Comisia le permite statelor membre så vândå îngrå¿åminte sub pre¡ul pie¡ei

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Comisia le permite s\ vând\ îngr\[\mint

Prin derogare de la legisla¡ia ajutorului de stat, ¡årile din Uniunea Europeanå vor avea dreptul så achizi¡ioneze îngrå¿åminte de pe pia¡å, iar ulterior så le vândå fermierilor sub costul de achizi¡ie. Aceasta este una dintre måsurile prin care Comisia Europeanå încearcå så protejeze agricultura, amenin¡atå de cre¿terile fulminante de pre¡uri ale fertilizan¡ilor. Înså Copa-Cogeca, principala voce a fermierilor europeni, criticå dur executivul de la Bruxelles, cerând mai multe måsuri cu impact imediat, care så-i ajute pe fermierii europeni så facå fa¡å penuriei de îngrå¿åminte ce se prefigureazå peste câteva luni, în primåvara anului viitor.

Miercuri, 9 noiembrie, Comi sia Euro peanå a emis o nouå comunicare cåtre Parlament ¿i Consiliu, referitor la måsurile gândite pentru gestionarea crizei fertilizan¡ilor. Comunicarea se intituleazå “Asiguråm disponibilitatea ¿i accesibilitatea îngrå¿åmintelor” ¿i oferå în preambul o descriere a situa¡iei.

Comisia ia notå de faptul cå produc ¡ia europeanå de îngrå ¿åminte s-a re dus cu 70% în august 2022.

Existå indicii cå utilizarea actualå a capacitå¡ii este de 50%. Chiar ¿i în a ces te condi¡ii, exporturile de îngrå ¿å minte continuå, diminuate cu doar 9 procente, în vreme ce importurile au crescut cu 19% în primele opt luni ale acestui an. În septembrie 2022, pre¡ul îngrå¿åmintelor a fost cu 149% mai mare ca în septembrie 2021.

“Pre¡urile ridicate ale îngrå¿å min telor afecteazå deciziile de achizi¡i o nare ¿i plantare ale fermierilor, iar acest lucru, la rândul såu, ar putea afecta recolta din sezonul urmåtor ¿i con tri bu¡ia UE la disponibilitatea ¿i accesibi litatea alimentelor la nivel mondial”.

Cu toate acestea, documentul subliniazå cå “Obiectivul strategic general al UE råmâne definit de ¡intele stabilite în Strategia «De la fermå la consumator». Dovezile aratå cå îngrå¿åmintele nu sunt întotdeauna aplicate în mod corespunzåtor.

Pierderile de nutrien¡i reprezintå pânå la 50-60% din cantitatea aplicatå pe terenuri în anumite regiuni ¿i indicå outilizare excesivå a îngrå¿åmintelor. Obiectivul de a reduce pierderile de nu trien¡i cu 50% pânå în 2030, men¡inând în acela¿i timp fertilitatea solului, este, prin urmare, realizabil”.

Într-o conferin¡å de preså pe acest subiect, comisarul european pentru Agri culturå, Januzs Wojciechowski, a oferit exemplul Finlandei, care, în perioada 2010-2019, ¿i-a redus consumul de fertilizan¡i cu o påtrime, cres când pro duc¡ia agricolå tot cu o på tri me. “Deci, se poate!”, a spus polo nezul, care a precizat cå ¿i Germania ¿i Da nemarca ¿i-au redus consumurile de fertilizan¡i, în aceea¿i perioadå, fårå impact negativ asupra produc¡iilor.

“Calea durabilå de urmat este concentrarea pe eficien¡å ¿i alternative. Cu cât suntem mai eficien¡i ¿i cu cât trecem mai repede la alternative pentru îngrå ¿åmintele minerale, cu atât depindem mai pu¡in de combustibilii fosili ¿i cu atât sistemul nostru alimentar va fi mai rezi lient”, a declarat ¿i Frans Tim mer mans, vicepre¿edintele Comisiei res ponsabil de Pactul Verde.

În continuare, am rezumat ¿i am structurat måsurile gândite de Comisie în sprijinul fermierilor europeni, cu pre-

Fermierii români, privilegia¡ii Europei

Cu ocazia prezentårii comunicårii, comisarul pentru Agriculturå, Januzs Wojciechowski, a afirmat cå, anul acesta, fermierii europeni nu ¿iau re cuperat integral cheltuiala suplimentarå cu inputurile (îngrå¿å mintele fiind cele care s-au scumpit cel mai mult) prin valorificarea recoltelor. Wojciechowski a men¡ionat trei excep¡ii: Estonia, Cehia ¿i România.

Frans Tim mer mans

statelor membre e sub pre]ul pie]ei

cizarea cå unele dintre acestea au fost deja anun¡ate încå din primåvara acestui an. 1. Statele membre pot acorda prioritate accesului continuu ¿i neîntrerupt la gaze naturale pentru producåtorii de în grå¿åminte în planurile lor na¡ionale de urgen¡å, în cazul ra¡ionalizårii gazelor. 2. Pe 28 octombrie 2022, Cadrul temporar de crizå a fost din nou modificat, pentru a li se permite statelor membre så ofere mai mult sprijin specific fermierilor ¿i producåtorilor de îngrå¿å minte, prin derogare de la legisla¡ia ajutorului de stat, dar sub rezerva unor garan¡ii. “Autoritå¡ile publice ar putea, de exemplu, så achizi¡ioneze îngrå ¿åminte ¿i så le ofere fermierilor la pre¡uri mai mici”. 3. Fondurile generate de måsuri precum plafonarea veniturilor de pia¡å ale anumitor producåtori de ener gie electricå ¿i contribu¡ia de solidaritate prevåzutå de legisla¡ia UE pot fi utili zate pentru scheme na¡ionale de sprijin. 4. Comisia va examina împreunå cu statele membre oportunitatea de a utiliza fondurile de rezervå destinate agriculturii în 2023, în valoare de 450 de milioane de euro, pentru fermierii afecta¡i de cre¿terea costurilor de produc¡ie. 5. Transparen¡a pie¡ei îngrå¿å min telor din UE va fi crescutå prin înfiin ¡area unui nou observator, în 2023. 6. Måsurile de fertilizare durabilå ar trebui puse în aplicare în mod accelerat, inclusiv prin revizuiri ale planurilor strategice. Comisia va adopta un plan de ac¡iune privind gestionarea integratå a nutrien¡ilor în primul trimestru al anului 2023, care va viza ac¡iuni la nivelul UE ¿i la nivel na¡ional, în concordan¡å cu obiectivul de reducere la zero a poluårii. Va fi îmbunåtå¡it accesul la îngrå¿åminte organice ¿i nutrien¡i ob¡i nu¡i din de¿euri reciclate. Iar industria europeanå a îngrå¿åmintelor azotoase va fi sprijinitå pentru conversia la produc¡ia bazatå pe amoniac ob¡inut din hidrogen regenerabil ¿i cu emisii scå zute de CO2. 7. Va fi stimulatå diversificarea importurilor în vederea reducerii dependen¡ei de Rusia.

Robert VERESS

Copa-Cogeca: “O nouå comunicare pentru (aproape) nimic?”

Copa-Cogeca a reac¡ionat la comunicarea Comisiei, precizând cå “dezamågirea este la fel de mare pe cât au fost a¿teptårile: aceastå nouå comunicare pur ¿i simplu nu a reu¿it så ofere råspunsuri concrete la neajunsurile cu care se confruntå fermierii europeni”.

“Comunitatea agricolå europeanå a a¿teptat douå råspunsuri politice: un råspuns pragmatic pe termen scurt pentru a amortiza impactul ¿ocurilor interna¡ionale în curs ¿i unul pe termen mediu/lung pentru a aborda dependen ¡a noastrå de importurile de îngrå ¿å minte ¿i materii prime, lipsa de transparen¡å pe pia¡a îngrå¿åmintelor ¿i reducerea durabilå a îngrå¿åmintelor sintetice. Ca ¿i în comunicårile anterioare, Comisia oferå råspunsuri relevante pentru termen mediu/lung, dar pur ¿i simplu nu abordeazå provocårile pe termen scurt.

Stocurile de¡inute de fermierii euro peni se epuizeazå rapid, iar dis po nibilitatea råmâne problematicå pe termen scurt, în special în sezonul curent, pentru aplicare în primåvara anului 2023.

Consecin¡ele unei penurii de în grå¿åmânt vor fi multiple asupra re coltei 2023: vor fi afectate randamen tele, calitatea culturilor ¿i rota¡iile, pre¡urile de consum ¿i competitivitatea fermelor europene. Nicio regiune din lume nu se confruntå aståzi cu cre¿teri ale pre¡urilor de aceea¿i amploare!”, se aratå în comunicatul organiza¡iei pan europene.

Christiane Lambert, pre¿edintele Copa, se întreabå, retoric: “Ce rost are så publici o nouå comunicare, dacå pro punerile au fost deja explicate în comunicårile din martie?”.

Pentru Ramon Armengol, pre¿edintele Cogeca, comunicarea ridicå ¿i îngrijoråri cu privire la coeren¡a întregului exerci¡iu:

“Comisia transmite efortul financiar cåtre statele membre prin ajutoare de stat ¿i bani din planurile strategice. Acest lucru ar putea crea semnificative distorsiuni în func¡ie de modul în care reac¡ioneazå statele membre”.

Copa-Cogeca salutå måsurile gândite de Comisie pe termen lung, dar solicitå extinderea suspendårii tarifelor de import pentru toate îngrå¿åmintele cu azot ¿i fosfat.

De asemenea, “se impune suspen darea limitei de 60 mg/kg de cadmiu pentru îngrå¿åmin tele fosfatice, pentru a permite livrårile din ¡årile din Africa de Nord (Maroc) în loc de Rusia”.