 46, unde fac eu agriculturå, fac ¿i fermierii din Dakota de Nord, SUA. Iar ei practicå no-till de 30 de ani. Au acela¿i regim de precipita¡ii cu noi: de la 270 de l la 530 de l/mp anual”.

Theodor Ichim, vicepre¿edinte APPR, se declarå de acord cu propunerea lui Nicolae ªerban referitoare la ANIF, atrågând înså aten¡ia cå, într-o asemenea eventualitate, ar trebui instituitå o perioadå de tranzi¡ie.

“În primii ani, apa trebuie så fie livratå fermierilor tot gratuit. Fermierii

trebuie så se doteze mai întâi cu echipamente ¿i så înve¡e så irige, så facå profit mai mare decât la neirigat”.

Ichim cere ca investi¡iile în iriga¡ii så fie direc¡ionate cåtre solu¡iile care vor aduce apa gravita¡ional, din amonte în aval. “Europenii nu degeaba ne-au respins planul de iriga¡ii din PNRR”, a admis reprezentantul APPR.

El mai aduce în discu¡ie solu¡iile complementare, ce pot fi aplicate inclusiv în ariile neirigabile. “În afarå de se cetå pedologicå, avem ¿i secetå atmosfericå. Dar perdelele forestiere schimbå microclimatul. Lucrez teren la Negru Vodå, lângå bulgari. Au perdele fores tiere multe ¿i, ca atare, îi plouå mai mult ¿i au temperaturi mai blânde”.

Fermierul bråilean Marin Dogå rescuvede, la rândul såu, un alt beneficiu al transformårii ANIF în societate comercialå: economia de energie.

“Cred cå pre¡ul real al apei a ajuns la 3.000 de lei mia de metri cubi, fårå a socoti cheltuiala fermierilor cu infrastructura secundarå. Dacå ANIF ar fi societate comercialå, nu s-ar iriga mai sus de treapta a treia”.

Dogårescu, care irigå integral cele 2.000 de ha ale fermei sale, insistå pe beneficiile pe termen lung ale in ves ti¡iilor în iriga¡ii cu consum redus de energie.

“Am fost în vizite de informare în Spania, Portugalia, SUA, Mexic. Nicå ieri nu existå infrastructurå pentru pomparea apei în amonte, pânå la altitudinea de 200 de m, ca la noi.

În SUA se practicå mult iriga¡iile prin inundare, cu costuri minime, cu apå ce ajunge în fer me gravita¡ional, din lacu rile de acumulare din amonte, unde apa este adu natå din toamnå pânå în primåvarå”.

Dogårescu solicitå ca dintre criteriile de eligibilitate la finan¡area proiec telor de iriga¡ii så fie eliminate cerin¡a privind preexisten¡a contractelor cu ANIF ¿i cu furnizorii de electricitate.

“Am în vedere realitatea situa¡iei din teren, cu multe structuri dezafectate. Dacå nu se eliminå aceste criterii, multe proiecte viabile vor fi ocolite ¿i nu ne vom atinge poten¡ialul de iriga¡ii. Ori cum, nu cred cå, în prezent, se irigå efectiv mai mult de 500-600.000 ha. Ajungem la 1,7 milioane ha doar dacå se cumuleazå toate udårile”.

Robert VERESS

ªtefan Moraru, fermier din Peri¿oru, Cålåra¿i, solicitå autoritå¡ilor så le impunå concesio na rilor re¡elelor de electricitate så rea lizeze, pe cheltuiala lor, infrastructura pentru alimentarea sta¡iilor de pompare ¿i de punere sub presiune. “Aceste sta¡ii au fost vanda lizate, iar acum problema e reconec tarea lor la sistemul de alimentare cu energie electricå. Concesionarii re¡e lelor refuzå så facå investi¡ii, totul trebuie så se facå pe banii fermierilor. Cine poate da 50.000 de euro pentru un kilometru de cabluri, fårå a mai discuta de transformatoare?”

Sistemele de iriga¡ii nu sunt atractive pentru bånci ca garan¡ii, fiindcå nu se tranzac¡ioneazå, recunoa¿te Tiberiu Moiså, director general adjunct Banca Transilvania.

“Toatå lumea preferå så achizi ¡io neze sisteme noi de iriga¡ii, nu la mâna a doua. De aceea, sistemele existente în ferme nu pot fi gajate.

E posibil ca, în timp, lucrurile så se schimbe. Momentan nici nu sunt foarte multe solicitåri pentru finan¡åri de sisteme de iriga¡ii. Probabil cå se vor înmul¡i ¿i atunci vom veni în întâmpinarea acestor cereri cu solu¡ii noi”.