Profitul Agricol nr. 36, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 36 din 28 septembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 36/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Alian¡a, la mâna lui Petre Daea

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Victoria Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, care a reu¿it så-¿i impunå candidatul - pe Marius Micu - pe un post de vicepre¿edinte Copa este nea¿teptatå ¿i trebuie salutatå ca atare. Cutuma este ca echipa de conducere a Copa, respectiv Cogeca, så fie aleaså pentru douå mandate (de doi ani la Copa, de trei ani la Cogeca). De data aceasta, s-a produs o bre¿å: estonul Roomet Sormus, unul dintre cei ¿ase vicepre¿edin¡i din echipa care a condus Copa în primul mandat de doi ani, a fost dat la o parte, fiind înlocuit cu Marius Micu, singurul nume nou. Asta aratå cå s-au tras sfori puternice în favoarea candidatului României. Totu¿i, miza nu este una pe måsura efortului. Ca vicepre¿edinte Copa po¡i så fii sau nu activ - nu existå obliga¡ii de serviciu, func¡ia nu este remuneratå. În teorie, trebuie så fii omniprezent la Bruxelles, la toate ¿edin¡ele organiza¡iei, respectiv chiar såptåmânal. Trebuie så te întâlne¿ti deseori, formal sau informal, cu diver¿i deciden¡i, reprezentan¡i ai organiza¡iilor din Copa-Cogeca ¿.a.m.d. Pentru asta, ai nevoie de un birou, care nu e asigurat de Copa-Cogeca.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Deocamdatå, Alian¡a pentru Agriculturå nu are birou la Bruxelles, dar acum e limpede cå va fi nevoie de unul. Vicepre¿edintele Micu va avea nevoie ¿i de un minim aparat tehnic - cel pu¡in pentru activitå¡i de secretariat ¿i traducere. A¿adar, se prefigureazå un buget necesar substan¡ial. Va fi interesant de våzut cine îl va asigura. ¥n plus, vine ¿i scaden¡a pentru plata cotiza¡iei anuale la Copa-Cogeca. Cum ar fi ca, tocmai acum, ministrul Daea så anun¡e cå Guvernul nu mai are fondurile necesare plå¡ii cotiza¡iei? Este pu¡in probabil cå, într-un asemenea scenariu, Alian¡a ar reu¿i så se mobilizeze ¿i så achite cotiza¡ia din resurse proprii.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Iar concluzia e simplå: mai mult ca oricând, marile organiza¡ii de fermieri români sunt la mâna ministrului Agriculturii.

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 36/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Marius Micu, vicepre¿edinte Copa

În culisele Bruxelles-ului: Copa-Cogeca ¿i energia regenerabilå 8 O comisie care vine, pentru unii, prea târziu

Elve¡ienii aprobå agricultura industrialå

Controlul ¿oarecilor-de-câmp în culturile de toamnå

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Veganii nu vor så mai mulgem vacile

Lumea digital\

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Acceleratorul digital Agricover ¿i parteneriatul cu Microsoft

Scade produc¡ia de floarea-soarelui

Este rota¡ia scurtå o practicå durabilå?

Wuxal Boron Plus. Aprovizionarea optimå cu bor

Cre[terea animalelor

Mobilizare pentru constatarea suprafe¡elor calamitate

Taiwanul cumpårå porumb ¿i soia din SUA

Harghita: recoltarea cartofului, îngreunatå de ploi Ru¿ii vor så interzicå cre¿terea påsårilor în cur¡i

14 14

Cea mai mare anvelopå BKT

Bednar Omega OO 4000 RFL, semånåtoarea 2 în 1

IPSO Agriculturå Power Show, o demonstra¡ie ca la carte

Fermierii apreciazå tractoarele Claas cu transmisia automatå CMATIC 46 Kverneland Enduro T, trei opera¡iuni într-o trecere

Opinii Bun venit în viitoarea lume verde!

Gheorghe Nea¡å: “Petre Daea omoarå performan¡a din zootehnie”

O solu¡ie pentru impulsionarea iriga¡iilor

Oile române¿ti care ajung så fie vândute în Fran¡a

Apa, o mizå mult prea importantå

Aurel Nie¿: Subven¡ia trebuie så se dea pentru produc¡ie

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Ma[ini & utilaje

Gr\dina, via [i livada Secretele tomatelor

Culturi vegetale

Fonterra vinde afacerea din Chile

Hobby Vânåtoarea de... pe¿te

Brânza Roquefort este tot mai pu¡in popularå în Fran¡a

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Marius Micu, vicepre[edinte Copa La alegerile de vineri, 23 septembrie, pentru noua conducere Copa, propunerea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare a avut sor¡i de izbândå ¿i, astfel, Marius Micu devine vicepre¿edintele cele mai puternice organiza¡ii de fermieri din Uniunea Europeanå. Micu este singura noutate în conducerea Copa, înlocuindu-l pe estonul Roomet Sormus. Mandatele pre¿edintei Christiane Lambert ¿i ale vicepre¿edin¡ilor din Italia, Spania, Croa¡ia, Suedia ¿i Irlanda au fost reînnoite. Marius Micu este prodecan la Facultatea de Management ¿i Dezvoltare Ruralå din cadrul USAMV Bucure¿ti, pre¿edinte al Asocia¡iei Tinerilor Producåtori Agricoli ¿i vicepre¿edinte al Pro Agro. În mesajul såu ulterior alegerii în func¡ia de la Copa-Cogeca, Micu mul¡ume¿te pentru nominalizare Federa¡iei Pro Agro, apoi pentru sus¡inere Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare ¿i Comitetului Economic ¿i Social European (CESE). Iar în discursul din fa¡a Prezidiumului Copa, s-a angajat så colaboreze cu deciden¡ii europeni, pentru a gåsi solu¡ii la provocårile momentului: criza energeticå, råzboiul din Ucraina, schimbårile climatice, presiunea pe pre¡ul alimentelor, concuren¡a neloialå a produselor din afara UE, incertitudinile privind adoptarea noilor tehnologii genomice. Dupå alegerea lui Micu, Alian¡a a transmis un comunicat intitulat "România este la conducerea celei mai mari Profitul Agricol 36/2022

organiza¡ii a fermierilor europeni". Înainte de alegerile din Copa, conducerile celor douå organiza¡ii europene partenere (Copa ¿i Cogeca) au dezbåtut, între altele, pozi¡ia referitoare la propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilå a produselor de protec¡ia plantelor. Delega¡ia românå a insistat pe necesitatea solicitårii ca autoritå¡ile europene, înainte så aprobe regulamentul, så realizeze studii de impact ¿i abia apoi så propunå o formå revizuitå a regulamentului, care så ¡inå cont de crizele apårute ulterior elaborårii formei ini¡iale. “România are vicepre¿edinte Copa-Cogeca, cel mai puternic grup de interese al fermierilor europeni”, a anun¡at, triumfåtor, ¿i fostul ministru Adrian Oros, care l-a adus pe Marius Micu în echipa de secretari de stat de la minister.

Robert VERESS

Proiectul lui Oros cu fotovoltaicele pe canale a fost înviat de Daea Secretarul de stat Sorin Moise anun¡å cå Ministerul Agriculturii a solicitat Ministerului Energiei alocarea sumelor necesare pentru amplasarea de panouri fotovoltaice pe canalele de iriga¡ii, astfel încât energia necesarå pompårii apei din aval în amonte så fie måcar verde. “Ar trebui regândite anumite zone ale sistemului de iriga¡ii. Eficientizarea trebuie så priveascå reducerea consumului de energie. Cu toate cå MADR subven¡ioneazå ¿i anul acesta 50% din consumurile energetice ale iriga¡iilor, costurile se resimt la fermieri”, spune Moise. Proiectul panourilor fotovoltaice plutitoare pe sute de kilometri de canale de iriga¡ii a fost unul foarte drag ministrului Adrian Oros. Suprafa¡a cultivatå cu rapi¡å a crescut La 26 septembrie, suprafa¡a însåmân¡atå cu rapi¡å era de 514.194 ha, în cre¿tere fa¡å de sezonul trecut, când a fost de 460.000 ha (467.000 semånate, 7.000 întoarse). “Este un efect benefic al ordinului prin care am prevåzut recoltarea în propor¡ie de 95% a suprafe¡elor calamitate, fiindcå, iatå, ele pot fi redate circuitului agricol”, spune ministrul Petre Daea. El adaugå cå sunt programate pentru însåmân¡are 343.000 ha de orz, din care, pânå vineri, erau însåmân¡ate 11.000 de ha, ¿i 56.000 ha de orzoaicå, din care 3.000 ha însåmân¡ate. Suprafa¡a ce va fi semånatå cu grâu nu a fost încå centralizatå. Rusia: Record de produc¡ie la grâu USDA anun¡å o produc¡ie-record de grâu în Rusia, de 91 milioane tone, în cre¿tere cu 21% fa¡å de anul trecut. Estimarea include 68 milioane tone grâu de toamnå ¿i 23 milioane tone grâu de primåvarå ¿i exclud produc¡ia din Crimeea, care este raportatå de Ucraina. Randamentul total atinge 3,17 tone/hectar, mai mare cu 17% fa¡å de anul trecut. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

:n culisele Bruxelles-ului>

Copa-Cogeca [i energia regenerabil\

Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Miercuri, 14 septembrie, Parlamentul European a votat raportul prezentat de eurodeputatul Markus Pieper (PPE, Germania) care propune o revizuire a Directivei UE privind energia regenerabilå (RED III). Rolul ¿i locul bioenergiei din surse solide (biomasa forestierå) ¿i lichide (biocombustibil) au fost în centrul unei dezbateri stereotip, departe de realitå¡ile din teren, låsând parlamentarii europeni så adopte o pozi¡ie care nu poate fi sus¡inutå, în principal pentru sectorul european al biomasei forestiere. Datele pe primul loc - în prezent, aproape 60% din energia regenerabilå produså în UE provine din biomaså durabilå, ob¡inutå aproape exclusiv în Europa. Pentru mul¡i europeni, bioenergia este o surså de energie popularå, accesibilå ¿i localå. Aceastå observa¡ie este cu 8

atât mai adevåratå dupå invazia Ucrainei ¿i în contextul cre¿terii generale a pre¡urilor la energie. Prin urmare, este clar cå,pentru a atinge obiectivul votat de a avea o pondere a energiei din surse regenerabile de 45% pânå în 2030, UE nu-¿i poate atinge ¡inta fårå o mobilizare optimå a primei sale surse de energie regenerabilå! Cu toate acestea, Parlamentul European a decis så trimitå aståzi un semnal contradictoriu, în special cåtre industria biomasei solide. Încheierea acordårii sprijinului financiar pentru “biomasa primarå”, limitarea obiectivelor UE privind energia regenerabilå la nivelul 2017-2022 ¿i reducerea treptatå propuså de deputa¡ii europeni reprezintå o palmå în fa¡a a mii de proprietari de påduri ¿i producåtori de bioenergie. Aceastå decizie nu ¡ine cont de elementele de bazå ale realitå¡ii gestionårii pådurilor, deoarece aproape fiecare opera¡iune de recoltare ¿i îngrijire are ca rezultat scoaterea de “biomaså primarå” din påduri. Ignorarea biomasei “emnoase primare” ar însemna, de asemenea, så se lase reziduurile în pådure så se descompunå, eliberând aceea¿i cantitate de CO2 pe care ar emite-o ¿i în cazul în care ar fi folositå pentru energie, fårå beneficiul înlocuirii combustibililor fosili - ca så nu mai vorbim de riscul crescut de incendii forestiere. Aceastå abordare nu va afec-

ta doar produc¡ia ¿i furnizarea de bioenergie, ci ¿i întregul lan¡ valoric al biomasei. Dispozi¡iile ar afecta, de asemenea, utilizatorii finali care se bazeazå pe biomaså pentru a furniza o surså stabilå, rentabilå ¿i durabilå de energie termicå ¿i electricå. În ceea ce prive¿te biocombustibilii pe bazå de culturi, Copa ¿i Cogeca salutå respingerea de cåtre deputa¡ii europeni a celor mai dåunåtoare amendamente incluse în propunere. Parlamentul European a decis så urmåreascå o politicå stabilå ¿i previzibilå. Într-adevår, biocombustibilii pe bazå de culturi certificate ¿i durabile reprezintå o solu¡ie eficientå pentru decarbonizarea transporturilor. Programele de cercetare ¿i inovare trebuie så continue så ofere solu¡ii în sectoarele în care electrificarea nu este fezabilå. Biocombustibilii pe bazå de culturi genereazå alimente, furaje ¿i combustibili, precum ¿i locuri de muncå în zonele rurale. Comisia Europeanå confirmå în mod regulat cå produc¡ia de biocombustibili din UE este durabilå. Prin urmare, Copa-Cogeca se a¿teaptå la o reac¡ie din partea statelor membre cu privire la problema bioenergiei din surse solide ¿i la o confirmare a pozi¡iei adoptate de deputa¡ii europeni cu privire la biocombustibilii lichizi în cadrul viitoarelor trialoguri. Profitul Agricol 36/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

O comisie care vine, pentru unii, prea târziu Pe 26 septembrie, la închiderea acestui numår, la Ministerul Agriculturii se ¿tia cå sunt aproape 700.000 de hectare calamitate de secetå, iar contabilizarea lor continuå. Petre Daea spune cå procesul de constatare e în grafic ¿i nu e cazul så intervinå.

fermierii respectivi så poatå elibera complet terenul, pentru a însåmân¡a culturile de toamnå”. De¿i admite cå nu cunoa¿te volumul de muncå råmas pentru comisiile de constatare, Daea e convins cå termenul stabilit prin ordin va fi respectat.

“Må a¿teptam ca întocmirea proceselor-verbale de constatare a pagubelor provocate de secetå så fie un proces de duratå, pentru cå este un volum foarte mare de muncå. E o comisie, cel mult douå, la nivel de jude¡, care pleacå din tarla în tarla. Volumul de muncå fiind unul extraordinar, întârzierile sunt fire¿ti. Am ¿i prevåzut acest termen de finalizare a opera¡iunii de constatare a pagubelor pânå la 15 noiembrie. Fermierii nu sunt încurca¡i de faptul cå aceste comisii ajung mai târziu la unii dintre ei. Le-am indicat celor din direc¡iile agricole så acorde prioritate suprafe¡elor calamitate total, astfel încât

“Nu am o evaluare a suprafe¡elor care mai urmeazå så fie vizitate de comisii. La minister nu facem decât så centralizåm suprafe¡ele din procesele-verbale comunicate de comisiile de constatare a pagubelor. Dar e cert cå termenul de 15 noiembrie nu va fi depå¿it. La culturile de toamnå s-a încheiat constatarea. Acolo unde, în aceea¿i fermå, au fost afectate ¿i culturile de toamnå ¿i cele de primåvarå, constatarea s-a fåcut pentru ambele situa¡ii. Înså doar 3% din suprafa¡a cultivatå cu porumb a fost recoltatå pânå la aceastå datå”.

Robert VERESS

Alian¡a nu are o contabilitate a întârzierilor Întreba¡i câ¡i fermieri au raportat întârzieri ale comisiilor de constatare a pagubelor, liderii Alian¡ei nu au putut oferi råspunsuri concrete.

Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR, spune cå ¿tie de un singur caz, al unui fermier din Buzåu, a cårui situa¡ie a fost înså rezolvatå în urma sesizårii adresate de Ligå Ministerului Agriculturii. Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, ¿tie cå s-au primit mesaje de la fermieri din Moldova, cu precådere din jude¡ul Vrancea. El admite cå procesul de constatare e îngreunat de criterii obiective: “Fiind foarte mul¡i fermieri afecta¡i ¿i o singurå direc¡ie agricolå, procesul merge greu, pentru cå se fac constatåri la fa¡a locului, în fiecare solå, în fiecare bloc fizic. Iar asta se suprapune peste campania de recoltare / însåmân¡are”. Florentin Bercu, directorul executiv al UNCSV, insistå cå termenul de 15 noiembrie este prea generos ¿i sugereazå cå a fost stabilit astfel deliberat, pentru a se întârzia sau chiar eluda plata de despågubiri.

Fermele ar trebui så fie în rândul sectoarelor vizate de plafonarea pre¡urilor la energie Mai multe asocia¡ii de fermieri au semnat o scrisoare deschiså prin care solicitå introducerea agriculturii în rândul sectoarelor pentru care se aplicå recentele prevederi privind plafonarea pre¡ului la energie electricå. Plafonarea se aplicå, în prezent, pentru industria alimentarå. Organiza¡iile semnatare sunt Pro Agro, Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Uniunea Crescåtorilor de Påsåri din România (UCPR) ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine (ACEBOP). Profitul Agricol 36/2022

“Fermierii no¿tri se aflå aståzi sub limita supravie¡uirii. Seceta devastatoare, bolile animale (pesta porcinå africanå la porci, gripa aviarå la påsåri, scrapia la ovine), cre¿terile masive de pre¡uri la materiile prime ¿i la utilitå¡i (energie electricå, combustibil, gaz) i-au adus pe fermieri în pragul falimentului. Este o realitate tristå faptul cå, fårå måsuri urgente de sus¡inere din partea statului român, mul¡i fermieri autohtoni vor fi nevoi¡i så î¿i închidå activitatea, iar produc¡ia na¡ionalå de carne - în special în ceea ce prive¿te carnea de porc ¿i pasåre - este în pericol så disparå”, se aratå în documentul citat.

“Apreciem includerea industriei alimentare ca sector pentru care se aplicå deja aceastå plafonare, înså trebuie så ne întrebåm ce va putea procesa aceastå industrie fårå materia primå provenitå din fermele române¿ti? Sus¡inem necesitatea aplicårii plafonårii pre¡ului la energie electricå pentru to¡i fermierii din agriculturå, indiferent de dimensiunea ¿i amprenta economicå a acestora”, se aratå în documentul citat.

Arin DORNEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Soia atinge un pre¡-record în China Soia s-a scumpit pânå la un pre¡record în China, pe fondul stocurilor mici de pe pia¡å. Pre¡urile au crescut cu 10% såptåmâna trecutå, mai ales în regiunile unde se aflå cei mai mari producåtori de furaje din statul asiatic. Conform datelor oficiale, importurile chineze de soia au scåzut cu 9% în acest an. În aceastå perioadå, crescåtorii de porci cumpårå cantitå¡i mai mari de furaje pentru cå vor så-¿i îngra¿e animalele înainte de sårbåtorile de toamnå, atunci când consumul de carne de porc cre¿te semnificativ. Corteva cumpårå compania spaniolå Symborg Grupul Corteva Agriscience a anun¡at achizi¡ia companiei spaniole de biotehnologie Symborg, în schimbul unei sume confiden¡iale. Symborg produce agen¡i biologici pentru agriculturå ¿i a cooperat în ultimii ani cu Corteva pentru distribu¡ia bio-stimulan¡ilor naturali Utrisha N ¿i Blue N, care le permit plantelor så fixeze azot din aer ¿i reduc consumul de îngrå¿åminte. Corteva a anun¡at cå va investi în cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie a companiei, dar ¿i în dezvoltarea unor produse noi.

Elve]ienii aprob\ agricultura industrial\ Cetå¡enii Elve¡iei au respins prin referendum un proiect de interzicere totalå a agriculturii industriale. Conform rezultatelor preliminare anun¡ate de guvern, 62% dintre votan¡i au respins ini¡iativa, care urmårea så introducå în constitu¡ie protejarea animalelor de la ferme. “Am votat nu. Existå fermieri care fac agriculturå industrialå cu animalele lor, dar ei le respectå deja drepturile ¿i ne furnizeazå alimente. Agricultura intensivå este necesarå, dacå vrem så continuåm så mâncåm carne”, spune un votant din Geneva. Dacå propunerea ar fi fost aprobatå, guvernul era obligat så impunå standarde extrem de stricte de protec¡ie a animalelor. Aceste condi¡ii s-ar fi aplicat ¿i produselor din import. Guvernul Elve¡iei le-a recomandat cetå¡enilor så se opunå ini¡iativei, pentru cå schimbårile propuse ar încålca tratatele com-

erciale ale ¡årii, ar cre¿te costurile de produc¡ie ¿i în final pre¡urile alimentelor. Referendumul a fost ini¡iat încå din anul 2018 de organiza¡ia de protec¡ie a animalelor, Sentience Politics, ¿i a fost sus¡inut printre al¡ii de Partidul Verde ¿i de o organiza¡ie a micilor fermieri. Principala organiza¡ie a fermierilor elve¡ieni (SBV) s-a opus propunerii de la început ¿i a subliniat cå Elve¡ia are deja cele mai dure legi de protec¡ie a animalelor din lume.

Drago[ B|LDESCU

Veganii nu vor s\ mai mulgem vacile Ex-deputatul Remus Cernea ¿i câteva zeci de vegani s-au adunat pe 26 septembrie în fa¡a Guvernului României, unde au desfå¿urat pancarte pe care scria: “Animalele simt durerea!”, “Eticå ¿i viitor Uni¡i pentru animale!”, “Carnea=crimå, laptele=abuz!”, “Stop subven¡iilor pentru fermele zootehnice!”, “Alege vegan pentru planetå!”. “Eu sunt vegan de 7 ani ¿i jumåtate, mul¡i de aici sunt vegani, deci existå alternative alimentare vegetale, nu-i nevoie så chinuim animale pentru asta ¿i acesta este unul din mesajele din seara asta: putem avea o via¡å 10

sånåtoaså, lipsitå de chinuirea animalelor, lipsitå de acte de cruzime fa¡å de animale”, le spunea televiziunilor fostul deputat Remus Cernea. O protestatarå a încercat så explice

cå ar dori mai pu¡ine subven¡ii pentru fermele de animale ¿i legi mai favorabile atât animalelor de companie, cât ¿i celor din ferme. “Noi, aici, luptåm pentru ni¿te legi mai favorabile animalelor, care så permitå ca noi, din banii no¿tri, så nu mai plåtim fermele de animale, pentru cå ele deja iau o gråmadå de bani de la stat înainte så vândå, înainte så aibå clien¡i”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Nou record pentru cel mai mare dovleac de câmp din lume Un fermier englez a stabilit un nou record mondial pentru cel mai mare dovleac de câmp din lume, care are o greutate de 121,6 kilograme. Mark Baggs a crescut dovleacul în grådina casei ¿i l-a adus la târgul de toamnå din ora¿ul Malvern, care premiazå în fiecare an legume ¿i fructe de dimensiuni neobi¿nuite. Existå un record separat pentru dovlecii din varietatea Atlantic, care ajung la dimensiuni mult mai mari fa¡å de cei de câmp. Recordul pentru cel mai mare dovleac Atlantic a fost stabilit anul trecut de un fermier italian, cu un exemplar de 1.226 kilograme. Danemarca va interzice cre¿terea påsårilor în cu¿ti Ministerul danez al Agriculturii a anun¡at cå nu va mai permite construc¡ia de ferme care cresc påsåri în cu¿ti, începând de anul viitor. Cei ¿apte mari producåtori care încå mai folosesc cu¿ti vor renun¡a la ele treptat, pe o perioadå de 12 ani. Statul scandinav a încercat så descurajeze folosirea cu¿tilor în ultimii ani, iar azi doar 13% din ouåle produse în Danemarca provin de la ferme de acest tip, fa¡å de 60% în anul 2010. Investi¡ii masive în fermele de porci din Vietnam Grupul Thaiholdings JSC va investi 25,3 milioane de dolari în construc¡ia unei ferme de porci în provincia Tranh Hoa din Vietnam. Compania urmeazå exemplul altor mari producåtori, care au investit miliarde de dolari în proiecte similare în ultimii ani, pentru a råspunde cererii foarte mari de carne de pe pia¡a localå. Vietnamul a fost afectat de o epidemie masivå de pestå porcinå în anul 2019, care a redus produc¡ia internå ¿i a falimentat majoritatea fermelor mici. Marii producåtori încearcå acum så profite de lipsa concuren¡ei, iar guvernul estimeazå cå în urmåtorii zece ani consumul de carne pe cap de locuitor va cre¿te cu 25%. 12

Taiwanul cump\r\ porumb [i soia din SUA Guvernatorul statului american Iowa a anun¡at cå o delega¡ie din Taiwan a semnat contracte pentru cumpårarea unei cantitå¡i mari de porumb ¿i soia în urmåtorii doi ani, cu o valoare totalå de 2,6 miliarde de dolari. Statul asiatic va achizi¡iona între 96 milioane ¿i 107 milioane de bani¡e de soia ¿i 59 milioane de bani¡e de porumb. Asocia¡ia Cultivatorilor de Soia din Iowa spune cå Taiwanul este al 12-lea cel mai important partener comercial al statului ¿i o pia¡å foarte importantå pentru agricultura americanå. “Peste 60% din recolta americanå de soia merge la export în fiecare an,

asta înseamnå cå este foarte important så ne men¡inem prezen¡a pe pie¡ele noastre tradi¡ionale ¿i så ne extindem pe unele noi”, explicå Randy Miller, pre¿edintele organiza¡iei. Taiwanul, care are o popula¡ie de 24 de milioane, a cumpårat anul trecut peste 51 milioane de bani¡e de soia din SUA ¿i a importat produse agricole americane cu o valoare totalå de 3,9 miliarde de dolari. China råmâne în continuare principalul importator de alimente din SUA, ¿i a plåtit anul trecut 19,2 miliarde de dolari pentru achizi¡iile de porumb ¿i soia.

Fonterra vinde afacerea din Chile Gigantul Fonterra ar putea ob¡ine pânå la 840 de milioane de dolari din vânzarea opera¡iunilor din Chile. Cooperativa Fonterra, care este cel mai mare exportator de produse lactate din lume, a anun¡at anul trecut cå vrea så vândå toate filialele din stråinåtate, pentru a se concentra pe pia¡a localå din Noua Zeelandå. Divizia din Chile, care opereazå sub brandul Soprole, a avut rezultate financiare tot mai bune ¿i a raportat recent un profit brut de 120 de milioane de dolari. Exper¡ii spun cå pre¡ul de vânzare este profitul anual multiplicat între 7 ¿i 9 ori, a¿a cå valoarea companiei este de cel pu¡in 840 milioane, dar ar putea depå¿i un miliard de dolari.

Fonterra ¿i-a propus anul trecut så vândå toate activele din alte ¡åri pânå în anul 2024 ¿i så distribuie un miliard de dolari ac¡ionarilor prin dividende. Compania a anun¡at înså cå renun¡å la vânzarea filialei din Australia ¿i cå ar putea plåti în final dividende cu o valoare mai micå. Vânzarea fermei Hangu din China ¿i a opera¡iunilor din Brazilia a fost ¿i ea momentan amânatå, pentru cå pandemia a redus apetitul investitorilor, dar Fonterra spune cå negocierile cu mai mul¡i poten¡iali cumpåråtori sunt într-un stadiu avansat. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 36/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Avoca¡ii Chevron ar putea fi amenda¡i într-un proces legat de erbicide Fermierii care solicitå despågubiri companiei Chevron au cerut amendarea avoca¡ilor grupului pentru influen¡area unui martor expert, în procesul legat de efectele nocive ale erbicidului paraquat. Ei spun cå avoca¡ii l-au instruit pe fostul toxicolog al Chevron, Richard Cavalli, så refuze så råspundå la unele întrebåri. Peste 1.900 de fermieri au ac¡ionat în instan¡å gigan¡ii Chevron ¿i Syngenta sus¡inând cå s-au îmbolnåvit de boala Parkinson dupå ce au folosit produse bazate pe paraquat, pe care Chevron le-a distribuit pânå în anul 1986. Recoltå catastrofalå de grâu în Siria Reprezentantul FAO în Siria a anun¡at cå recolta de grâu din acest an a fost de doar un milion de tone, cu 75% mai micå fa¡å de media ultimilor ani. Recolta a fost influen¡atå de råzboiul civil care continuå în statul arab, dar mai ales de condi¡iile meteorologice nefavorabile, cu precipita¡ii extrem de neregulate. Produc¡ia slabå pune ¿i mai mare presiune pe guvernul sirian, care are mari probleme så-¿i hråneascå popula¡ia din cauza sanc¡iunilor interna¡ionale ¿i a fost nevoit så primeascå mai multe transporturi de cereale furate de ru¿i din zonele ocupate din sudul Ucrainei. John Deere investe¿te într-un startup care le permite plantelor så comunice John Deere a contribuit la o finan¡are în valoare de 16 milioane de dolari pentru startup-ul InnerPlant, care folose¿te modificåri genetice pentru a le permite plantelor så trimitå semnale. Prin modificarea unor gene, plantele pot så "anun¡e" când au nevoie de apå sau de îngrå¿åminte, iar fermierii pot reac¡iona înainte ca recolta så fie afectatå. InnerPlant vrea så lanseze pe pia¡å prima varietate modificatå de soia în anul 2024, împreunå cu o re¡ea de sateli¡i care va monitoriza semnalele emise de plante. 14

Harghita> recoltarea cartofului, îngreunat\ de ploi ¥n Harghita a început recoltarea cartofului, dar activitatea este îngreunatå de ploile frecvente înregistrate în ultima perioadå. Directorul Direc¡iei pentru Agriculturå, Romfeld Zsolt, confirmå cå s-a recoltat aproximativ 20% din suprafa¡a totalå de 6.950 de hectare, iar producåtorii a¿teaptå zile favorabile. O problemå este cå zilierii care lucreazå la recoltarea cartofilor cer så fie plåti¡i pentru întreaga zi, chiar dacå începe ploaia ¿i ei au lucrat câteva ore. “În condi¡iile actuale, producåtorii nu cheamå lucråtorii decât când e sigur cå vor putea lucra toatå ziua.. Producåtorii a¿teaptå condi¡ii meteo mai bune, så fie zile întregi, så înainteze cu recoltatul ¿i så merite ¿i financiar”, a

precizat Romfeld Zsolt. În ceea ce prive¿te produc¡iile ob¡inute, Zsolt ¿tie cå, pânå acum, acestea se situeazå între 20 ¿i 22 de tone la hectar, dar pentru cå nu s-a finalizatå recoltarea în tot jude¡ul nu se poate face o estimare a produc¡iei medii pe jude¡ul Harghita. “Pentru cartofii de consum, producåtorii sperå så ajungå la un pre¡ de doi lei pe kilogram ¿i au nevoie så încaseze doi lei la poarta fermei ca så poatå finan¡eze culturile din anul urmåtor. Se fac calcule, se fac devize tehnologice pentru anul 2023 ¿i este nevoie de o finan¡are mai consistentå”, a mai aråtat Romfeld Zsolt.

Arin DORNEANU

Ru[ii vor s\ interzic\ cre[terea p\s\rilor în cur]i Rosptitsesoyuz, organiza¡ia producåtorilor de carne de pui din Rusia, a cerut guvernului så interzicå cre¿terea påsårilor în cur¡i, pentru a controla extinderea epidemiei de gripå aviarå. În luna iulie, parlamentul rus le-a permis celor care cresc un numår mic de påsåri în gospodårii så le vândå legal pe pia¡å, pentru a reduce pre¡urile la alimente. Pânå atunci, påsårile de curte erau consumate doar de proprietari, care le puteau vinde doar dacå î¿i înfiin¡au o firmå. Datele oficiale aratå cå 46 din cele 53 de focare de gripå aviarå descoperite anul trecut în Rusia au fost în gospodårii de familie, iar marii producåtori spun cå de acolo virusul poate ajunge în fermele industriale. Anatoly Velmatov, directorul Asocia-

¡iei Producåtorilor de Carne de Curcan din Rusia, spune cå medicii veterinari nu au cum så controleze fizic toate gospodåriile. El a explicat cå unii producåtori ru¿i cumpårå påsåri de la fermele de familie din apropiere ¿i în aceste cazuri toate måsurile de biosecuritate devin inutile. În plus, prezen¡a påsårilor în gospodårii poate afecta activitatea marilor ferme. Conform legilor ruse, orice focar de gripå aviarå identificat, indiferent de numårul de påsåri al fermei, duce la impunerea unei zone stricte de carantinå pe o razå de cinci kilometri, unde toate fermele sunt obligate så-¿i suspende activitatea.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 36/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 23 septembrie, a fost de 331 dolari/tonå (1.655 lei). A crescut cu 18 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 19 septembrie.

România FOB Constan¡a 307 euro/t (=) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. ¥n såptåmâna 19 - 23 sept. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 391 dolari/tonå (1.955 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

€ - 4,9 lei $ - 5 lei

Moselle a fost de 333 euro/tonå (1.632 lei). A crescut cu 24 euro/tonå.

licita¡iilor din 19 septembrie. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2022 este de 269 euro/t (1.318 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie 2022, a fost de 257 dolari/t (1.285 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 335 euro/t (1.641 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al FOB, Bursa Chicago în Golful Mex-

$/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 19.09 20.09 21.09 Oct 305 307 309 Nov 307 315 317 Dec 313 317 319

22.09 310 319 321

$/t 23.09 311 321 323

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 327 329 333 337 Nov 323 327 331 335 Dec 321 325 329 333

$/t 23.09 341 337 339

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 393 391 387 385 Nov 397 395 393 391 Dec 389 385 383 381

$/t 23.09 391 397 385

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 19.09 20.09 21.09 22.09 Rouen 317 321 327 333 Dunquerque 317 321 327 333 Pallice 313 320 321 329 Creil FOB 311 317 327 331 Moselle FOB 309 313 321 329 Rouen FOB 317 327 333 341

23.09 335 335 337 333 333 347

euro/t

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în oct. 2022, este de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.

Porumb România FOB Constan¡a 297 euro/t (- 6) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 23 sept. 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.425 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec

19.09 267 259 261

20.09 21.09 22.09 23.09 269 267 269 271 263 261 267 270 267 265 269 271

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

$/t

19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 271 269 271 269 277 269 263 269 267 273

Fran¡a: pre¡ul FOB Bordeaux a fost de 339 euro/tonå (1.661 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 14 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 23 sept. 2022, a fost de 337 euro/tonå (1.651 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a Bordeaux Pallice Rhin FOB Bordeaux FOB Pontivy

19.09 325 325 319 329 333

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

- 27

+ 90

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 323 euro/tonå (1.583 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.385 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå +3

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 39

+ 119

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

20.09 21.09 22.09 23.09 323 327 335 337 323 327 335 337 317 319 321 323 327 333 337 339 331 335 339 347

Profitul Agricol 36/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 19 - 23 septembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 479 dolari/tonå (2.395 lei), în cre¿tere cu 16 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

19.09 523 515 521

Oct Nov Dec

20.09 525 517 525

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 21.09 527 525 530

22.09 529 527 535

23.09 533 535 540

Oct Nov Dec

19.09 1.397 1.317 1.277

20.09 1.411 1.337 1.297

21.09 1.437 1.357 1.315

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022.

$/t

22.09 1.455 1.377 1.335

23.09 1.473 1.397 1.349

euro/t

19.09 273 273 277

20.09 275 275 279

21.09 285 285 287

22.09 290 290 295

23.09 297 297 305

279 285

285 299 307 315 297 307 311 317

re, FOB-Moselle, a închis la 317 euro/tonå (1.553 lei). A crescut cu 32 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei), mai mare cu 24 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în octombrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 291 dolari/t (1.455 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 579 euro/tonå (2.837 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 2

septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 583 euro/tonå (2.857 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

PREºURI 19-23.09.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni -2

- 60

- 87

Fa¡å de ultimul an - 29

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 463 467 469 471 479 459 465 467 469 471

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 669 euro/t (3.278 lei). A scåzut cu 38 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov

$/t

19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 697 685 679 669 639

Sorg

Nov Dec

chidere, pe 23 sept., a fost de 639 dolari/tonå (3.195 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 619 euro/t (3.033 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie, este de 697 dolari/t (3.485 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 Dieppe 707 697 695 685 669 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 Dec 285 283 281 279 285 Nov 281 279 277 275 291

lei). Nu a înregistrat nici o modificare fa¡å de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 583 euro/tonå (2.857 lei).

A înregistrat o cre¿tere tot de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

19.09 Rouen 571 Dunquerque 571 Moselle 581

20.09 583 583 585

euro/t 21.09 22.09 23.09 585 593 583 585 593 583 587 589 579

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Oct Nov Dec

19.09 629 631 639

20.09 623 627 631

21.09 621 625 629

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

+ 18

285 dolari/t

559 dolari/t

+ 12

285 dolari/t

$/t

22.09 23.09 613 609 623 619 617 609

Grâu

331 dolari/t

$/t

19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 577 575 573 571 577 579 577 575 573 579

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 19 - 23 septembrie 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.425

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 23 sept. 2022, a fost de 577 dolari/tonå (2.885 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 559 dolari/tonå (2.795 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 septembrie 2022.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 167.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Indonezia 71.850 tone, Vietnam 60.970 tone ¿i Mexic 32.770 tone.

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna septembrie. Conform raportului, produc¡ia mondialå de semin¡e oleaginoase pentru 2022/2023 este estimatå la 645 milioane tone. Cele 645 de milioane de tone înseamnå o cre¿tere cu 43 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Aceastå cre¿tere apare din randamentul crescut la soia din Ucraina ¿i Canada, rapi¡a din Australia ¿i floarea-soarelui din Ucraina. ¥n plus, cre¿terea exporturilor de floareasoarelui din Ucraina cåtre UE compenseazå scåderea exporturilor de soia din SUA. Mai mult, stocurile de semin¡e oleaginoase au scåzut cu aproape 2 milioane de tone, din cauza reducerilor stocurilor de soia din SUA ¿i China. Consumul mondial va fi de 532 milioane tone, mai mare cu 22 mil. tone ca anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (133 mil. tone), SUA (65 mil. tone), Brazilia (55), UE (49), Argentina (45), India (34), Rusia (23) ¿i Indonezia (14). Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 89 milioane tone, ¿i SUA, cu 58 milioane tone, Canada (13 milioane tone). La importatori avem China, cu 101 milioane tone, ¿i UE, cu 24 milioane tone. 18

Stocurile mondiale au scåzut de la de la 121 milioane tone la 119 milioane tone.

ªroturi proteice Produc¡ia, comer¡ul ¿i consumul de ¿roturi sunt pu¡in modificate, deoarece reducerile la produc¡ia de soia au fost compensate de cre¿teri la rapi¡å ¿i floarea-soarelui. Astfel, produc¡ia mondialå de ¿roturi este de 364 milioane tone. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (257 mil. tone, mai mult cu 11 mil. de tone fa¡å de 2021/22); rapi¡å (44 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone); semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (11); arahide (8) ¿i copra (2). Marii consumatori sunt China (100 milioane tone), UE (50, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (41), Brazilia (22). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (19), SUA (13).

Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone. Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 19 milioane tone.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a ajuns la 219 milioane tone. Structura sortimentalå: ulei de palmier (79 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (31 mil. tone); floarea-soarelui (20 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. tone). Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (23 mil. t). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (30 milioane tone,în scådere cu 1 milion de tone fa¡å de luna trecutå), Malaezia (18), Argentina (7), Rusia (5,4), Ucraina (4) ¿i UE (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (14 milioane tone), China (13), UE (10) Profitul Agricol 36/2022

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de floarea-soarelui Semin¡e Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå la 52 milioane tone, cu 5 mil. tone mai micå decât în 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (17 milioane tone); Ucraina (10,5 milioane tone); UE (9,7 milioane tone); Argentina (4,2 milioane tone); Turcia (1,9 milioane tone).

Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 53 mililioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone), UE (12 milioane tone) ¿i Ucraina (10 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 6,7 milioane tone, cu 1,2 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22.

Profitul Agricol 36/2022

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 22 milioane tone. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,4 milioane tone)

Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3 mil. tone) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (3 mil. tone), Rusia (2 mil. t), UE (0,9 mil. t) ¿i Argentina (0,9 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); UE (4,5 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone), Rusia (2,4 mil. tone), Turcia (1,3) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt: Rusia (3,7 milioane tone), Ucraina (3,6 milioane tone). ºårile importatoare: UE (1,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone). Stocurile mondiale de ulei de floarea-soarelui sunt estimate la 2,3 milioane tone.

CULTURI

VEGETALE Mobilizare pentru constatarea suprafe]elor calamitate Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a transmis ministrului Agriculturii ¿i institu¡iilor din subordine o scrisoare deschiså în care cere urgentarea realizårii proceselor-verbale de evaluare ¿i constatare a daunelor produse de seceta pedologicå severå ¿i ar¿i¡a atmosfericå. “De¿i Fermierii au transmis în¿tiin¡åri de daune la culturile agricole înfiin¡ate în anul agricol 2021 - 2022 cauzate de fenomenul meteorologic asimilat unei calamitå¡i naturale - seceta severå pedologicå ¿i atmosfericå - manifestatå în perioada septembrie 2021 august 2022 ¿i au solicitat evaluare ¿i solu¡ionare în conformitate cu atribu¡iile legale stabilite de legisla¡ia în vigoare sunt multe zone unde fermierii au depus în¿tiin¡åri la primårii de 30-45 de zile ¿i

Pe 26 septembrie, când revista pleca la tipografie, suprafa¡a totalå afectatå de secetå era de 683.527 ha. 38 jude¡e au raportat probleme. Defalcat pe culturi, au fost calamitate de secetå: l 189.267 ha de grâu ¿i triticale; l 29.761 ha de orz, orzoaicå, ovåz; l 26.766 ha de rapi¡å. ªi la culturile de primåvarå seceta a produs pagube serioase: l 253.074 ha de porumb; l 128.601 ha floarea-soarelui; l 19.241 ha soia; l 18.864 ha plante furajere. 20

nu au fost realizate ¿i transmise procesele-verbale. Vå reamintim cå procesel-verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA, ANAF, cât ¿i pentru elaborarea ¿i aprobarea cadrului legal pentru acordarea despågubirilor în func¡ie de cât de gravå ¿i de mare este amplitudinea fenomenului corelat cu procentul de pânå la maximum 40% din cheltuielile calculate în fi¿ele tehnologice de un institut de cercetare de profil (ICEADR), care pot fi acordate. Abia dupå ce MADR de¡ine raportul centralizator care cuprinde pierderile totale suferite de fermierii din România care au depus în¿tiin¡åri de daunå, se poate notifica Comisia Europeanå privind inten¡ia ¡årii noastre de a acorda despågubiri ¿i suma totalå care va fi acordatå ¡inând cont de maximul prevåzut de legisla¡ia europeanå, trebuie urgentatå centralizarea acestora ¿i insiståm pentru finalizarea raportului

centralizator pânå la 1 octombrie 2022 pentru a avea sumele necesare la rectificarea bugetarå ¿i putea acorda despågubirile pânå la 31.12.2022. Stimate domnule ministru, vå solicitåm a dispune, în regim de urgen¡å toate måsurile posibile care se impun, fåcând uz de pârghiile guvernamentale de comunicare de care dispune¡i în rela¡ia cu Direc¡iile Agricole, Prefecturile, Consiliile Jude¡ene pentru a urgenta realizarea proceselor verbale de evaluare ¿i constatare a daunelor produse de seceta pedologicå severå ¿i ar¿i¡a atmosfericå, realizarea ¿i comunicarea publicå a raportului centralizator privind calamitå¡ile generate de seceta pedologicå, prevåzut în anexa nr. 5 la Ordinul 97/2020 cu modificårile ¿i completårile ulterioare, pânå la 10 octombrie 2022. Da¡i dovadå de seriozitate ¿i profesionalism! În numele tuturor membrilor ¿i organiza¡iilor membre ale celor 4 organiza¡ii.” Profitul Agricol 36/2022

CULTURI VEGETALE

Este rota]ia scurt\ o practic\ Så analizåm controlul ciupercii Sclerotinia sclerotiorum la rapi¡å în rota¡ii scurte.

Se spune cå rota¡iile scurte, de obicei intensive, sunt favorabile mai ales distribuitorilor, deoarece se folosesc cantitå¡i mai mari de inputuri. Ele se practicå la multe culturi: porumb, grâu, floarea-soarelui, rapi¡å... Dar rota¡iile scurte de 3 ani la rapi¡å pot fi profitabile ¿i pentru fermieri, deoarece un atac puternic de Sclerotinia, care produce pierderi mai mari, are loc cam o datå la 10 ani, într-un numår nu foarte mare de loca¡ii. În 2004, numårul mediu de plante de rapi¡å infectate de Sclerotinia sclerotiorum în Regatul Unit erau între 2-4% plante, cu pierderi de 1-2%. Trebuie så evitåm acumularea liberå a sclero¡ilor în sol. Pentru aceasta se pot folosi rota¡ii lungi care “omoarå de båtrâne¡e” sclero¡ii a cåror viabilitate în sol poate så ajungå la 8 ani. De asemenea, se pot folosi hibrizi

toleran¡i la Sclerotinia, cum ar fi PT303, care reduce la jumåtate numårul de plante infectate, când infec¡ia este foarte puternicå, iar aplicarea preparatului microbiologic Contans WG (spori de Coniothyrium minitans) poate distruge pânå la 70% din sclero¡ii afla¡i în primii centimetri de la suprafa¡a solului. Profitul ob¡inut de fermierii români cu rota¡iile scurte nu este foarte mare, din cauza lipsei unor informa¡ii convingåtoare despre acest subiect. Nici nu se gândesc så foloseascå avantajele economice ale unui hibrid tolerant la Sclerotinia, dar nu pregetå så cheltuiascå în plus, folosind doze mai mari de fungicide decât ar fi nevoie. Rota¡iile scurte cu rapi¡å pot fi durabile pentru mediu ¿i profitabile pentru fermieri, dacå folosesc tehnologii care pot reduce acumularea sclero¡ilor în sol. Obiective. La rota¡iile scurte, cercetarea încearcå så rezolve o dilemå majorå: cum så se câ¿tige mai mult, cheltuindu-se mai pu¡in, dar folosind inputuri mai scumpe (cu eficacitate mare).

Cercetåtorii de la Universitatea Kiel din Germania au constatat cå firmele de semin¡e ¿i de protec¡ia plantelor au fuzionat într-un ritm accelerat, pentru a se concentra pe cele mai profitabile culturi semånate pe suprafe¡e mari. Prin urmare, se prevede cå tendin¡a de utilizare a rota¡iilor scurte va continua ¿i în urmåtoarele decenii, sus¡in speciali¿ti germani. Uneori apar accidente care pot duce pânå la compromiterea culturii. De vinå în aceste cazuri nu sunt calitatea necorespunzåtoare a semin¡elor sau eficacitatea reduså a produselor pentru protec¡ia plantelor. De obicei fermierii sunt cei aråta¡i cu degetul: “ce preten¡ii pot så aibå

dacå folosesc numai rota¡ii scurte, care favorizeazå înmul¡irea bio-agresorilor, pentru controlul cårora se folosesc mai multe pesticide ¿i îngrå¿åminte sintetice care afecteazå sånåtatea solului ¿i calitatea hranei?” Unii fermieri sunt obliga¡i så practice rota¡ii scurte din motive diferite: · - cererea reduså sau lipsa cererii active la industrializare sau la export pentru culturi cum ar fi sorgul, meiul, cânepa, inul pentru ulei, hri¿ca, ¿ofrånelul, fasolea etc.· - necesitatea investi¡iilor în utilaje ¿i spa¡ii de depozitare specifice pentru abordarea unor culturi cum sunt cartoful, sfecla pentru zahår (în acest caz, aproape doar exemplu teoretic) - care, în lipsa unei cereri active stabile în

timp, sunt imposibil de justificat economic. - este nevoie de mai multe cuno¿tin¡e tehnice ¿i competen¡e profesionale pentru o gamå mai mare de culturi. - ignorarea importan¡ei rota¡iei pentru cre¿terea fertilitå¡ii solurilor, a controlului mai u¿or a buruienilor, bolilor ¿i a dåunåtorilor. Îmbogå¡irea companiilor care furnizeazå inputuri pentru rota¡iile scurte este logicå ¿i în mare parte meritatå. Se investesc sume enorme în cercetarea care produce semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor de cea mai bunå calitate/eficacitate. Poate fi îmbunåtå¡it înså modul în care sunt transmise uneori informa¡iile cåtre fermieri.

Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

Primul pas: stabilirea lungimii rota¡iei. Care este cea mai scurtå lungime a unei rota¡ii conven¡ionale? O rota¡ie conven¡ionalå este aceea prin care se pot reduce dozele de pesticide ¿i îngrå¿åminte chimice, se reduce eroziunea, cre¿te biodiversitatea ¿i fertilitatea solului etc. Studii efectuate în Fran¡a aratå cå în 75% dintre cazuri, începând cu 6 specii în rota¡ie, se poate renun¡a la o dozå întreagå de pesticide, cu excep¡ia erbicidelor. Lungimea rota¡iei se poate alege ¿i în func¡ie de controlul bolilor. Camera agricolå din Isere, departament din SE Fran¡ei, împreunå cu mai mul¡ii colaboratori au conchis cå: - rapi¡a så ocupe sola într-un an din 3 (se evitå Sclerotinia ¿i Phoma).· - grâul revine, de asemenea, dupå 3

Profitul Agricol 36/2022

durabil\? ani (Pseudocercosporella herpotrichoides - påtarea în ochi a bazei tulpinii de grâu, Gaeumannomyces graminis îngenuncherea plantelor ¿i fuzarioza), - iar orzul dupå 2 ani (Rhynchosporium secalis - arsura frunzelor de orz, helmintosporiozå ¿i îngenuncherea plantelor - mazårea poate reveni dupå 4 ani, din cauza antracnozei, Sclerotiniei ¿i Aphanomyces spp. În schimb, în statul Dakota de Nord din Statele Unite, fermierii sunt sfåtui¡i: - Rapi¡a så nu revinå pe aceea¿i parcelå mai repede de 4 ani. - Så nu includå speciile susceptibile la putregaiul alb (mazårea, soia, floarea-soarelui, mu¿tarul, lintea etc.), în aceea¿i rota¡ie de 4 ani cu rapi¡a. Rota¡ia a devenit un ¿ir de compromisuri între obiective ce privesc profitul ob¡inut de fermieri, calitatea alimentelor ¿i grija pentru mediu. Pentru fermierii din provincia Picardie, din nordul Fran¡ei, speciali¿tii CETIOM recomandå mai multe rota¡ii de 3 ani: rapi¡å/grâu/orz de toamnå sau rapi¡å/grâu/grâu/ sau grâu/grâu/floarea-soarelui. Dar tot CETIOM recomandå o revenire dupå 4 - 5 ani, în bro¿urile “generaliste”. De ce 3 ¿i nu 5 ani? În general, produc¡iile de rapi¡å au crescut odatå cu lungimea rota¡iei ¿i durata pauzei dintre douå culturi de rapi¡å. Lungimea rota¡iei se stabile¿te în func¡ie de cantitatea de sclero¡i din sol care se aflå în fiecare an în primii 3 cm de la suprafa¡a solului. Sclero¡ii î¿i pierd viabilitatea dupå 7-8 ani. De aceea, când se recomandå Profitul Agricol 36/2022

rota¡ii lungi, se a¿teaptå ca sclero¡ii så "moarå de båtrâne¡e". Pasul 2. Culturile din rota¡ie De la speciali¿tii germani, am aflat cå: - În cultura repetatå (rapi¡å premergåtoare pentru rapi¡å), produc¡ia a fost cu 25% mai micå decât într-o rota¡ie de 4-5 ani. În culturå repetatå, produc¡ia de rapi¡å a variat între 2 ¿i cca 3 t/ha. - Dupå mazåre s-a ob¡inut cea mai mare produc¡ie de rapi¡å, cu toate cå ¿i mazårea este una din cele 400 de specii atacate de Sclerotinia. - Nu numai premergåtoarea, dar ¿i ante-premergåtoarea rapi¡ei poate afecta produc¡ia. Atât ca premergåtoare, cât ¿i ca ante-premergåtoare, prezen¡a rapi¡ei în rota¡ie reduce produc¡ia de…rapi¡å! Este rota¡ia scurtå la rapi¡å o practicå durabilå? La rapi¡å, lungimea rota¡iei este asociatå de cele mai multe ori cu presiunea bolilor, în special a Sclerotiniei. Infec¡ia cu Sclerotinia are loc dacå se îndeplinesc 3 condi¡ii obligatorii: 1. Germineazå mul¡i sclero¡i în primii 2-3 cm de la suprafa¡a solului, iar solul este umed ¿i temperatura este între 10oC - 15oC. 2. Condi¡iile climatice care favorizeazå boala: 100 de ore cu ploi domoale, umiditatea atmosfericå mai mare de 80%, cu temperaturi mai mari de 7oC noaptea ¿i peste 12oC ziua. 3. Existå în apropiere lanuri de rapi¡å înflorite, aflate în stadiul sensibil pentru infec¡ie (cåderea petalelor). Este nevoie de germinarea multor sclero¡i din sol pentru o infec¡ie puternicå. Din acest motiv, nu trebuie så permitem acumularea scleroF ¡ilor în sol. Sclero¡ii se formeazå 23

CULTURI VEGETALE în sau pe tulpinile plantelor infectate, la baza lor. La descompunerea resturilor vegetale, sclero¡ii sunt elibera¡i în sol. În rota¡ia de 3 ani ace¿tia pot ajunge acolo numai prin tulpinile de rapi¡å infectate. În rota¡ii, nu trebuie så fie incluså o altå plantå susceptibilå (mazårea sau mu¿tarul, de exemplu), pentru ca, în cazul unei infec¡ii repetate (apar mai des), så nu se adauge în sol ¿i sclero¡ii forma¡i la plantele leguminoase sau la crucifere. În urmå cu 10-15 ani, în Fran¡a ¿i Regatul Unit, Sclerotinia producea pagube semnificative o datå la 10 ani. Trebuie neapårat så aflåm care este frecven¡a bolii ¿i în România. Concluzia 1. Rota¡ia scurtå trebuie så fie de cel pu¡in 3 ani ¿i så nu includå o altå specie susceptibilå.

Cum putem reduce numårul de sclero¡i care ajung în sol? Dacå folosim un hibrid tolerant la Sclerotinia, cum este PT303 creat de Pioneer, acesta poate reduce numårul de plante afectate de infec¡ii cu 40-50%, conform experien¡elor fåcute de institutul Terres Inovia în Fran¡a. În acest fel, acumularea sclero¡ilor în sol are valori mici. În plus, numårul de sclero¡i forma¡i pe plantele infectate ar putea fi mai mic, dar nu sunt încå suficiente date ca så valideze observa¡iile fåcute pânå acum. Tulpini de rapi¡å infectate de Scerotinia Problema este cå a¿a cum este PT303, altul nu mai este.

Singurul hibrid din Europa tolerant la Sclerotinia nu poate fi utilizat de cåtre toatå lumea, chiar dacå poten¡ialul de produc¡ie este printre cele mai mari. Se pare cå nimeni nu-i recunoa¿te unicitatea. Un hibrid Pioneer este descris având “toleran¡å” foarte bunå la Scle-

În cultura repetatå (rapi¡å premergåtoare pentru rapi¡å), produc¡ia a fost cu 25% mai micå decât într-o rota¡ie de 4-5 ani. În culturå repetatå, produc¡ia de rapi¡å a variat între 2 ¿i cca 3 t/ha. Dupå mazåre s-a ob¡inut cea mai mare produc¡ie de rapi¡å, cu toate cå ¿i mazårea este una din cele 400 de specii atacate de Sclerotinia. rotinia, iar majoritatea hibrizilor Bayer au un “comportament foarte bun la Sclerotinia”. Sclero¡i în tulpini de rapi¡å De unde aceastå aparentå confuzie? Putem admite cå unii dintre hibrizii Pioneer au gene comune cu PT303, care conferå toleran¡å la Sclerotinia, dar de ce este un singur hibrid recunoscut ca tolerant la Sclerotinia? S-au raportat situa¡ii când un anume hibrid s-a comportat ca tolerant la Sclerotinia într-o anumitå loca¡ie ¿i sensibil în alta. Când PT303 a fost testat pentru a fi inclus pe una dintre listele de hibrizi re-

comanda¡i din Regatul Unit, nu s-au aplicat regulatori de cre¿tere, dar rezisten¡a la cådere a fost mare, de¿i este unul dintre cei mai înal¡i hibrizi. Desigur, acest lucru ar putea descuraja pe unii fermieri så-l foloseascå, pe cei care nu au autopropulsate så aplice fungicide în timpul înfloririi, pentru a reduce pierderilor care se produc. Un alt aspect descurajant pentru cei care cautå hibrizi toleran¡i printre cei cu un comportament mai bun la Sclerotinia este faptul cå PT303 nu are ramifica¡ii la baza plantei, ceea ce favorizeazå circula¡ia aerului ¿i prin aceasta scåderea umiditå¡i relative, necesare pentru producerea infec¡iei cu Sclerotinia. Or, în foarte multe cazuri, poten¡ialul de produc¡ie al hibrizilor depinde de o ramificare bogatå a plantei chiar de la bazå. Cum putem reduce numårul de sclero¡i din sol? Prima metodå, cea mai ieftinå ¿i sustenabilå este prin “îmbåtrânire” în cadrul rota¡iilor conven¡ionale lungi. De¿i este destul de des recomandatå, îngroparea sclero¡ilor la 7-15 cm sau 30 cm adâncime pare destul de dificil de realizat. Bayer are înså o solu¡ie foarte eficientå, aplicatå dupå recoltarea rapi¡ei pe solele infectate sau înainte de semånat. Preparatul microbiologic CONTANS WG (spori de Coniothyrium minitans) poate distruge pânå la 70% din sclero¡ii din primii centimetri de la suprafa¡a solului unde se aplicå.

Profitul Agricol 36/2022

CULTURI VEGETALE

Wuxal Boron Plus

Aprovizionarea optim\ cu bor Rapi¡a este o culturå supuså unui numår mare de forme de stres (secetå, înghe¡, boli sau dåunåtori). De aceea, nutri¡ia de bunå calitate se va dovedi un ajutor de încredere pentru ca plantele så facå fa¡å cât mai bine situa¡iilor solicitante. Unul dintre microelementele de care depinde succesul acestei culturi este borul, cu impact direct asupra productivitå¡ii. De aceea, speciali¿tii Kwizda Agro vå readuc în prim-plan o metodå excelentå de prevenire ¿i corectare a caren¡ei de bor ¿i a altor microelemente: aplicarea fertilizantului foliar WUXAL Boron Plus la momentul optim. Beneficiile produsului nu contribuie doar la diminuarea stresului fiziologic produs de secetå, ci ¿i al celui produs de cåtre temperaturile scåzute. Aplicat toamna, în perioada activå de vegeta¡ie, nutrien¡ii con¡inu¡i de Wuxal Boron Plus asigurå aprovizionarea plantei cu fosfat prin frunzå, care determinå o pregåtire superioarå pentru a face fa¡å perioadelor reci.

Borul - elementul productivitå¡ii la rapi¡å Plantele ce prezintå caren¡å de bor au o dezvoltare încetinitå a tubului polinic, o ratå scåzutå de germinare a polenului ¿i, implicit, o legare diminuatå a boabelor, conducând la o produc¡ie

Dozå ¿i moment de aplicare: 1,75 l/ha - 2,25 l/ha, 2 tratamente, primul iarna înainte de intrarea în perioada de repaus sau primåvara foarte devreme ¿i al doilea tratament la alungirea tijei florale.

Deficien]\ de bor la rapi]\

reduså. Pentru corectarea acestor situa¡ii, tratamentele cu Wuxal Boron Plus sunt mai mult decât necesare, pentru cå asigurå o absorb¡ie rapidå, sigurå, cu randament ridicat. Men¡ionåm cå Wuxal Boron Plus sus¡ine nutri¡ia complexå a culturii de rapi¡å, furnizând elementele esen¡iale pentru dezvoltarea acesteia: bor, azot, fosfor. Borul stimuleazå asimilarea nutrien¡ilor de cåtre plante ¿i contribuie la dezvoltarea rådåcinilor, dar cre¿te ¿i rezisten¡a tulpinilor, evitând apari¡ia cråpåturilor pe tulpinå în timpul perioadelor de dezvoltare intenså. Cantitatea de azot ¿i fosfor faciliteazå dezvoltarea plantelor, care vor fi mai bine pregåtite pentru perioada rece; stimulând, totodatå, absorb¡ia microelementelor.

Cum recunoa¿tem deficitul de bor la rapi¡å? Plantele afectate de lipsa borului sunt de culoare deschiså (clorozå) ¿i prezintå frunze deformate. Se poate observa distrugerea apexului terminal al tulpinii principale, ceea ce duce la apari¡ia låstarilor secundari. În cazuri mai grave, frunzele capåtå culoare violacee. Scurtarea internodurilor face ca plantele så fie mai mici. Tulpinile pot 26

prezenta cråpåturi. Urmårile cele mai importante depind de vigoarea plantelor: o cantitate reduså de bor poate conduce la pierderea unui numår mai mare de plante peste iarnå ¿i la o revenire în vegeta¡ie mai lentå. De asemenea, slaba dezvoltare a tuburilor polinice va conduce la o produc¡ie diminuatå.

Wuxal Boron Plus. Beneficiile unei formulåri de top Unul dintre principalele avantaje ale fertilizantului foliar Wuxal Boron Plus este reprezentat de formularea borului, cu un grad ridicat de biodisponibilitate. Sursa de bor din acest produs este reprezentatå de acidul boric dublu chelatat, un acid organic slab, din care plantele pot extrage cu u¿urin¡å borul ¿i îl pot utiliza cu un consum redus de energie. Un alt plus al formulårii pe bazå de acid boric este faptul cå microelementele din compu¿ii acidului boric sunt mult mai u¿or de absorbit decât din cei sub formå de carbona¡i sau sulfa¡i (prezen¡i în alte produse existente pe pia¡å), deoarece penetreazå mai greu cuticula frunzei. Calitatea formulårii Wuxal Boron Plus este superioarå produselor pe bazå de boretanolaminå; explica¡ia vine din particularitå¡ile chimice: boretanolamina este o sare cu catenele mai lungi, care face absorb¡ia în plantå mai dificilå, pe când borul din acidul boric este 100% absobit de cåtre plantå, fiind o substan¡å cu structurå simplificatå. Astfel, produsul creeazå condi¡iile optime din punct de vedere chimic pentru absorb¡ia borului ¿i a celorlalte microelemente. Datoritå agen¡ilor de tamponare, Wuxal Boron Plus men¡ine valoarea pH-ului la un nivel optim, fapt ce faciliteazå ac¡iunea pesticidelor. Prin compara¡ie, produsele pe bazå de boretanolaminå cresc valoarea pH-ului la valori peste 8. Profitul Agricol 36/2022

CULTURI VEGETALE

O solu]ie pentru impulsionarea iriga]iilor

Nicolae ªerban (proprietarul ªerban Holding) crede cå, aståzi, cea mai mare problemå a sistemului de iriga¡ii este administrarea de cåtre o Agen¡ie (ANIF) ¿i nu de o companie, fie ea tot de stat, dupå modelul Transgaz sau Transelectrica. Dacå sistemul na¡ional de iriga¡ii ar fi administrat de o companie, spune ªerban, ac¡iunile ar avea cåutare pe burså ¿i ar func¡iona dupå regulile economiei de pia¡å, cu aten¡ie la venituri ¿i cheltuieli. O companie bazatå pe atragerea capitalului se va mi¿ca mult mai bine ca o societate care e obi¿nuitå så toace bani de la bugetul de stat. Dacå ANIF ar fi o companie, nu Agen¡ie, discu¡ia despre iriga¡ii s-ar simplifica: ne-am raporta la produsul mia de metri cubi de apå care trebuie så ajungå la fermieri. Compania ar avea tot interesul så investeascå, så furnizeze produsul, dar ¿i så-¿i recupereze costurile. Apa trebuie så aibå un cost. Cå acesta poate fi subven¡ionat, se poate discuta. Dar, la pre¡ul de acum al porumbului, spune Nicolae ªerban, cu o produc¡ie de 15 t/ha plåte¿ti ¿i costul iriga¡iilor, råmânând competitiv. În momentul de fa¡å, unii fermieri au acces la apå gratis, subven¡ie pentru motorinå, bani gratuit pentru investi¡ii prin OUAI. Iar al¡ii nu 28

primesc nimic ¿i func¡ioneazå în aceea¿i pia¡å. “În ce må prive¿te, a¿a cum sunt, capitalist, primesc apa ¿i gratis, cå nu am ce face. Dar spun cå nu este corect! Repet: doar dacå abordåm problema capitalist, avem ¿anse reale så avem produsul apå livrat la consumatorul fermier pe termen lung. Iar costul apei se va regåsi în totalul costurilor de produc¡ie”, explicå ªerban. O altå condi¡ie pentru ca iriga¡iile så fie func¡ionale e direc¡ionarea investi¡iilor spre crearea facilitå¡ilor de captare a apelor. “Dacå nu reu¿im så påstråm apa care curge din bel¿ug pe râuri din toamnå pânå în primåvarå, ca så fie disponibilå în cele trei luni când avem nevoie, nu vom iriga! Vom investi, de nebuni, miliarde în sisteme de iriga¡ii, fårå så avem cu ce iriga”. ªerban mai atrage aten¡ia cå, ¿i în eventualitatea cå propunerile sale ar fi ascultate, trebuie så fim con¿tien¡i de limitåri: “România nu poate iriga mai mult de 2 din cele 9 milioane de ha de teren arabil, pentru cå nu i-ar ajunge apa. Visåm la 3 milioane, dar vara, dacå toatå lumea irigå ¿i folosim doar 200 de ml/mp, nu 700 ml/mp ca la legumiculturå, nu ne ajunge debitul”. Ce se poate face cu restul de 7 milioane ha neirigabile de teren arabil? Adaptarea tehnologiilor. ªerban lucreazå teren ¿i în jude¡ul Vaslui, unde seceta e “la ea acaså”, iar iriga¡iile sunt inexistente. “Anul acesta produc¡iile la culturile de toamnå s-au închis undeva la peste 3 t/ha. Mul¡i spun cå, la pre¡urile de azi, cu aceste produc¡ii, nu ai cum så faci EBITDA. Eu afirm cå, trecând la tehnologia no-till, adoptând alte soiuri (mai

timpurii) ¿i specii de culturå, înjumåtå¡esc costurile, astfel cå ies în profit. Fire¿te cå acesta nu se comparå cu cel ob¡inut, de exemplu, de pe urma unui lot de hibridare porumb, care poate så-¡i aducå peste 4.000 de euro/ha. Dar acolo ai nevoie de iriga¡ii. Sunt în al treilea an de no-till ¿i func¡ioneazå extraordinar. Stratul de resturi vegetale nu e infernal, cum se tem unii. Descompunerea aerobå e cea mai bunå, pentru cå nu eliminå metan, nu utilizeazå azot, precum descompunerea anaerobå. Iar cel mai bun fungicid este soarele. Dacå låsåm sclero¡ii la suprafa¡a solului, va fi foarte pu¡inå sclerotinia în culturå sau deloc. Dacå bågåm sclero¡ii în påmânt, propagåm boala. Tot pe paralela 46, unde fac eu agriculturå, fac ¿i fermierii din Dakota de Nord, SUA. Iar ei practicå no-till de 30 de ani. Au acela¿i regim de precipita¡ii cu noi: de la 270 de l la 530 de l/mp anual”.

Theodor Ichim, vicepre¿edinte APPR, se declarå de acord cu propunerea lui Nicolae ªerban referitoare la ANIF, atrågând înså aten¡ia cå, într-o asemenea eventualitate, ar trebui instituitå o perioadå de tranzi¡ie. “În primii ani, apa trebuie så fie livratå fermierilor tot gratuit. Fermierii Profitul Agricol 36/2022

CULTURI VEGETALE trebuie så se doteze mai întâi cu echipamente ¿i så înve¡e så irige, så facå profit mai mare decât la neirigat”. Ichim cere ca investi¡iile în iriga¡ii så fie direc¡ionate cåtre solu¡iile care vor aduce apa gravita¡ional, din amonte în aval. “Europenii nu degeaba ne-au respins planul de iriga¡ii din PNRR”, a admis reprezentantul APPR. El mai aduce în discu¡ie solu¡iile complementare, ce pot fi aplicate inclusiv în ariile neirigabile. “În afarå de secetå pedologicå, avem ¿i secetå atmosfericå. Dar perdelele forestiere schimbå microclimatul. Lucrez teren la Negru Vodå, lângå bulgari. Au perdele forestiere multe ¿i, ca atare, îi plouå mai mult ¿i au temperaturi mai blânde”.

Fermierul bråilean Marin Dogårescu vede, la rândul såu, un alt beneficiu al transformårii ANIF în societate comercialå: economia de energie. “Cred cå pre¡ul real al apei a ajuns la

Profitul Agricol 36/2022

3.000 de lei mia de metri cubi, fårå a socoti cheltuiala fermierilor cu infrastructura secundarå. Dacå ANIF ar fi societate comercialå, nu s-ar iriga mai sus de treapta a treia”. Dogårescu, care irigå integral cele 2.000 de ha ale fermei sale, insistå pe beneficiile pe termen lung ale investi¡iilor în iriga¡ii cu consum redus de energie. “Am fost în vizite de informare în Spania, Portugalia, SUA, Mexic. Nicåieri nu existå infrastructurå pentru pomparea apei în amonte, pânå la altitudinea de 200 de m, ca la noi. În SUA se practicå mult iriga¡iile prin inundare, cu costuri minime, cu apå ce ajunge în ferme gravita¡ional, din lacurile de acumulare din amonte, unde apa este adunatå din toamnå pânå în primåvarå”. Dogårescu solicitå ca dintre criteriile de eligibilitate la finan¡area proiectelor de iriga¡ii så fie eliminate cerin¡a privind preexisten¡a contractelor cu ANIF ¿i cu furnizorii de electricitate. “Am în vedere realitatea situa¡iei din teren, cu multe structuri dezafectate. Dacå nu se eliminå aceste criterii, multe proiecte viabile vor fi ocolite ¿i nu ne vom atinge poten¡ialul de iriga¡ii. Oricum, nu cred cå, în prezent, se irigå efectiv mai mult de 500-600.000 ha. Ajungem la 1,7 milioane ha doar dacå se cumuleazå toate udårile”.

Robert VERESS

ªtefan Moraru, fermier din Peri¿oru, Cålåra¿i, solicitå autoritå¡ilor så le impunå concesionarilor re¡elelor de electricitate så realizeze, pe cheltuiala lor, infrastructura pentru alimentarea sta¡iilor de pompare ¿i de punere sub presiune. “Aceste sta¡ii au fost vandalizate, iar acum problema e reconectarea lor la sistemul de alimentare cu energie electricå. Concesionarii re¡elelor refuzå så facå investi¡ii, totul trebuie så se facå pe banii fermierilor. Cine poate da 50.000 de euro pentru un kilometru de cabluri, fårå a mai discuta de transformatoare?” Sistemele de iriga¡ii nu sunt atractive pentru bånci ca garan¡ii, fiindcå nu se tranzac¡ioneazå, recunoa¿te Tiberiu Moiså, director general adjunct Banca Transilvania. “Toatå lumea preferå så achizi¡ioneze sisteme noi de iriga¡ii, nu la mâna a doua. De aceea, sistemele existente în ferme nu pot fi gajate. E posibil ca, în timp, lucrurile så se schimbe. Momentan nici nu sunt foarte multe solicitåri pentru finan¡åri de sisteme de iriga¡ii. Probabil cå se vor înmul¡i ¿i atunci vom veni în întâmpinarea acestor cereri cu solu¡ii noi”.

Apa, o miz\ mult prea important\ Pre¿edintele APPR se declarå total de acord cu propunerea lui Nicolae ªerban: “O sus¡in cu tårie. Este complet anapoda ce se întâmplå la ANIF. Este o agen¡ie cu sute, poate chiar mii de angaja¡i, care nu fac mai nimic, de 30 de ani! Nu trebuie så dea socotealå nimånui, iar noi le plåtim salariile necondi¡ionat.” ¥n opinia lui Sitaru, într-un sistem concuren¡ial, cu consumul de apå contorizat, performan¡a activitå¡ii fiecåruia poate fi determinatå ¿i remuneratå în consecin¡å. ªi astfel ANIF ar realiza mult mai multe repara¡ii, modernizåri, construiri de noi sisteme de iriga¡ii. “A¿ merge chiar mai departe ¿i a¿ face mai multe societå¡i, ca så fie ¿i concuren¡å între ele, ca în cazul energiei electrice ¿i gazelor.” Aståzi, pentru destui agricultori, acest model cu o Agen¡ie care nu då socotealå nimånui nu e sustenabil. Apa pentru iriga¡ii trebuie så aibå o valoare, în baza cåreia så se realizeze veniturile societå¡ii care o furnizeazå. Nicolae Sitaru considerå cå analiza iriga¡iilor trebuie så plece de la resursele de apå. “Ministrul spune cå trebuie så ajungem så irigåm 2,5 milioane de hectare, chiar 3 milioane. Dar, în vara asta, s-au irigat doar 600-700.000 ha ¿i nu a ajuns apa. Ce ne facem când vor fi 3 milioane de ha de irigat? Din perspectiva fermierului, lucrurile stau a¿a: investi¡ia pe hectar irigat e de minim 3-4 mii de euro. Cum e så bagi banii å¿tia ¿i så vezi cå ¡i se opre¿te apa pe canal când ai mai multå nevoie de ea? Anul acesta mul¡i au avut noroc cå 30

au cåzut ploi exact când s-au oprit iriga¡iile, cå altfel fåceau la irigat produc¡iile pe care le-am ob¡inut eu la neirigat”. Ar fi o solu¡ie stocarea apei în sezonul mai ploios, dar, în lipsa lacurilor de acumulare, fermierii se vor uita în sezonul secetos la frumoasele instala¡ii de iriga¡ii cum zac neutilizabile din cauza insuficien¡ei apei de iriga¡ii. “Când nu va ajunge apa pentru to¡i nu vor fi revolte ¿i tot soiul de incidente? Deja anul åsta au fost scandaluri, chiar cu violen¡e, între fermieri. Unii de prin Bråila ¿i Ialomi¡a au oprit ståvilare, ceilal¡i s-au dus peste ei ¿i a ie¿it cu båtaie. În unele OUAI-uri s-a ajuns pânå acolo încât så se interzicå irigatul prin picurare, care necesitå o presiune mai mare ¿i nu mai ajunge apa la vecinii care irigå cu pivo¡i”. Elsit, ferma lui Sitaru, nu beneficiazå de amenajamente de iriga¡ii în apropiere, dar liderul APPR sare în apårarea celor care nu irigå, de¿i au apå pe canal.

“Am cunoscut ¿i din cei care nu irigå, de¿i au apå pe canal. Nu o fac pentru cå nu au încredere cå vor avea apå constant, mai mul¡i ani la rând. Anul acesta, s-a livrat apå o perioadå ¿i apoi s-a oprit, dar e posibil ca, în scurt timp, så se trezeascå guvernan¡ii cå nu mai pot sus¡ine costurile energetice de pompare. ªi-atunci, unii spun cå investi¡iile în iriga¡ii nu vor mai putea fi amortizate. În al doilea rând, e problema regimului de proprietate a terenurilor, care nu se comaseazå, pentru cå nu se dore¿te o reformå a proprietå¡ii. Arendatorii pot måri arenda sau le pot cere oricând arenda¿ilor så-¿i ia tålpå¿i¡a, dupå ce au investit în iriga¡ii. În al treilea rând, nu s-a fåcut nimic pentru ¡inerea sub control a tâlhåriei. Ar trebui urmårite ¿i pedepsite mai aspru furturile. Paza pivo¡ilor cre¿te enorm costurile, e o investi¡ie ce nu trebuie så fie necesarå într-o ¡arå normalå”.

Robert VERESS

Petre Daea respinge ideea Un lucru este limpede. Câtå vreme Petre Daea va fi ministrul Agriculturii, ANIF va råmâne agen¡ie. “Este exclus så o transformåm în companie! ANIF func¡ioneazå foarte bine acum, a¿a cum e. Nu trebuie umblat la structurå. Suntem în plin proces de executare a lucrårilor de investi¡ii în infrastructura de iriga¡ii. Orice modificare ar împieta asupra bunei activitå¡i, ar pune în pericol respectarea calendarului de inves-

ti¡ii. Sigur, fiecare este liber så gândeascå, så exprime propriile idei. Înså, din cele constatate de mine, nu este cazul så facem aceastå schimbare”. Profitul Agricol 36/2022

CULTURI VEGETALE

Controlul [oarecilor-de-câmp în culturile de toamn\ ªtim cå una dintre amenin¡årile permanente ale culturilor agricole, miri¿tilor, livezilor, silozurilor etc. este ¿oarecele-de-câmp (Microtus arvalis), a cårui înmul¡ire acceleratå este favorizatå de sistemul de lucråri fårå aråturå, vremea caldå ¿i secetoaså, dar ¿i de iernile blânde. Pentru culturile de toamnå (rapi¡å, cereale), în cazul invaziilor controlate ineficient, se poate ajunge la compromiterea totalå a culturii. Singura metodå eficientå pentru controlul ¿oarecilor-de-câmp este utilizarea rodenticidelor cu ac¡iune localizatå.

Arvalin - solu¡ia eficientå împotriva daunelor provocate de ¿oareci Rodenticidul Arvalin reprezintå o momealå gata de utilizare, formatå din boabe de cereale impregnate cu fosfurå de zinc 25 g/kg. Boabele se plaseazå subteran, în galerii. Odatå ingerate de cåtre ¿oareci, în urma reac¡iei substan¡ei active cu acidul gastric, efectul letal apare foarte rapid. O singurå boabå de Arvalin este suficientå pentru un ¿oarece de 20 g.

Avantajele utilizårii Arvalin - În urma utilizårii produsului, nu rezultå reziduuri care ar putea prezenta un pericol pentru plantele de culturå. - Este u¿or de manipulat datoritå aplicatorului special ¿i nu necesitå capcane suplimentare. - Ac¡iunea este rapidå, efortul de amplasare este minim. ¿i la 35 de cm adâncime, în sol. Totu¿i, existå câteva semne care trådeazå prezen¡a ¿oarecilor într-o anumitå zonå sau solå: - Multiple orificii cu rol de aerisire ¿i acces, cu un diametru de 4 cm. - Prezen¡a mu¿uroaielor, mai ales în perioadele în care ¿oarecii strâng rezerve. - Atacuri în vetre: afectarea culturilor nu se face uniform, ci este concentratå în anumite zone, unde plantele sunt distruse. Unele surse men¡ioneazå cå ¿oarecele adult consumå aproximativ 20 g de

Avertismente la utilizare Micii producåtori ai marilor pagube în câmp ªoarecii din specia Microtus arvalis sunt u¿or de recunoscut: au o culoare brun-ro¿catå, cu o dungå deschiså în lateral ¿i burta cenu¿ie. Se înmul¡esc rapid, femelele ajungând la maturitate sexualå în numai 13-15 zile, mai ales în condi¡ii favorabile, de exemplu, la temperaturi în intervalul 5-22°C. Dacå în gospodårii sunt u¿or de reperat, dupå zgomot, urme de alimente consumate, miros specific, depistarea lor în câmp este mai dificilå, pentru cå tråiesc în galerii såpate chiar 32

Pentru un control cât mai bun, este recomandat så aplica¡i produsul acolo unde galeriile sunt în stare optimå, deoarece ¿oarecii-de-câmp devin precau¡i atunci când acestea sunt deteriorate. Nu se pun momeli în arealele umede ¿i nici în apropierea zonelor de acces pentru oameni sau animale domestice. Se introduc 5-6 boabe de grâu tratat în galeriile principale. Intrårile principale sunt recognoscibile dupå nivelul de båtåtorire ¿i resturile de spice, boabe sau frunze cårate de ¿oarecii-de-câmp.

semin¡e pe zi, deci 7 kg de boabe, respectiv 11 kg de plante verzi anual. Acestor pierderi li se adaugå risipa automatå ¿i murdåria låsatå în urma rozåtoarelor.

Metode complementare pentru prevenirea urmåtoarelor infeståri În câmp: - Recoltarea la timp, pentru a diminua piederile. În acest fel, nu låsåm în urmå boabe ¿i spice care ar putea constitui hranå ¿i împiedicåm apari¡ia samulastrei (de grâu, porumb), mai ales în toamnele cålduroase, ¿tiind cå samulastra poate constitui o surså consistentå de aprovizionare pentru ¿oareci. - Lucrårile de toamnå (dezmiri¿tirea ¿i aratul) pot duce la diminuarea numårului de ¿oareci. - Protec¡ia prådåtorilor naturali. Spa¡ii depozitare: - Primul pas de fåcut pentru a întârzia atacurile ulterioare este igienizarea foarte bunå a spa¡iilor de depozitare, colaborarea cu vecinii ¿i sigilarea incintelor, pentru a evita påtrunderea în interior; aici ¿i-ar putea gåsi condi¡ii optime pentru supravie¡uire ¿i reproducere, precum ¿i rezerve de hranå suficiente.

Kwizda Agro Profitul Agricol 36/2022

LUMEA DIGITAL|

Acceleratorul digital Agricover [i parteneriatul cu Microsoft Ullmanna, un start-up Agritech din Republica Cehå, Verdefood, un marketplace românesc, ¿i Proofminder, o platformå maghiarå de inteligen¡å artificialå pentru agricultura de precizie sunt câ¿tigåtorii primei edi¡ii a Nextcelerator, programul de accelerare în domeniul agritech derulat de Agricover ¿i Microsoft. Cincizeci de start-up-uri AgriTech din Europa Centralå ¿i de Est s-au înscris în Nextcelerator. Printre start-upurile selectate se numårå proiecte de marketplace, proiecte agroalimentare ¿i proiecte de optimizare a proceselor agricole, majoritatea dintre acestea având deja venituri, cu trac¡iune ¿i inten¡ia de a-¿i rafina produsul ¿i de a-l extinde în zone geografice mai largi. Locul 1 - Ullmanna a dezvoltat un produs hardware care se ata¿eazå la tractoare pentru a tåia buruienile de pe rând. Produsul provine din Republica Cehå. Produsul detecteazå planta ¿i de-

cide dacå så o taie sau nu. Acesta oferå o solu¡ie ecologicå pentru erbicide ¿i reduce semnificativ necesitatea plivitului manual în agricultura ecologicå. Locul 2 - Verdefood un marketplace românesc care conecteazå fermierii locali din jurul ora¿elor Bucure¿ti ¿i Cluj-Napoca cu cererea localå de legume ¿i fructe proaspete. În plus, platforma le oferå fermierilor instrumente pentru a-¿i gestiona mai bine procesele de aprovizionare. Locul 3 - Proofminder este o platformå maghiarå de inteligen¡å artificialå pentru agricultura de precizie monitorizarea culturilor/ frunzelor pentru agricultori sub forma unei platforme SaaS cu parteneri de produc¡ie cu drone. Platforma se adreseazå marilor întreprinderi agricole din Europa Centralå ¿i de Est, producåtorilor de semin¡e, cultivatorilor de mere (sau al¡i pomi fructiferi) ¿i altor jucåtori.

Obiectivul general al acestui program este de a dezvolta capacitatea start-up-urilor ¿i a antreprenorilor din domeniul agritech din Europa Centralå ¿i de Est, astfel încât så aibå un poten¡ial mai mare de a genera venituri durabile ¿i de a-i pune în legåturå cu parteneri de investi¡ii de capital de cre¿tere pentru a-¿i continua planurile de dezvoltare. “Avem fermieri în echipa noastrå, iar acest lucru este foarte important, deoarece solu¡ia noastrå le u¿ureazå foarte mult via¡a. De asemenea, suntem încânta¡i så fim sus¡inu¡i ¿i recunoscu¡i de cei trei parteneri: Agricover, Microsoft ¿i SeedBlink, ¿i încurajez fondatorii de start-up-uri så participe la astfel de acceleratoare specializate pentru a se dezvolta cu adevårat. Nextcelerator ne-a oferit sprijin în afaceri, expertizå, cuno¿tin¡e despre domeniu ¿i network - ceea ce mi se pare foarte valoros”, a declarat Martin Ullmann, fondatorul Ullmanna.

“Suntem încânta¡i de succesul programului care a atras participan¡i din Europa Centralå ¿i de Est. Am våzut multe idei bune ¿i solu¡ii de agritech valoroase pentru dezvoltarea agriculturii sustenabile ¿i pentru digitalizarea agriculturii. Le mul¡umim partenerilor SeedBlink ¿i Microsoft pentru acest proiect bun ¿i îi asiguråm pe to¡i participan¡ii de sprijinul nostru în continuare. Aceste rezultate ne încurajeazå så privim cu interes spre edi¡iile viitoare.” Liviu Dobre, director general Agricover Holding 34

Profitul Agricol 36/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Secretele tomatelor “Pentru producåtorii de tomate, anul 2022 a fost o lec¡ie deschiså. Ne-am dat seama cå nu ¿tiam multe, iar canicula ne-a învå¡at cum så ne descurcåm în situa¡ii de crizå. Nu am fost pregåti¡i pentru asemenea situa¡ii extrem de dificile”, spune Sabina Vålean din satul Murani, comuna Pi¿chia, Timi¿, care exploateazå un solar de 300 metri påtra¡i, dar ¿i în spa¡iul exterior, unde mai cultivå ardei, vinete ¿i castrave¡i.

Trispul - pericolul absolut în 2022 Condi¡iile climatice dificile din acest an au pus-o pe Sabina Vålean la grele încercåri, în primul rând cå nu a avut informa¡ii de ajuns ¿i pregåtire så poatå evita efectele distrugatoare ale secetei. La temperaturi ridicate, planta nu mai produce licopen, substan¡a chimicå responsabilå de transformarea fructelor în ro¿u. Dacå temperaturile exterioare sunt caniculare, procesul de maturare va încetini. Florile de tomate sunt hermafrodite, pår¡ile mascule ¿i femele se gåsesc în cadrul aceleia¿i flori. Polenizarea se realizeazå cu polen propriu, la temperaturi de 17-24 de grade, iar umiditatea aerului trebuie så fie mai micå de 40%. Prin urmare, temperaturile extreme le dåuneazå. “Ceea ce nu am ¿tiut este faptul cå, atunci când este foarte cald, ro¿iile nu 36

dezvoltå aceastå subtan¡å care determinå coacerea. A¿adar, când sunt temperaturi foarte mari, existå un risc ca tomatele så nu ajungå la maturitate, så se coacå. Pânå la urmå, må declar mul¡umitå în acest an ¿i din punctul de vedere al mersului pie¡ei, al clien¡ilor, dar ¿i al evolu¡iei soiurilor”, a mårturisit Sabina Vålean. Semin¡ele le ob¡ine de la sta¡iunea de cercetare din Buzåu sau de la al¡i producåtori priva¡i de tomate. În 2022, ea a cultivat 10 varietå¡i de ro¿ii. De la institutul Florelia din Buzåu, a avut soiul Hera, sub formå de ardei, soiul Inima de bivol sau soiul tip Parå. De asemenea, de la al¡i producåtori a cultivat ro¿ii Ananas portocaliu. “Am soiuri foarte bune, integrate ¿i foarte gustoase, crescute natural sutå la sutå. Acestea sunt atuurile ro¿iilor produse de mine, så nu zic secretele. Natural înseamnå så nu fertilizezi chimic sau foarte pu¡in, la nevoie. De obicei, po¡i fertiliza chimic, dar dupå o analizå de sol, nu a¿a la întâmplare. Fertilizez chimic, prin adåugare de potasiu, numai dacå acest element lipse¿te din sol. În rest, nu. Potasiul ajutå la coacere, iar dacå nu existå în sol, va fi foarte greu pentru ca ro¿ia så se coacå. De ce evitå tratamentele chimice? “Eu îmi dau seama dupå råsaduri dacå plantele sunt bolnave sau nu. De aceea, de obicei, nu apar boli ¿i nu e nevoie de interven¡ii chimice. A¿adar, eu plantez numai tomate sånåtoase, fårå riscuri de boli”, ni se dezvåluie unul dintre secretele Sabinei. Totu¿i, anul acesta, din cauza

dezechilibrului atmosferic provocat de temperaturile extreme, în mod nea¿teptat, a existat un atac de trips, un dåunåtor foarte periculos, un fel de påianjan care în¡eapå frunzele, apoi acestea se usucå. Grav este cå tripsul atacå legumele în toate fazele de dezvoltare, de la råsad pânå la sfâr¿itul culturii, ¿i se localizeazå în cele mai ascunse pår¡i ale plantei. Tripsii în¡eapå ¡esutul epidermal, frunza, hrånindu-se cu masa fluidå. Apar pete mici albe-argintii cauzate de influxul de aer påtruns în urmå atacului, apoi frunzele se usucå. Pentru a evita orice alte complica¡ii ¿i tratamentele chimice, doamna Sabina a eliminat plantele. Le-a scos din påmânt ¿i le-a aruncat. De fapt, existå ¿i pu¡ine tratamente eficiente. Anul acesta, atacul de trips a adus o pierdere de 20% la plante, dar a fost recuperatå. Råsadurile råmase au produs foarte bine ¿i au compensat la produc¡ie. Marea problemå a fost coacerea mai dificilå, din cauza cåldurii excesive. Totu¿i, în final, când Sabina Vålean a tras linia, nu a ie¿it pe minus. Dimpotrivå.

Pre¡ul energiei electrice creeazå probleme Sabina Vålean are o pia¡å asiguratå de re¡eaua de prieteni ¿i cuno¿tin¡e care au încredere în produsele ei, i le cumpårå ¿i le recomandå ¿i altora, fiindcå ¿tiu cå sunt sånåtoase. Nu vinde în pia¡å fiindcå nu are timp ¿i så aibå grijå de solar, så culeagå ¿i så stea la tarabå. E o pierdere de timp prea mare. Profitul Agricol 36/2022

Sabina V\lean

O datå la douå - trei zile, pregåte¿te comenzile. De asemenea, este înscriså în grupul de facebook “Sus¡ine¡i producåtorii locali din Timi¿ ¿i Arad”. De doi ani de când este integratå în acest grup, tot timpul a avut comenzi. Oamenii sunt foarte interesa¡i de produsele oferite de producåtorii locali. ªtiu cå sunt mult mai sigure ¿i sånåtoase decât cele de la supermarket aduse din Turcia sau Olanda. Comenzile vin de la cetå¡enii din Timi¿oara, care deja sunt stabili. Din påcate, doamna Sabina nu are sprijin de la MADR. Solariul ei este mai mic de 1.000 metri påtra¡i ¿i nu poate primi cei 3.000 de euro. Cu costul energiei nu a avut probleme pânå acum. În primul rând, solariul are sistem de protec¡ie a plantelor, dar trebuie încålzit numai iarnå. Sabina Vålean are un model propriu ¿i sigur de cre¿tere. Planteazå la începutul lunii mai sau la mijlocul lunii aprilie, când permite timpul. Numai la cre¿terea råsadului utilizeazå cåldurå, fiindcå începe mai repede. Pânå acum a folosit energia electricå pentru producerea încålzirii, dar fiindcå curentul electric s-a scumpit de trei - patru ori, Profitul Agricol 36/2022

anul acesta, a utilizat sobå pe lemne pentru producerea încålzirii serei. Lemnele le-a avut în gospodårie. Nici nu a trebuit så le cumpere. “Nu generez costuri mari, fiindcå ro¿iile se dezvoltå cel mai bine în anotimpul cald. În extrasezon nu e ro¿ie. Problema este cå prea multå cåldurå nu face bine ro¿iei, cum a fost în acest an. A mers bine, doar cå fructele nu s-au înro¿it cât ar fi trebuit. Coptul a fost foarte încet. Cåldura extremå le-a dat sistemul de coacere peste cap”. Soiul Inima de bivol produs din semin¡e din Bulgaria este preferatul Sabinei Vålean. Acesta este un soi tradi¡ional, nu un hibrid. De aceea este a¿a bun. Are pulpå foarte denså ¿i gustoaså. Când o tai, råmâne ca o fleicå întinså. Ro¿iile Inimå de bivol ro¿u sunt un soi tradi¡ional bulgåresc, cu cre¿tere nedeterminatå, caracterizat prin formå de inimå a fructelor. Este unul dintre cele mai populare, datoritå randamentului mare ¿i a calitå¡ii produselor. Al doilea soi preferat este Parå, numit a¿a fiindcå pulpa are consisten¡a unei pere, ob¡inut de la institutul din Buzåu. Acesta este un soi semitimpuriu

nedeterminat foarte productiv. Fructele au culoare ro¿ie, sunt mari, seamånå cu o parå, dar au nervuri, cu greutatea medie de 200-220 grame. Pulpa este consistentå ¿i extrem de gustoaså. Cel mai inedit soi este Nelumi, denumire datå dupå numele Lumini¡ei Poujade, o producåtoare de tomate cu cetå¡enie românå ¿i francezå, din Cheglevici, jude¡ul Timi¿. Nelumi este un soi nou foarte gustos ¿i foarte apreciat de clien¡i. Lumini¡a Poujade a cultivat 160 de varietå¡i de tomate ro¿ii, negre, indigo, portocalii sau albe, dintre care 140 noi, iar semin¡ele le-a primit de la colec¡ionari prieteni din toatå lumea. “Lumini¡a a avut un eveniment la Buzåu, iar cercetåtorul care studia acest soi i-a dat numele doamnei Lumi, plus prefixul “ne”, de la Nelu. Semin¡ele le-am primit de la domnul ing. Costel, de la institutul din Buzåu, înainte så o cunosc pe doamna Poujade. Tomatele sunt negre în degrade la culoare pe måsurå ce se coc, dar pulpa råmâne ro¿ie când o tai”, a explicat producåtoarea Sabina Vålean.

Gheorghe MIRON 37

CRE{TEREA

ANIMALELOR Gheorghe Nea]\> “Petre Daea omoar\ performan]a din zootehnie” Ministerul Agriculturii a publicat, în dezbatere, un proiect de hotårâre de Guvern care stabile¿te un ajutor de maxim 300.000 de lei/beneficiar pentru crescåtorii de ovine care vor så înfiin¡eze stâne în zona montanå pentru prelucrarea laptelui. Sigur, cu un spa¡iu amenajat corespunzåtor, adåposturi pentru animale ¿i pentru ciobani. Gheorghe Nea]\

ugetul total alocat schemei de ajutor este de 34.600.000 lei, echivalentul a 7 milioane de euro. Beneficiarii eligibili trebuie så îndeplineascå cumulativ urmåtoarele condi¡ii: a) så fie crescåtori de animale conform art. 1 din Legea nr. 332/2018; b) så î¿i desfå¿oare activitatea în zona montanå; c) så acceseze o singurå datå pe întreaga perioadå de derulare a Programului investi¡iile; d) så nu fi primit sprijin prin PNDR 2014-2020, inclusiv pe perioada de tranzi¡ie la noua Politicå Agricolå Comunå, pentru acelea¿i cheltuieli eligibile legate de investi¡iile prevåzute la art. 5 alin (1). Valoarea totalå maximå eligibilå a proiectului permiså pe acest tip de investi¡ie este de 300.000 lei, din care 50% reprezintå ajutor de stat ¿i 50% reprezintå co-finan¡area beneficiarului. Cheltuielile eligibile sunt cele privind construc¡ia stânelor montane;

Profitul Agricol 36/2022

achizi¡ionarea terenurilor în limita a maxim 10% din totalul costurilor, cheltuieli cu achizi¡ia de utilaje, inclusiv prin leasing, în limita valorii de pia¡å a activelor, alte cheltuieli ca elaborarea de studii de fezabilitate, studii geotehnice, studii topografice, studii de mediu, proiecte de construc¡ie, servicii de arhitecturå, consultan¡å ¿i autoriza¡ii. Cererea de sprijin se depune la Agen¡ia Na¡ionalå a Zonei Montane.

Crescåtorii de oi nu s-au aråtat entuziasma¡i de paliativul lui Petre Daea. Astea-s prostii, spune Gheorghe Nea¡å, director la Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine “Dacia” din jude¡ul Hunedoara. “Dacå are oi, omul î¿i face ¿i stânå, fårå ajutorul ministerului. Sunt bani arunca¡i. Petre Daea taie subven¡iile ¿i då ajutoare pentru stâne. El a tåiat 55

de milioane de euro din subven¡iile pentru oaie pe exerci¡iul financiar 20232027 ¿i acum aruncå praf în ochi cu stânele de munte.” Nea¡å, zootehnist cu vechime, crede cå aståzi vaca de lapte are nevoie de bani, dar nu trebuie plåtite toate caricaturile care dau doi litri de lapte pe zi. Trebuie stimulatå performan¡a. “Ministrul nu acceptå acest principiu sånåtos pentru cå nu în¡elege. El då 370-400 de euro pentru vaca de lapte. Aceia¿i bani îi då ¿i celui care are vaci cu 8.000 de litri de lapte pe lacta¡ie, då ¿i pentru vaca de 2.000 de litri de lapte la o lacta¡ie. De aceea, România are ¿i acum o produc¡ie medie de 3.500 de litri pe lacta¡ie. Nu s-a modificat. Am ajuns coada Europei deoarece Petre Daea nu sus¡ine performan¡a. El le då la F to¡i la fel ¿i a¿a nu avem fermieri

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR competitivi cu cei din Occident.” Dupå pårerea lui Nea¡å, ar trebui så existe un sprijin ¿i pentru cel cu o vacå, care o pa¿te pe marginea drumului, dar nu la acela¿i nivel cu subven¡ia fermierilor performan¡i. “A tåiat ¿i de la porci, ¿i nici acolo nu face ce trebuie. Nu stimuleazå ferma de reproduc¡ie, de aceea nu avem carne. A venit Petre Daea la al cincilea mandat. Sincer vå spun: cu ªtefan Gheorghiu nu se face capitalismul!”

Pe 24-25 septembrie, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia va avea expozi¡ie de oi la Coste¿ti, Hunedoara. ¥ntre timp, din luna iulie, oierii furajeazå animalele din stoc. “Oaia era singura specie competitivå la nivel european. Gata, acum a terminat ¿i oaia. Din cauza ministrului,

scad efectivele: a tåiat subven¡ia ¿i oamenii se gândesc ce så mai facå.

Omologarea ºurcanelor

Nu po¡i så faci performan¡å fårå registre genealogice, fårå controlul oficial al performan¡elor, fårå controale de produc¡ie, fårå controalele statului pe controalele fåcute de asocia¡ii. Putem fi competitivi cu porcul la nivel european? Dar cu vaca de lapte? Nu putem. Ajunsesem la 12 milioane de oi, eram pe locul trei în Europa ¿i voiam så ajungem la 25 de milioane, ca så fim pe locul întâi. Laså berbecii haotic. Nu în¡elege aceste treburi. Stabilisem cu ministrul Adrian Chesnoiu un sprijin pentru mielu¡e când intrå la prima fåtare, ca så påstråm efectivele. ªi acum a venit Petre Daea ¿i a tåiat subven¡iile”, se plânge Gheorghe Nea¡å.

Gheorghe Nea¡å s-a implicat constant în eforturile oierilor pentru ameliorarea varietå¡ilor de ºurcanå, pentru omologarea lor. “Am så le omologhez chiar dacå trece peste cadavrul meu. Lucrårile au avansat foarte mult. Ne mai trebuie un an ¿i jumåtate pentru a ob¡ine toate performan¡ele de produc¡ie, lucrårile au avansat mult. Trebuie så încheiem un ciclu de produc¡ie. Trebuie så le omologåm performan¡ele. Diferen¡e genetice existå între ele. Colaboråm cu un grup de cercetåtori din Slovacia ¿i cu Institutul Palas. Slovacii solicitå punctul nostru de vedere fiindcå au ¿i ei ni¿te popula¡ii vechi. Proiectul devine transfrontalier, devine european”, explicå Nea¡å.

Oile române[ti care ajung s\ fie vândute în Fran]a George Cå¡ean, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, trimis acolo de USR Plus, de¡ine o fermå de familie integratå, împreunå cu fra¡ii såi, Silviu ¿i Ionu¡. Fra¡ii Cå¡ean au ajuns la performan¡e de nivel european cu oile lor de la Rotbav, jude¡ul Bra¿ov. “Am våzut cå partea de co-finan¡are ajunge la 60%. 300.000 de lei nu este o sumå neglijabilå. M-ar interesa så facem o investi¡ie la nivel de cooperativå pentru un centru de colectare ¿i de procesare, unde putem ajunge la 90% sprijin. Ca så dåm 600.000 de lei pentru o stânå e mult prea mult. Dacå dådeau måcar 70% finan¡are, poate må mai gândeam. Facem prima livrare de carcase de miei spre Fran¡a. Francezii oferå aproape 8 euro pe kilogram pentru carcase E ¿i U. Este vorba de miei de ºurcanå ¿i de ºigaie, metisate cu un berbec de carne. 40

Noi colaboråm cu francezii, facem metisåri cu berbeci Ile-de-France, cu Suffolk, Cap Negru German. Este prima livrare în Fran¡a. Am pregåtit 600 de carcase cu Abatorul din Sålaj, care ne oferå prestare de serviciu de 7,5-8 euro la o carcaså abatorizatå. Pre¡ul mielului în viu este numai 12-13 lei. Furajele s-au scumpit mult ¿i se face greu finisarea. Am mai fåcut o campanie de reducere a redeven¡ei pentru på¿unile comunale din cauza secetei, ne ocupåm de programul «Cornul ¿i laptele»”, spune George Cå¡ean.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Aurel Nie[> Subven]ia trebuie s\ se dea pentru produc]ie Aurel Nie¿ din ªicula, Arad, este un împåtimit de cre¿terea vacilor. El a pornit de la o vacå ¿i doi cai în 1990, iar acum a ajuns la 100 de vaci Holstein, fårå så fi primit vreodatå ajutoare de la stat sau fonduri europene. Cu logica imperturbabilå a bunului-sim¡, badea Nie¿ nu poate fi påcålit. El nu prime¿te sprijin cuplat zootehnic ca så nu spunå minciuni. “Eu må duc la bisericå în fiecare duminicå ¿i nu ¿tiu min¡i”, iar sprijinul cuplat zootehnic este un fals, crede el.

urel Nie¿ prime¿te numai subven¡ia pe cap de vacå, dar nu prime¿te sprijinul cuplat zootehnic. “Aici este cea mai mare minciunå, care se plåte¿te. Am våzut cum se furå în Olanda, în România, în Austria. «Am våzut cå ai cea mai bunå vacå Bål¡atå Româneascå din ¡arå», i-am zis unui vecin. Când ai fåcut måsuråtorile: la 29 de zile sau la 49 de zile?» «La mine nu a venit nimeni în control niciodatå»”, mi-a zis el. Bine cå ai ie¿it primul pe ¡arå. Se poate verifica: bine, ai fåcut un milion de litri de lapte pe an, ia så vedem facturile care aratå cât lapte ai livrat la procesator. ªi atunci ne låmurim... Nu vreau så-mi dea bani pentru cre¿terea valorii genetice. Dacå statul vrea så plåteascå ameliorarea, valoarea geneticå, trebuie så plåteascå produc¡ia pentru cå ¿tim noi ce trebuie fåcut. Toate vacile mele au origine atestatå. Putem verifica u¿or: cât lapte luai cu 10 ani în urmå de la 100 de vaci, cât

Profitul Agricol 36/2022

lapte produci azi de la 100 de vaci? ªi atunci pentru ce så plåtim geneticå mai bunå an de an? Bani care se dau pe minciuni. Primeam 3.000 de lei pe o junincå dacå era fiicå de taur în testare. Luasem 7 juninci de la Arad. Cel mai simplu este så-i dåm fermierului subven¡ie pe produc¡ie ¿i apoi este grija lui, ¿tie el ce trebuie fåcut în fermå ca så creascå produc¡ia. La fel pentru carne. A¿a am putea ¿ti adevårul despre fermele noastre ¿i s-ar reduce evaziunea fiscalå. Nu s-ar mai vinde vaca la negru. Fiecare ar cere facturå dacå mai prime¿te 1.000 de lei de la stat”.

Mai bine fårå vaci În acest an, e fericit cine nu are vaci pentru cå furajele s-au scumpit tare, spune fermierul din ªicula. A ajuns laptele 2 lei kilogramul pe bazå de contract. “Am avut contract cu Napolact. Olandezii de la Friesland au venit în România så facå bani, nu au venit så ne facå nouå avere. Ei trebuie så reducå numårul de vaci în Olanda. Românii se duc la mare ¿i ¿tiu så culeagå sparanghel ¿i cåp¿uni”. Cooperativa TimLactAgro nu merge strålucit, crede fermierul. “Friesland-Campina s-a format prin fuziunea celor douå cooperative din Olanda. Func¡ioneazå de pe la 1880. Nu a trecut prin experien¡a nivelatoare a cooperativei comuniste. Noi a¿a am învå¡at la cooperativa agricolå de produc¡ie cå toatå lumea trebuie så aibå un beneficiu ¿i nimeni så nu poarte nicio råspundere. De aceea, cooperativa olandezilor func¡ioneazå ¿i a

noastrå nu. Ei a¿teaptå dividende la sfâr¿it de an. Fabrica noastrå då tot 2 lei pe litrul de lapte, la fel ca Friesland. Pentru fabricå nu-i foarte avantajos. Noi vindem produse numai din lapte, la fel ca produsele cu înlocuitori de pe pia¡å. Noi concuråm cu brânza din ulei de palmier, cu fåinå proteicå din soia. Se pun doi litri de lapte la un kilogram de brânzå, iar restul sunt adaosuri. Iar noi vindem brânza noastrå numai din lapte cu acela¿i pre¡. Nu-i ieftin, nu cumpårå. La pråvålia din ªicula, se vinde telemeaua cu 12 lei kilogramul. La fabrica noastrå, noi punem peste 6 litri de lapte. Dacå este 2 lei litrul, înseamnå peste F 12 lei. Laptele trebuie trans-

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Aurel Nie[, {icula, jud. Arad

portat de la fermå la fabricå, trebuie procesat, iar acolo apar alte cheltuieli cu procesarea. ªi nu po¡i så-l vinzi cu 2 lei. La pre¡ul de 12 lei, telemeaua nu a våzut laptele. Iar statul român îi då voie så scrie brânzå pe produs, chiar dacå nu e din lapte. Ce înseamnå “lapte de soia”? Dic¡ionarul aratå cå laptele este produs de glanda mamarå. Påi “laptele de soia” e produs de glanda mamarå? Deci nu are voie så poarte numele de lapte. Så spunem “zeamå de soia”, dar nu lapte. Eu nu am våzut copil så creascå cu “lapte de soia”, dar cu laptele vacilor mele au crescut sute de copii. Eu vând laptele cu 4,3 - 4,4% gråsime ¿i cu 3,6% proteinå. Cu analize fåcute”.

Este descurajat cå statul nu controleazå nimic. “Noi avem produse pe care le vindem sub pre¡ul de cost, altfel råmânem cu ele. Cumpåråtorul se uitå numai la pre¡. Un vecin avea 21 de vaci ¿i le-a vândut pentru cå îi dådeau 80 de bani pe litru. Nu putea så le ¡inå. Renun¡å oamenii la vaci pe capete. Programul «Tânårul fermier» nu-i valabil. Majoritatea sunt copii de bani gata, nu se ocupå de påmânt ¿i iau bani. Ca så 42

råmânå tinerii în agriculturå, trebuie så le plåtim produc¡ia agricolå. Dacå tânårul a våzut cå tatål lui s-a zbåtut 25 de ani cu vacile ¿i tot sårac a råmas, degeaba îi dåm 50.000 de euro. Nu face nimic. Pleacå. Îi dai 50.000 de euro så stea ca tatål lui, numai cu datorii?” Nu existå un orizont de a¿teptare pentru zootehnie din cauza politicii strâmbe fa¡å de acest domeniu. “S-au scumpit cerealele, iar cel cu 60 de hectare de culturå mare e boier pe lângå mine. Vinde cereale. Are contract cu 1,55 lei kilogramul. Bagå 3.000 de lei pe hectar ¿i scoate 8.000 de lei. Noi am încurajat cultura mare excesiv, iar zootehnia am uitat-o. Porcul e de pomanå, laptele e de pomanå, carnea e de pomanå. Procesatorii s-au în¡eles între ei. Nu intrå unul peste altul, s-au cartelizat. To¡i vor lapte, dar så nu plåteascå pre¡ul corect. Dorin Cojocaru, pre¿edintele APRIL, trebuie så în¡eleagå cå nu avem lapte din cauza procesatorilor mari. Au vrut lapte de pomanå. Au råmas cei care nu mai pot abandona. Nici în Ungaria nu mai este ce-a fost în zootehnie. A scåzut ¿i la ei numårul de ferme. Dispar fermele mici. Eu am ajuns la o produc¡ie medie zinicå de 24-25 de litri pe vacå.

Trimit 1.000 de litri la procesat zilnic, mai beau vi¡eii.” Guvernan¡ii trebuie så priceapå cå asemenea oameni din agriculturå nu sau abrutizat muncind, ei gândesc cu mintea lor ¿i e greu så-i dai la întors, så le zici cå îi aju¡i, dar så nu faci nimic. “Am citit în Profitul Agricol cå problema Europei este supraproduc¡ia, nu criza alimentarå. Eu spun treaba asta de câ¡iva ani. De când må ¿tiu, vine povestea cu criza alimentarå ca så lucråm noi mai mult. Este crizå în lume. Se moare de foame în Africa pentru cå nu lucrå. La noi a fost secetå mare. Numai la televizor plouå. Porumbul s-a uscat. Eu semån orz ¿i triticale pentru furaje. Am scos 5 tone la hectar, aproape 6 tone pe unele loturi. Anul trecut, am fåcut 7-8 tone la hectar. Eu nu erbicidez påioasele. Eu semån påioasele devreme toamna ¿i primåvara, când porne¿te vegeta¡ia, buruienile se sufocå lângå orzul înfrå¡it. Dacå la 1 martie orzul are 10 cm, nu mai ai necazuri cu buruiana. O ploaie bunå pe 20 mai îmi asigurå o tonå în plus la hectar. Erbicidez numai porumbul”. Când vom avea suficientå råbdare ca så-i ascultåm?... Profitul Agricol 36/2022

MA{INI & UTILAJE Bednar Omega OO 4000 RFL, sem\n\toarea 2 în 1 Construitå de compania Bednar din Cehia, este o semånåtoare foarte adaptabilå, care efectueazå mai multe opera¡iuni în acela¿i timp. Omega OO 4000 RFL se aflå în portofoliul IPSO Agriculturå, care a efectuat zilele trecute o serie de demonstra¡ii în câmp cu ea, iar fermierii au fost foarte mul¡umi¡i de performan¡e. ¥n primul rând, are o serie de atuuri, unul dintre cele mai importante fiind faptul cå permite însåmân¡area culturii împreunå cu aplicarea de îngrå¿åminte între rânduri sau pe acela¿i rând, într-o singurå trecere. Un factor important îl reprezintå ¿i pregåtirea unui pat germinativ de calitate ¿i distribuirea uniformå a semin¡elor, datoritå barei de nivelare frontalå ¿i a sec¡iei performante de dis-

curi. Este de remarcat sistemul X-PRECISE, de dispunere a sec¡iunilor de discuri în formå de X, ceea ce eliminå devierea lateralå a întregului agregat de semånat. Garda la sol se men¡ine ridicatå, chiar ¿i în condi¡ii de umiditate ¿i rezisten¡å scåzutå. Un alt plus al semånåtorii

îl reprezintå amplasarea pe paralelogram a bråzdarelor de semånat, ceea ce asigurå plasarea uniformå a semin¡elor la adâncime constantå. Cât prive¿te distan¡a între rânduri, Omega OO 4000 RFL oferå douå op¡iuni, de 12,5 sau 16,7 centimetri.

Arpad DOBRE

Cea mai mare anvelop\ BKT Cei care vor vizita târgul Bauma de la München, în perioada 24 - 30 octombrie, vor avea literalmente o mare surprizå când vor ajunge la standul BKT. Aceasta deoarece producåtorul indian de anvelope va expune Earthmax SR 468, cu dimensiunea 40.00 R 57, cea mai mare anvelopå produså de BKT, cu o înål¡ime de 3,5 m. De asemenea, va fi expus ¿i modelul Earthmax SR 46, în douå dimensiuni: 33.00 R 51 ¿i 27.00 R 49, cu un diametru de peste 3 metri, respectiv 2,6 metri. Ambele modele sunt proiectate så echipeze basculante rigide ¿i sunt deosebit de rezistente la impact ¿i perforåri, datoritå structurii realizate în întregime din o¡el care oferå rezisten¡å carcasei. În plus, adâncimea E-4 a benzii de rulare oferå o rezisten¡å extremå în condi¡ii severe. În final, modelul inovativ al benzii de rulare ¿i compusul benzii de rulare au fost special dezvoltate pentru a reduce generarea de cåldurå în timpul rulårii.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 36/2022

MA{INI & UTILAJE

IPSO Agricultur\ Power Show, o demonstra]ie ca la carte Såptåmâna trecutå, IPSO Agriculturå a organizat Power Show, o amplå prezentare ¿i demonstra¡ie de utilaje, la sediul din Sânandrei, Timi¿, de pe DN69 - km 10.

ermierii au putut afla direct de la speciali¿ti cum func¡ioneazå cele mai noi ¿i performante 8 tractoare John Deere din seriile 6, 7 ¿i 8, o super-combinå T660 de 387 CP, plus 12 utilaje de prelucrare a solului, cum sunt discurile Optimer XL ¿i Performer 3000 de la Khun, scarificatoare, prå¿itoare, cultivatoare ¿i pluguri, de la Bednar ¿i Kuhn, o pompå ¿i un tambur cu un furtun de 500 m de la Bauer pentru iriga¡ii, dar ¿i o semånåtoare semidirectå, superperformantå ESPRO4000 RC de la Kuhn. Unul dintre cele mai spectaculoase discuri prezentate a fost Optimer XR. Noutatea este faptul cå discurile sunt montate pe suport independent, ceea ce conferå o vitezå mai mare

de lucru fa¡å de modelul vechi. Asemenea utilaje au lå¡imea de lucru cuprinså între 4 - 12 metri, ideale pentru prelucrarea superficialå a solului, faciliteazå descompunerea materiei organice ¿i previne pierderile de umiditate din sol. Combina 660 de la Johnn Deere este recomandatå pentru toate tipurile de culturå, dar în special pentru påioase. Rotorul lucreazå într-o gamå începând de la 250 pânå la 470 rota¡ii pe minut, la culturile mari cu boabe mari, ¿i de la 450 la 1000 - 1050 pentru påioase. Fiind cu flux conven¡ional ¿i având tobå de batere foarte mare, plus o tobå tangen¡ialå pentru separarea activå, utilajul oferå o calitate superioarå paielor eliminate, în compara¡ie cu combinele cu flux axial din seria S sau X, unde paiele sunt intens prelucrate. Un alt utilaj care a stârnit interesul a fost plugul Multimaster cu 5 trupi¡e semielicoidale, cu proprietå¡i foarte bune de penetrare a solului, de reversare a brazdei ¿i acoperire a resturilor vegetale, cu ajutorul antetrupi¡elor. Între trupi¡e existå o distan¡å de 102 cm ¿i o înål¡ime mare a cadrului de 85 - 91 cm.

Prå¿itoarea Row Master de la Bednar este destinatå prelucrårii solului în benzi, care poate påtrunde cu mare u¿urin¡å printre rândurile de culturå de porumb, floarea-soarelui sau sfeclå etc. Ajutå la dislocarea crustei solului ¿i creeazå un strat izolator, dacå este secetå, iar în acela¿i timp se poate aplica îngrå¿åmântul în rândurile de culturå. Utilajul are un sistem inteligent de control Culticam, cu o camerå frontalå, care monitorizeazå rândurile. De asemenea, cultivatorul Strip Master tot de la Bednar asigurå prelucrarea în benzi a solului imediat dupå recoltare fårå dezmiri¿tirea anterioarå. “Pe scurt, am recoltat grâul. În miri¿te, fårå nicio altå lucrare de dezmiri¿tire, intråm cu Strip Master”, a explicat Andrei Grivei, manager de produs IPSO Agriculturå. Trebuie så remarcåm faptul cå toatå tehnica agricolå prezentatå la sediul IPSO Agriculturå de la Sânandrei provenea de la fermieri, era deja vândutå. Stafful IPSO confirmå cå cererea de utilaje este foarte mare ¿i din aceastå cauzå, pentru unele tractoarele cum sunt cele cu ¿enile, sunt termene de livrare pentru anul 2024.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 36/2022

MA{INI & UTILAJE Atuurile transmisiei Claas CMATIC: confort, economii de motorinå, scåderea uzurii ¿i a timpului de lucru

Fermierii apreciaz\ tractoarele Claas

cu transmisia automat\ CMATIC Caravana Claas CMATIC Camp a ajuns såptåmâna trecutå la Ferma Didacticå Moara Domneascå, a USAMV Bucure¿ti, dupå ce, anterior, fusese la Timi¿oara. Demonstra¡iile în câmp au avut drept scop prezentarea performan¡elor superioare ale tractoarelor Claas echipate cu transmisia automatå CMATIC, fa¡å de cele ale transmisiilor mecanice.

orbim aici de patru atuuri: confort sporit pentru operatori, reducerea consumului de carburant, scåderea uzurii ¿i timp mai redus pentru efectuarea lucrårilor agricole. Claas CMATIC este un sistem de transmisie automatå pentru tractoare care spore¿te substan¡ial confortul operatorului în timpul variatelor sarcini de lucru. Concomitent, Claas CMATIC reduce mult uzura cutiei de viteze, iar împreunå cu sistemul electronic de management al utilajelor CEMOS poate scådea consumul de carburant cu pânå la 17%. La prezentare ¿i demonstra¡iile din câmp au fost aduse tractoarele Axion 870, Axion 830 ¿i Arion 660 echipate cu transmisie CMATIC. Acestea au fost conduse ¿i testate ¿i de cåtre fermierii invita¡i la demonstra¡ii, iar ace¿tia s-au aråtat foarte mul¡umi¡i de performan¡ele tractoarelor echipate cu aceastå transmisie automatå. Pentru a afla de ce ar trebui ca fermierii så opteze pentru tractoare Claas 46

echipate cu transmisie automatå CMATIC, am stat de vorbå cu George Måndi¡å, product manager Claas România. La demonstra¡iile în câmp de la Moara Domneascå au fost aduse trei tractoare dotate cu transmisie CMATIC ¿i unul cu transmisie hexashift full powershift, pentru ca fermieri care urmau så testeze aceste transmisii så poate face diferen¡a în mod practic, în condi¡ii de lucru reale în câmp, între cele douå tipuri de transmisii. George Måndi¡å a precizat cå, în prezent, CMATIC este eficientå pe tractoare mai mari, cu puteri de la 180 CP în sus, nefiind, deocamdatå justificate pentru tractoare mai mici, care nu pot opera utilaje purtate sau tractate mai grele. Totu¿i, specialistul Claas crede cå, peste 4-5 ani, chiar ¿i aceste tractoare urmeazå så dispunå de transmisii automate, deoarece aceasta este tendin¡a la nivel global. Dar ce ar justifica aceastå dotare care vine, totu¿i, cu anumite costuri? George Måndi¡å a sintetizat: confort, reducerea consumului de motorinå, a uzurii ¿i a timpului de lucru. Confortul ¿i u¿urin¡a în exploatare sunt foarte importante pentru operator. “Cu transmisie manualå trebuie så selectezi trepte de vitezå ¿i game în

func¡ie sol, dacå e tare, trebuie o anumitå vitezå, dacå este moale, trebuie adaptatå altå treaptå. Iar aceasta este doar o abordare, la care trebuie så adåugåm ¿i ce utilaje are ata¿ate tractorul, pe ce lå¡imi de lucru ¿i cu ce caracteristici. Sunt o serie de opera¡iuni în plus dacå utilajele sunt purtate sau tractate, dacå prelucreazå solul sau efectueazå alte lucråri, dacå trebuie ridicate la capåt de parcelå. Toate aceste opera¡iuni trebuie efectuate ¿i monitorizate permanent de operator. Ei bine, în cazul transmisie CMATIC, o serie de ac¡iuni devin automate, iar dacå se adaugå ¿i sistemul CEMOS, consumul de carburant se reduce cu 17% concomitent cu scåderea timpului de lucru ¿i a oboselii operatorului”, spune Måndi¡å.

Acestea ar putea fi suficiente argumente pentru utilizarea tractoarelor Claas cu transmisie CMATIC, dar am vrut så aflåm ¿i pårerea fermierilor invita¡i la demonstra¡ia Claas. Unul dintre cei care a urcat în cabina unui astfel de tractor la care era ata¿atå o grapå cu discuri Maschio Gaspardo Ufo a fost Iulian Mo¡oi, fermier din jude¡ul Arge¿. El administreazå o fermå vegetalå de 400 ha în localitatea Izvorul ¿i presteazå ¿i servicii de recoltare cu combine de cereale pe 1.000 ha ale altor fremieri. “Mai am douå tractoare Claas, unul fiind model Axion 840 echipat cu transmisie CMATIC, iar celålalt, Arion 650, cu transmisie hexashift. Transmisia CMATIC este superioarå celei mecanice, suntem interesa¡i så mai achizi¡ionåm måcar un tractor dotat Profitul Agricol 36/2022

MA{INI & UTILAJE cu astfel de transmisie, pentru cå astfel putem economisi carburant ¿i putem efectua ¿i încheia lucrårile agricole de pregåtire a terenului în timp mai scurt ¿i cu efort mai redus.” Fermierul arge¿ean spune cå ar vrea så mai achizi¡ioneze un tractor cu transmisie automatå ¿i putere de aproximativ 300 CP, ca så poatå lucra cu utilaje purtate sau tractate mai grele.

Amazone: Cultivator Cobra pentru minimum tillage Amazone propune, în aceastå perioadå, cultivatorul Cobra, un echipament performant în prelucrarea superficialå a solului, cu adâncimi de lucru între 4 ¿i 13 cm. Printre avantajele utilizårii lui se numårå: încorporarea intensivå a reziduurilor ¿i a culturilor de acoperire, un control exact al adâncimii, datoritå ro¡ilor de sprijin, o ac¡iune pe toatå suprafa¡a de lucru, pentru o prelucrare superficialå a solului, datoritå bråzdarelor tip picior de gâscå. În final rezultå un pat germinativ uniform, fin mårun¡it.

Cå tot vorbim de echipamente ata¿ate, la demonstra¡ia în câmp toate cele 4 tractoare - reamintim cå trei aveau transmisie CMATIC - au lucrat terenul cu astfel de utilaje. Printre acestea am remarcat grapa cu discuri UFO de 5 m, tractatå, produså de Maschio Gaspardo.

IPSO Agriculturå: Eficien¡å cu încårcåtorul Manitou MLT IPSO Agriculturå a livrat recent, în Vrancea, un încårcåtor Manitou MLT 737 130 PS+ Premium. Acest echipament are o serie de caracteristici tehnice interesante: înål¡ime maximå de lucru de 7 metri, capacitate maximå de ridicare de 3.700 kg, motor economic ¿i fiabil de 130 CP, cabinå ergonomicå cu un nivel al zgomotului de doar 69 dB. Are în dotarea standard furci ¿i cupå ¿i poate fi operat cu o gamå extinså de ata¿amente. IPSO Agriculturå oferå garan¡ie de 2 ani sau 3.000 de ore de func¡ionare.

Lucian Stånescu, product manager Maschio Gaspardo România, ne-a spus cå UFO este o grapå cu discuri agresivå, proiectatå så lucreze pânå la o adâncime de 12 - 20 cm (în func¡ie de sol), atât pentru pregåtirea paturilor germinative, cât ¿i pentru gestionarea reziduurilor de culturå în aplica¡ii minimum till. “Este disponibilå cu lå¡imi de 2,5 la 6 m (purtatå/tractatå) ¿i proiectatå pentru a lucra la viteze medii de pânå la 15 km/h. Conceptul, geometria ¿i viteza grapei cu discuri UFO asigurå un necesar de putere relativ redus, ceea ce are ca rezultat ¿i consumuri mici de carburant pe unitatea de suprafa¡å.” La demonstra¡ie fost utilizat un model cu lå¡imea de lucru de 5 m, iar fermierii ne-au spus cå tractoarele Claas cu transmisie CMATIC au fost u¿or ¿i confortabil de operat.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 36/2022

Iulian Mo]oi, fermier, jude]ul Arge[

NHR Agropartners: Economii cu Hardi ALPHA Evo III Sprayerul autopropulsat Hardi ALPHA Evo III din portofoliul NHR Agropartners oferå mai multå putere la un consum mai mic de motorinå pentru aplicarea tratamentului fitosanitar, datoritå motorului EcoDrive, care reduce consumul de combustibil cu peste 30%. Hardi Alpha Evo III este disponibil cu rezervoare de 4.200 ¿i 5.100 l ¿i rampe de 24 pânå la 39 m. Se poate deplasa pe ¿osele cu vitezå de pânå la 40 km/h, iar în câmp, cu pânå la 25 km/h, men¡inând precizia tratamentului ¿i confortul operatorului. 47

MA{INI & UTILAJE

Kverneland Enduro T, trei opera]iuni într-o trecere Kverneland ¿i-a lårgit gama de cultivatoare de miri¿te cu modelele tractate Enduro T ¿i Enduro Pro T, pliabile ¿i cu lå¡imi de lucru de la 4 la 5 metri. Acestea prelucreazå minim solul, reduc eroziunea, conservå umiditatea ¿i efectueazå 3 opera¡iuni într-o singurå trecere: prelucrarea solului ¿i încorporarea resturilor vegetale, nivelare ¿i consolidare.

oile cultivatoare Enduro T ¿i Enduro Pro T pot fi folosite eficient în ferme de mårime medie. Au capacitatea ca, odatå cu prelucrarea solului, så încorporeze inclusiv resturile vegetale lungi, cum ar fi cele råmase în urma recoltårii porumbului. Acest lucru este posibil ¿i datoritå distan¡ei dintre organele de lucru, care este de 280 mm în cazul versiunilor rigide ¿i de 270 mm / 275 mm în cazul

versiunilor rabatabile. De asemenea, eficien¡a acestor echipamente este datå ¿i de pozi¡ia organelor de lucru, care a fost optimizatå pentru a asigura un flux ¿i o amestecare optimå a solului. La acestea se adaugå ¿i spa¡iul mare dintre cadru ¿i suprafa¡a terenului, de 870 mm, care permite o amestecare u¿oarå a solului cu resturile vegetale, fårå blocaje. Adâncimile de lucru maxime ajung la 30 cm cu Enduro T ¿i la 35 cm cu Enduro Pro T. Pentru un pat germinativ de calitate este necesarå ¿i o nivelare ¿i consolidare corespunzåtoare a solului, iar cele douå noi modele de cultivatoare Kverneland pot fi dotate cu o serie de tåvålugi, printre care Actipress Single, Actipress Twin (spargerea bolovanilor chiar ¿i în condi¡ii dificile) ¿i Double Cage (mårun¡ire ¿i nivelare foarte bunå a solului, concomitent cu un control precis al adâncimii). Enduro T /Enduro Pro T pot fi comandate cu douå tipuri de organe active, cu ¿urub (tratate termic sau din

carburå) sau în varianta Knock-on (pentru înlocuirea rapidå a organelor de lucru), permit prelucrarea completå pe întreaga suprafa¡å, chiar ¿i atunci când utilajul este setat pentru activitate la micå adâncime. Pentru solurile dure ¿i cu pietre sunt recomandate organele de lucru Triflex, care utilizeazå un sistem de siguran¡å cu arcuri lamelare, ce oferå o presiune pe sol de 700 kg ¿i o curbå de eliberare cu presiune în scådere în cazul lovirii unui obstacol. Toate aceste organe de lucru reduc for¡ele de trac¡iune ¿i asigurå o penetrare optimå chiar ¿i pe soluri foarte dure ¿i compacte. Enduro T /Enduro Pro T reprezintå solu¡ia perfectå ¿i pentru prelucrarea reduså a solului (minimum tillage). Echipamentele Kverneland pot fi comandate la AgroConcept, importator al mårcii în România.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 36/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Bun venit

în viitoarea lume verde! I

deologia politicå din ultimii 10 ani poate fi rezumatå ¿i prin expresia “Puterea nuclearå este rea. O oprim ¿i o înlocuim cu surse regenerabile 100%”. Nu-i a¿a cå în ultima vreme a¡i tot auzit cât este de posibil din punct de vedere tehnic? Abia începem så realizåm cå satisfacerea nevoilor energetice este vitalå pentru o ¡arå, indiferent de mårimea ei. Acesta este motivul pentru care decizia trebuie så råmânå în mâinile profesioni¿tilor. Când politicienii se implicå, ideologia se va încheia cu ra¡ionalizare ¿i eventual întreruperi de energie ca în tarile subdezvoltate. Nimic anormal. Este revenirea logicii ¿tiin¡ifice dupå un episod ideologic. Dupå instalarea centralelor nucleare în Fran¡a, România sau oriunde, politica energeticå se schimbå radical. În totalå supunere fa¡å de ideologia “verde” germanå, obiectivul stabilit pentru aceastå nouå tranzi¡ie energeticå este trecerea la surse regenerabile 100%, începând cu sfâr¿itul energiei nucleare. Acest lucru a dus, în Germania, la închiderea tuturor reactoarelor nucleare în favoarea unei flote de panouri de energie solarå ¿i a unei påduri de eoliene a cårei intermiten¡å este compensatå de utilizarea cårbunelui ¿i, mai ales, de dependen¡a masivå de gazul rusesc. ºårile europene au cålcat fårå nicio întrebare pe urmele acestei ideologii verzi. De curând, Fran¡a a închis încå douå reactoare în perfectå stare de func¡ionare, sigure, conform Autoritå¡ii independente de siguran¡å nuclearå, cu emisii reduse de carbon, controlabile, 50

profitabile din punct de vedere economic ¿i amortizate. Asta dupå ce, în 2019, decisese închiderea altor 12 reactoare bune ¿i sigure. Acum, în plinå crizå a gazelor, Fran¡a sperå så termine construirea ¿i punerea în func¡iune a unei centrale elec-

Pe scurt, în toatå Europa, aceastå politicå a condus la favorizarea construc¡iei de mijloace de produc¡ie intermitente aleatoriu. ¥n schimb, pu¡ini par capabili så recunoascå drept gre¿ite decizia de a opri mijloacele de produc¡ie nucleare controlabile ¿i cu emisii scåzute de carbon, decizia de a întrerupe construc¡ia de noi reactoare care så înlocuiascå reactoarele construite în anii ‘80, decizia de a men¡ine sau chiar så construiascå instala¡ii de produc¡ie de resurse fosile care emit CO2. trice pe gaz în Bretania ¿i planificå redeschiderea unei centrale pe cårbune, ca så compenseze închiderea centralelor nucleare. Pe scurt, în toatå Europa, aceastå politicå a condus la favorizarea construc¡iei de mijloace de produc¡ie intermitente aleatoriu. ¥n schimb, pu¡ini par capabili så recunoascå drept gre¿ite decizia de a opri mijloacele de produc¡ie nucleare controlabile ¿i cu emisii scåzute de carbon,

decizia de a întrerupe construc¡ia de noi reactoare care så înlocuiascå reactoarele construite în anii 1980, decizia de a men¡ine sau chiar så construiascå instala¡ii de produc¡ie de resurse fosile care emit CO2. Noi, aståzi, vedem rezultatul acestei politici energetice impuse de Germania prin intermediul Comisiei Europene. Dependen¡a Germaniei de gazul rusesc conduce Germania, dar ¿i Europa, la ra¡ionalizarea energiei, în special a energiei electrice, deoarece gazul, un emi¡åtor de CO2, a înlocuit, de fapt, energia nuclearå controlabilå ¿i cu emisii scåzute de carbon. Pe scurt, vom råmâne fårå mijloace controlabile de producere a energiei electrice pentru a face fa¡å consumului din timpul iernii. Iarna nu-i ca vara, consumul de energie este dublu în perioada hibernalå. Nu vom avea capacitatea de a produce suficientå energie, fi¡i siguri. Capacitå¡ile liniilor de interconectare între ¡årile europene, având ¿i ele limitele lor, nu vor fi suficiente pentru a compensa lipsa mijloacelor de produc¡ie. Parcul solar, factorul de încårcare este de 15% pe parcursul anului. În perioada apropiatå de solsti¡iul de iarnå, acest factor de încårcare scade cu mult sub 10%. Deci, nu ne putem baza pe energia solarå în perioada urmåtoare. ¥n cazul parcului eolian, factorul såu de încårcare este de aproximativ 20% pe parcursul anului. În perioadele de anticiclon de iarnå ¿i deci de frig intens ¿i de consum mare de energie electricå, vântul nu prea bate. Prin urmare, iarna nu ne putem baza nici pe energia eolianå. Profitul Agricol 36/2022

OPINII Parcul hidraulic. Odatå cu perioada de secetå prin care am trecut în 2022, nivelul apei din baraje este scåzut. Evident, capacitatea de produc¡ie va fi reduså în aceastå iarnå, în timp ce barajele î¿i refac capacitatea dupå topirea eventualei zåpezi din primåvara anului 2023. Când urmårim orbe¿te o ideologie în absen¡a ra¡ionamentului fizic ¿i ¿tiin¡ific, ajungem la paroxismul logicii ideologice. Ajungem la apogeul acestei politici verzi ¿i al acestei perioade de încålzire globalå. Datoritå cårbunelui, liderii no¿tri politici sperå så “trecem peste iarnå”. Germania ¿i Fran¡a reactiveazå centralele pe cårbune. Pentru a în¡elege ce se va întâmpla, trebuie så în¡elege¡i cum este gestionatå o re¡ea electricå. De la Nicola Tesla, electricitatea alternativå s-a impus, cu douå mårimi fizice cu frecven¡a de 50Hz ¿i tensiunea de 230V. Aceste 2 mårimi fizice sunt reprezentative pentru dezechilibrul dintre consum ¿i produc¡ie, ca ¿i nivelul apei dintr-un bazin reprezentativ pentru dezechilibrul dintre apa care iese din acesta ¿i apa care intrå în el. În fiecare zi, managerul de re¡ea prognozeazå consumul zilei ¿i determinå planurile de încårcare pentru mijloacele de produc¡ie disponibile prin anticiparea “rezervelor de energie” pentru a compensa eventualele pierderi. Evident aceste rezerve privesc numai mijloacele de produc¡ie controlabile, nici parcul solar ¿i nici parcul eolian, care produc doar ceea ce natura vrea så dea. În¡elege¡i abera¡ia consumului 100% regenerabil despre care se spune cå este “posibilå din punct de vedere tehnic”? De îndatå ce un consumator apaså un comutator, consumul devine mai mare decât produc¡ia, în mod natural scåderea frecven¡ei ¿i a tensiunii. Pentru a restabili echilibrul, producåtorul produce mai mult pentru a reveni la 50Hz ¿i 230V. Dacå acest lucru nu este suficient pentru a restabili echilibrul, operatorul de re¡ea apeleazå la rezervele de energie. Existå 3 rezerve Profitul Agricol 36/2022

Pentru a evita întreruperile de curent, a¿tepta¡i-vå ca liderii no¿tri så cearå så fi¡i buni cetå¡eni, så consuma¡i energie mai pu¡inå, pentru ca astfel surplusul din economie så fie furnizat celor care au nevoie de ea, în special consumatorii prioritari, spitalele, apårarea na¡ionalå etc. Prin urmare, vi se va cere så întrerupe¡i sursa de alimentare “de prisos”. Depinde de tine så vezi ceea ce traduci prin “de prisos”. primare, secundare ¿i ter¡iare, respectiv automate, semiautomate ¿i manuale. La fel ¿i în cealaltå direc¡ie, atunci când consumatorul î¿i opre¿te aparatul, consumul devine mai mic decât produc¡ia, frecven¡a ¿i tensiunea cresc, producåtorul î¿i scade produc¡ia pentru a restabili echilibrul. De exemplu, ce se întâmplå când tensiunea scade? Dispozitivul conectat la re¡ea consumå întotdeauna aceea¿i putere. Dacå tensiunea scade, intensitatea cre¿te ¿i dispozitivul se încålze¿te. Prin urmare, producåtorul trebuie så regleze frecven¡a ¿i tensiunea în valori “acceptabile” pentru consumatori. Nici pentru producåtor, alternatoarele care furnizeazå energie electricå în re¡ea nu pot func¡iona cu valori de tensiune ¿i frecven¡å foarte degradate. Existå, a¿adar, limite care nu trebuie depå¿ite, sub sanc¡iunea declan¿årii automate a întreruperii furnizårii energiei. Ce se întâmplå când producåtorul nu poate furniza mai multå energie? Frecven¡a ¿i tensiunea scad în mod natural. Acest lucru are ca efect degradarea calitå¡ii serviciului, nu mai suntem la 50Hz sau 230V, aceasta se nume¿te “re¡ea tensionatå”. Când consumul continuå så creascå, inevitabil ajungem la limite. Pentru a preveni decuplarea automatå a alternatoarelor pentru a se proteja, ceea ce ac-

centueazå dezechilibrul ¿i duce la pråbu¿irea re¡elei, se efectueazå ocazional “¿tergeri” preventive; când situa¡ia dureazå, managerul de re¡ea procedeazå cu întreruperi rotative, pentru a limita durata penuriei de energie electricå per client. În aceastå varå, furnizorii no¿tri de energie au coordonat ¿i planificat scenarii de întrerupere rotativå pentru aceastå iarnå. Cu cât înmul¡im mai mult aceste situa¡ii tensionate, cu atât riscåm mai mult så avem un blackout, adicå un blackout generalizat. De ce? Dintr-un motiv simplu de în¡eles. Când conduci, cu cât te joci mai mult cu limitele de vitezå, cu atât este probabil så ie¿i de pe drum necontrolat. În cazul unei re¡ele electrice, este nevoie doar de un mic pericol pentru ca totul så se întâmple prea repede pentru interven¡ia umanå ¿i “castelul de cår¡i” se va pråbu¿i de la sine. A¿a a fost cazul pe 9 august 2019, în sudul Angliei. Pentru a evita întreruperile de curent, a¿tepta¡i-vå ca liderii no¿tri så cearå sa fi¡i buni cetå¡eni, så consuma¡i energie mai pu¡inå, pentru ca astfel surplusul din economie så fie furnizat celor care au nevoie de ea, în special consumatorii prioritari, spitalele, apårarea na¡ionalå etc. Prin urmare, vi se va cere så întrerupe¡i sursa de alimentare “de prisos”. Depinde de tine så vezi ceea ce traduci prin “de prisos”. Dacå acest lucru nu este suficient, managerul de re¡ea va proceda la ra¡ionalizarea sub formå de reduceri rotative de câteva ore, fix ca în ¡årile subdezvoltate. Pentru companii, va fi necesar så “jonglezi” pentru a rula ma¿inile ¿i a-i face pe angaja¡i så lucreze. Pentru persoane fizice, va fi necesar så “jonglezi” pentru a spåla rufele, a mânca cald, sau a te încålzi în perioada rece ce urmeazå. Bun venit în “noua lume verde”, consumåm când putem, cu ¿emineu pe lemne pentru gåtit ¿i încålzire, fântânå cu gåleatå ¿i sfoarå, lampå cu gaz dacå avem gaz! În ora¿, recunosc cå va fi complicat. La ¡arå, vå ve¡i obi¿nui repede cu noua situa¡ie creatå. 51

MICA PUBLICITATE STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ

Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå IBNA Balote¿ti

în data de 26 octombrie 2022 CONCURS DE PROMOVARE ÎN GRADE ªTIINºIFICE

OFERÅ SPRE VÂNZARE

CERCETÅTOR ªTIINºIFIC

VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine

Laborator teståri ecologice ¿i producere de semin¡e cereale påioase Condi¡ii specifice de participare: - 2 ani vechime în activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå de specialitate sau cel pu¡in 4 ani în alte activitå¡i agricole Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7, ¿i la tel.: 0261.840.018 - secretariat sau 0721.325.665 - director adjunct ¿tiin¡ific

www.scdalivada.ro

Pentru detalii contacta¡i serviciul de marketing al Institutului la tel: 021.351.20.83 sau 0733.679.823

Profitul Agricol 36/2022

PAGINA DE HOBBY V=n\toarea de... pe[te Bibanul Pe¿te specific apelor de ¿es curgåtoare sau ståtåtoare, bibanul poate fi gåsit, în egalå måsurå, din lacuri de baraj, îndiguiri, iazuri – lângå picioarele podurilor, în coasta arborilor pråvåli¡i pe râuri cu pantå dulce ori în cuptoarele cåscate sub mal –, pânå la bål¡ile ¿i lacurile litorale, cu apå salmastrå. Pentru el, Delta Dunårii echivaleazå cu Paradisul. Cunoscut la noi ¿i sub numele de costra¿, coco¿atul biban pare så fie replica acvaticå a unui luptåtor medieval ståpânit de belicoaså nelini¿te. Posesor al mai multor ¿iruri de din¡i, pe fålci ¿i pe cerul gurii, înzestrat cu aproape douå duzini de spini, ce garnisesc nu numai înotåtoarele dorsale, analå ¿i ventralå, ci ¿i operculele, bibanul våde¿te o neistovitå disponibilitate pentru luptå. Astfel înzåuat, atacul såu este întotdeauna violent, ca al oricårui combatant prin voca¡ie. Alåmiu pe spinare, tigrat pe flancuri, cu armura pântecului sclipind în argint, cu ape ¿i reflexe aurii, pe¿tele acesta mobil ¿i lacom atacå aproape tot ce mi¿cå ¿i îi poate servi drept hranå. Pânå la vârsta de doi ani, ucenice¿te, desåvâr¿indu-¿i condi¡ia fizicå ¿i consumând, cumpåtat, plancton ¿i crustacee mårunte. Despår¡irea de copilårie înseamnå pentru el, ca ¿i pentru tinerii råzboinici de odinioarå, trecerea într-o altå zodie, aceea a raptului ¿i a voracitå¡ii. Organiza¡i în haiticuri, spre deosebire de påstråv sau ¿tiucå, fo¿tii novici se deplaseazå împreunå cu semeni de aceea¿i vârstå ¿i talie, atacând fårå cru¡are ¿i alegere alevini de ciprinide, molu¿te, orice pe¿te mai mic, raci, broa¿te. Dacå apucå så îmbåtrâneascå, bibanul devine solitar, adevårat lup singuratic, viclean ¿i rapace, fapt care l-a determinat pe savantul Ion Simionescu så-l califice drept „un mare ho¡ al apelor noastre”. Orice exemplar mai greu de un kiloProfitul Agricol 36/2022

gram poate fi socotit capital ¿i reprezintå o capturå memorabilå. La coada lacului Bicaz, toamna, se prind ¿i aståzi mon¿tri de peste douå ocale, hår¿i¡i în rele. Bizuindu-se pe comportamentul gregar al acestor gladiatori ai adâncurilor, lansetistul e îndreptå¡it så insiste în locul unde a adus la mal un

biban de dimensiuni normale. Scåpat înså vreunul din undi¡å, seria capturilor se întrerupe, ceata alarmatå påråsind grabnic teatrul de råzboi. Îndeob¿te, bibanul va fi cåutat în locuri adânci, pe lângå malurile scobite, în vegeta¡ia submerså ori la buza stufului, unde ve¿mântul îi ascunde pânda. Iarna, fiind cel mai dinamic dintre pe¿tii de la noi, då bune rezultate la copcå, cu dandineta ¿i mormâ¿ca. Toamna, este atras de linguri¡a rotativå, de voblere mici ¿i de gume jucåu¿e. Adåugând portretului acestui brigand al mediului acvatic ¿i amånuntul cå, primåvara, femela î¿i depune icrele în lungi panglici gelatinoase, ca ni¿te ghirlande agå¡ate de ierburi ¿i rådåcini, så sfâr¿im cu o aser¡iune a aceluia¿i naturalist Ion Simionescu, care afirma despre biban cå „îndatå ce-l sperii, se zbor¿e¿te”, iar „când se supårå, se îngålbene¿te de mânie”. În ultimele decenii, are toate motivele så-¿i manifeste disconfortul, odatå cu ivirea în ambientul såu a unui neam sosit de de-

parte, bibanul-soare ori soretele, specie invazivå ¿i drastic concurentå. Majoritatea undi¡arilor îl aruncå fårå umbrå de regret, respectivul nefiind vrednic nici de crati¡å: blindat ca un cuirasat, zgârcit în carne, disperå prin voracitate ¿i devine astfel antipatic prin greutatea de a fi desprins din cârligul ajuns deja undeva în måruntaie. Pescarii de competi¡ie îl uråsc sincer, cåci le furå din timpul ce le este dråmuit prin regula-

mente. Nici confratele autohton nu le oferå mai multå empatie. Cât prive¿te dreptul cuhniei, tot cei cinci-¿ase costra¿i solitari vor duce greul, ca parte esen¡ialå dintr-o

Zacuscå de bibani cu ghebe Odatå pe¿tii curå¡a¡i ¿i spåla¡i cu apå rece, se deta¿eazå fileurile, se såreazå potrivit, se usucå într-o cârpå curatå, se tåvålesc prin fåinå ¿i se pråjesc în ulei. Ghebo¿i cum sunt, bibanii rimeazå de minune cu ghebele (pipinci sau opintici). Proaspete, nu trebuie mai multe de un kilogram, tocate împreunå cu o rådåcinå de påtrunjel ¿i doi morcovi. În uleiul în care s-a pråjit pe¿tele, se cålesc trei cepe, se adaugå zarzavatul fiert, carnea costra¿ilor, sare, piper, douå foi de dafin ¿i patru pahare de suc de ro¿ii. Dupå câteva clocote, zacusca se ia de pe foc. Se consumå rece, cu pâine de secarå, la sfat cu o Galbenå de Odobe¿ti. Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 28 septembrie La Grand Hotel Bucharest va avea loc a VI-a edi¡ie a conferin¡ei Inova¡ii în ameliorarea plantelorRolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentar globalå. Evenimentul este organizat de Alian¡a Industriei Semin¡elor din România, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România, AgroBioTechRom ¿i Ambasada SUA. 29 septembrie AgroChirnogi se alåturå grupului de ferme mari ¿i foarte mari care organizeazå câte o expozi¡ie agricolå pe terenurile lor. Ziua Culturilor Fixatoare de Azot se ¡ine în parteneriat cu APPR.

4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an.

Brânza Roquefort este tot mai pu]in popular\ în Fran]a Fermierii care produc brânzå Roquefort în departamentul Aveyron din sudul Fran¡ei au început så se orienteze spre alte varietå¡i mai pu¡in cunoscute, din cauza scåderii vânzårilor. Roquefort a fost prima brânzå care a primit eticheta “denumire de origine controlatå”, în anul 1925, conform sistemului francez care impune reguli extrem de stricte de produc¡ie ¿i de calitate pentru unele alimente ¿i båuturi. Brânza poate fi produså doar în Aveyron, exclusiv cu lapte de la oi din rasa Lacaune, care pasc pe platourile carstice din apropierea pe¿terilor unde brânza este învechitå. Sortimentul s-a dovedit extrem de popular în Fran¡a ¿i în întreaga lume, iar din anii ‘70 majoritatea fermierilor din zonå au fost de acord så nu mai producå brânzå în mod direct ¿i så livreze laptele lor unei cooperative. Aproximativ 3.000 de ferme fac ¿i azi acest lucru, dar produc¡ia de Roquefort a scåzut cu 10% între anii 2010 ¿i 2020, pe

fondul schimbårii preferin¡elor consumatorilor. Gustul foarte puternic al brânzei Roquefort nu mai este pe placul noii genera¡ii de francezi, care preferå acum varietå¡i mai lejere, ca mozzarella sau Gruyère. Fermierii locali încearcå acum så se adapteze ¿i au început iar så producå singuri brânzå, din sortimente locale cu un gust mai slab, care erau aproape complet uitate în regiune.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Lua¡i cu delicate¡e peste picior – Început de ¿coalå! 2) Îmbie la visare – Escrocherie la... vârf; 3) Sertar golit! – Såtul de 9 10 toate; 4) Uscåturå pentru foc – ªeful strungarilor; 5) Face trecerea pe culoare; 6) Mårun¡i¿ la debit – Un lucru neînsemnat; 7) Merg la båuturå – Primele la raliu! 8) Canin mic – Bunå de strecurat; 9) A pune la curent – Centru auto! 10) Câmpul muncii.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1

26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

2 3 4 5

VERTICAL: 1) Iau parte la maså – Fixatå în pat; 2) Oameni cu munca de teren – Ecou în 8 poligon; 3) Lumânare pe tort – Nu lunge¿te 9 vorba; 4) Pune banii în joc – Ocolesc biseri10 ca; 5) Pedeapså datå de pårin¡i – Via¡a noastrå pe scurt; 6) A se pune la loc – DesSolu¡ia careului din Nr. 35/2022 pår¡i¡i brutal; 7) Caiet cu foi uscate – Baza ORIZONTAL: LALELE - DES; IMITATOARE; teoriei chibriturilor; 8) Fac un drum mai lung; NAGAT - TROC; NITELE - IR; AT - ERETICE; LAS - APARAT; A - CALARE - O; PLACID - ARA; 9) Blond ¿i-n¡eapå cu musta¡a – Coco¿atul TEMA - ATLAS; ARATATOARE. din poveste; 10) Plåcute la mângâieri. 7

15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 54

Profitul Agricol 36/2022

Profitul Agricol nr. 36, din 2022

Articles inside

O solu¡ie pentruimpulsionarea iriga¡iilor

Marius Micu, vicepre¿edinte Copa

O comisie care vine, pentru unii, prea târziu

În culisele Bruxelles-ului:Copa-Cogeca i energia regenerabilå