3 minute read

“Avem nevoie de sute de milioane de euro pentru Natura 2000”

România ¿i Ucraina fluidizeazå naviga¡ia la gurile Dunårii România ¿i Ucraina au semnat un acord pentru fluidizarea traficului pe Dunåre, care a devenit o arterå foarte importantå de transport de la începutul invaziei ruse. Cele douå pår¡i vor ca în curând traficul pe bra¡ul Sulina så se desfå¿oare fårå oprire, 24 de ore zilnic, ¿i au semnat un program de investi¡ii în modernizarea infrastructurii canalului navigabil. Numårul pilo¡ilor ucraineni va cre¿te de la 16 la 40 ¿i principalul obiectiv pe termen scurt este eliminarea cozilor de nave care a¿teaptå så intre sau så iaså pe gurile Dunårii.

Bayer cumpårå start-upul Targenomix Grupul Bayer a anun¡at achizi¡ia startupului german de biotehnologie Tar ge nomix, care a fost fondat de In s titutul de Fiziologie Molecularå a Plantelor Max Planck. Targenomix folo se¿te tehnologii de ultimå ge ne ra¡ie pentru a identifica molecule utile în protec¡ia culturilor ¿i colaboreazå cu Bayer din anul 2014, atunci când a descoperit o moleculå care permite controlul unor buruieni rezistente la ac¡iunea tuturor erbicidelor existente.

Advertisement

Guvernul ungar plafoneazå pre¡urile la ouå ¿i cartofi Guvernul ungar a decis så introducå plafonul de pre¡ la ouå ¿i cartofi, transmite Reuters. În luna februarie a acestui an, executivul de la Budapesta a impus mai întâi un pre¡ maximal la lapte, zahår, fåinå, ulei de floareasoa relui, carne de porc ¿i de pui, mo tivând cå a¿a va proteja popula¡ia. Ulterior au fost plafonate pre¡urile la carburan¡i ¿i ratele la creditele ipotecare. ¥n cazul ouålor ¿i cartofilor, pre¡urile de vânzare în magazine ¿i supermarketuri vor fi plafonate la nivelul la care erau la data de 30 septembrie. Pie¡ele agroalimentare sunt exceptate. Pe internet circulå deja o glumå inspiratå: “dacå plafonarea pre¡urilor este a¿a bunå, de ce nu le plafonåm pe toate?”

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Barna Tánczos, avertisment cåtre Petre Daea: “Avem nevoie de sute de milioane de euro pentru Natura 2000”

Barna Tánczos, ministrul Mediului, considerå cå PNS-ul României ar fi putut fi mai verde.

“Mi-a¿ putea închipui un PNS mai prietenos cu mediul, måsuri mult mai eficiente pe biodiversitate, protejarea solului, tehnologii prietenoase cu mediul. Cred cå se poate mai bine ¿i, în urmåtorul PNS, cu siguran¡å va trebui så punem accent pe tot ceea ce în seamnå agriculturå care protejeazå mediul. Existå inten¡ii bune, dar se poate mai mult, mai bine”.

Rugat så detalieze ce considerå cå se putea face mai bine, ministrul a replicat: “În¡eleg constrângerile bugetare, limitårile cu care se confruntå domnul ministru Daea, dar, pe termen mediu ¿i lung, toate restric¡iile care vin cu planurile de management pentru ariile protejate, respectiv toate restric¡iile care vin pentru domeniul forestier, în parcurile na¡ionale ¿i în ariile naturale protejate Natura 2000, trebuie compensate. România va trebui så facå eforturi suplimentare pentru a compensa fermierii pentru aceste restric¡ii. E vorba de sume mari, de ordinul sutelor de mi lioane de euro”.

Barna Tánczos se delimiteazå de excesele din constrângerile care vin cå tre fermierii europeni dinspre Bru xelles, înså considerå cå protejarea resurselor naturale este vitalå:

“Existå o rela¡ie indestructibilå între Agriculturå ¿i Mediu. Decenii întregi a fost uitatå protejarea mediului. S-a pus accentul pe produc¡ie, pe exploatare intensivå a resurselor. Acum se våd efectele. Cred sincer cå a venit vremea echilibrului între agricultura performantå ¿i protejarea resurselor.

Trebuie våzutå partea bunå a ecologiei: sustenabilitatea resurselor, politicile care asigurå exploatarea lor pe termen lung.

Avem nevoie de o PAC care så reducå impactul activitå¡ii agricole asupra mediului, inclusiv prin redu cerea cantitå¡ii de ppp folosite, prin schimbarea lor cu cele care pun o presiune mai scåzutå asupra mediului, prin reducerea cantitå¡ii de fertilizan¡i sintetici ¿i aplicarea solu¡iilor de rege nerare a solurilor.

Cu siguran¡å, agricultura de precizie va salva habitate, specii, apele sub terane ¿i supraterane care aståzi sunt infestate cu nitri¡i ¿i nitra¡i. Apropo, ståm foarte prost la acest capitol: toatå ¡ara este afectatå, toate localitå¡ile au un anumit nivel de infestare. De aceea ¿i suntem în procedurå de infringement”.

Robert VERESS

This article is from: