CULTURI VEGETALE
O solu]ie pentru impulsionarea iriga]iilor
Nicolae ªerban (proprietarul ªerban Holding) crede cå, aståzi, cea mai mare problemå a sistemului de iriga¡ii este administrarea de cåtre o Agen¡ie (ANIF) ¿i nu de o companie, fie ea tot de stat, dupå modelul Transgaz sau Transelectrica. Dacå sistemul na¡ional de iriga¡ii ar fi administrat de o companie, spune ªerban, ac¡iunile ar avea cåutare pe burså ¿i ar func¡iona dupå regulile economiei de pia¡å, cu aten¡ie la venituri ¿i cheltuieli. O companie bazatå pe atragerea capitalului se va mi¿ca mult mai bine ca o societate care e obi¿nuitå så toace bani de la bugetul de stat. Dacå ANIF ar fi o companie, nu Agen¡ie, discu¡ia despre iriga¡ii s-ar simplifica: ne-am raporta la produsul mia de metri cubi de apå care trebuie så ajungå la fermieri. Compania ar avea tot interesul så investeascå, så furnizeze produsul, dar ¿i så-¿i recupereze costurile. Apa trebuie så aibå un cost. Cå acesta poate fi subven¡ionat, se poate discuta. Dar, la pre¡ul de acum al porumbului, spune Nicolae ªerban, cu o produc¡ie de 15 t/ha plåte¿ti ¿i costul iriga¡iilor, råmânând competitiv. În momentul de fa¡å, unii fermieri au acces la apå gratis, subven¡ie pentru motorinå, bani gratuit pentru investi¡ii prin OUAI. Iar al¡ii nu 28
primesc nimic ¿i func¡ioneazå în aceea¿i pia¡å. “În ce må prive¿te, a¿a cum sunt, capitalist, primesc apa ¿i gratis, cå nu am ce face. Dar spun cå nu este corect! Repet: doar dacå abordåm problema capitalist, avem ¿anse reale så avem produsul apå livrat la consumatorul fermier pe termen lung. Iar costul apei se va regåsi în totalul costurilor de produc¡ie”, explicå ªerban. O altå condi¡ie pentru ca iriga¡iile så fie func¡ionale e direc¡ionarea investi¡iilor spre crearea facilitå¡ilor de captare a apelor. “Dacå nu reu¿im så påstråm apa care curge din bel¿ug pe râuri din toamnå pânå în primåvarå, ca så fie disponibilå în cele trei luni când avem nevoie, nu vom iriga! Vom investi, de nebuni, miliarde în sisteme de iriga¡ii, fårå så avem cu ce iriga”. ªerban mai atrage aten¡ia cå, ¿i în eventualitatea cå propunerile sale ar fi ascultate, trebuie så fim con¿tien¡i de limitåri: “România nu poate iriga mai mult de 2 din cele 9 milioane de ha de teren arabil, pentru cå nu i-ar ajunge apa. Visåm la 3 milioane, dar vara, dacå toatå lumea irigå ¿i folosim doar 200 de ml/mp, nu 700 ml/mp ca la legumiculturå, nu ne ajunge debitul”. Ce se poate face cu restul de 7 milioane ha neirigabile de teren arabil? Adaptarea tehnologiilor. ªerban lucreazå teren ¿i în jude¡ul Vaslui, unde seceta e “la ea acaså”, iar iriga¡iile sunt inexistente. “Anul acesta produc¡iile la culturile de toamnå s-au închis undeva la peste 3 t/ha. Mul¡i spun cå, la pre¡urile de azi, cu aceste produc¡ii, nu ai cum så faci EBITDA. Eu afirm cå, trecând la tehnologia no-till, adoptând alte soiuri (mai
timpurii) ¿i specii de culturå, înjumåtå¡esc costurile, astfel cå ies în profit. Fire¿te cå acesta nu se comparå cu cel ob¡inut, de exemplu, de pe urma unui lot de hibridare porumb, care poate så-¡i aducå peste 4.000 de euro/ha. Dar acolo ai nevoie de iriga¡ii. Sunt în al treilea an de no-till ¿i func¡ioneazå extraordinar. Stratul de resturi vegetale nu e infernal, cum se tem unii. Descompunerea aerobå e cea mai bunå, pentru cå nu eliminå metan, nu utilizeazå azot, precum descompunerea anaerobå. Iar cel mai bun fungicid este soarele. Dacå låsåm sclero¡ii la suprafa¡a solului, va fi foarte pu¡inå sclerotinia în culturå sau deloc. Dacå bågåm sclero¡ii în påmânt, propagåm boala. Tot pe paralela 46, unde fac eu agriculturå, fac ¿i fermierii din Dakota de Nord, SUA. Iar ei practicå no-till de 30 de ani. Au acela¿i regim de precipita¡ii cu noi: de la 270 de l la 530 de l/mp anual”.
Theodor Ichim, vicepre¿edinte APPR, se declarå de acord cu propunerea lui Nicolae ªerban referitoare la ANIF, atrågând înså aten¡ia cå, într-o asemenea eventualitate, ar trebui instituitå o perioadå de tranzi¡ie. “În primii ani, apa trebuie så fie livratå fermierilor tot gratuit. Fermierii Profitul Agricol 36/2022
