5 minute read
Agricultura conservativå, venituri suplimentare ¿iadaptare la schimbårile climatice
CULTURI VEGETALE
Agricultura conservativ\
Cu sus¡inerea APPR, compania Syngenta a organizat, la sfâr¿itul såptåmânii trecute, oîntâlnire tehnicå pe tema “Tehnologii durabile de produc¡ie Carbon Farming”. Gazdå, ferma Morar Pan Com, din Peri¿oru, Cålåra¿i.
Reprezentan¡ii APPR ¿i Syngenta au prezentat exemple concrete de teh nicå durabilå de produc¡ie ¿i au descris programul-pilot prin care 6 ferme din România (3 în jude¡ul Ia¿i ¿i alte 3 în Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i) vor fi monitorizate în urmåtorii 3 ani în urma aplicårii tehnicilor de prelucrarea a solului în mod conven¡ional (ca ferme martor), minimum tillage ¿i no tillage. Au participat numero¿i fermieri din zonå, iar speciali¿tii invita¡i de organizatori au discutat despre avantajele folosirii unei tehnologii minime de prelucrare a solului ¿i despre agricultura conservativå.
Temele de discu¡ie cu fermierii au inclus ¿i elemente din Planul Na¡ional Strategic ¿i ciclurile durabile ale carbonului, tehnologia de cultivare a covoarelor vegetale.
Au fost prezentate o serie de opinii ale speciali¿tilor din agriculturå cu privire la practicile agricole durabile în fermele din România, inclusiv din partea lui Pierre Bascou, director în cadrul Directoratului General pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå - DG Agri, organism subordonat Comisiei Europene.
Oficialul european a subliniat necesitatea aplicårii tehnologiilor conservative, ca o surså e venit suplimentar ¿i adaptare la schimbårile climatice.
La rândul såu, ªtefan Moraru, ad mi nistratorul Morar Pan Com, a vorbit din experien¡a dobânditå în agriculturå în cei 27 de ani de la înfiin¡area fermei, pre cum ¿i tehnicile de cultivare minimum tillage aplicate pe terenurile sale.
Detalii din Planul Na¡ional Strategic
Alina Cre¡u, director executiv APPR, a precizat cå programul-pilot încurajeazå to¡i fermierii så aplice tehnologii noi, ca råspuns ¿i la schimbårile climati ce. În plus, APPR organizeazå în fie care regiune agricolå a ¡årii caravane de informare a fermierilor despre Planul Na¡ional Strategic, inclusiv despre componenta de agriculturå conservativå ¿i de sechestrare a carbonului.
Pentru o mai bunå exemplificare a modalitå¡ilor prin care fermierii pot ob¡ine venituri suplimentare F
Arpad DOBRE
F prin tehnicile conservative, Cristina Cionga, di rec tor afaceri europene în cadrul APPR a eviden¡iat câteva solu¡ii ¿i pa¿i de ur mat prin prezentarea Ini¡iativa Euro peanå privind Carbon Farming. Dar ce este acest Carbon Farming - captarea carbonului - ¿i cum ar func¡iona?
Acesta este un model de afaceri care recompenseazå practicile de gestionare a terenurilor, ce au ca rezultat o sporire a acumulårii carbonului în biomasa vie, în soluri ¿i/sau în materia organicå moartå, prin cre¿terea captårii carbonului sau reducerea eliberårii de carbon în atmosferå. Desigur, aceste practici implicå anumite costuri, care trebuie finan¡ate din fonduri publice: prin Politica Agricolå Comunå, proiecte UE, ajutor de la stat.
Aceste finan¡åri faciliteazå aplicarea practicilor de captare a carbonului, care apoi permit fermierilor chiar så vândå credite de carbon cåtre: - entitå¡i publice, - companii (din ¡arå sau stråinåtate), - “actori” ai bioeconomiei, - alte entitå¡i.
Condi¡ii obligatorii
Totu¿i, banii nu vin doar båtând din palme sau a¿teptând “mila” statului. Cristina Cionga a enumerat câteva cerin¡e ¿i instrumente relevante cuprin se în Planul Na¡ional Strategic.
Potrivit GAEC - Good Agricultural and Environmental Conditions, adicå condi¡ii/practici bune în domeniul agricol ¿i al mediului, trebuie îndeplinitå o condi¡ie de bazå: acoperirea minimå a solului, pentru a evita låsarea descope ritå a suprafe¡ei în perioadele cele mai sensibile.
În România, aceasta este perioada 15 iunie - 30 septembrie, când fermierii ar trebui så påstreze terenul acoperit pe cel pu¡in 80% din suprafa¡å, prin urmåtoarele modalitå¡i: miri¿tea råmaså du på recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnå nou înfiin¡ate. Se admit perioa de de descoperire a solului, când acesta este pregåtiri în vedere înfiin¡årii noii culturi (maximum 2 såptåmâni).
La culturile permanente, acoperirea minimå a solului în perioada men¡ionatå o reprezintå fâ¿iile înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel pu¡in 50% din suprafa¡a culturilor permanente din exploata¡ie.
Ecoschema 1: 56 de euro/ha în plus
Pentru a ob¡ine bani în plus fa¡å de cei deja ob¡inu¡i, fermierii trebuie så res pecte Ecoschema 1 referitoare la practici benefice pentru mediu aplicabile terenurilor arabile. Astfel, pentru a ob¡ine 56,28 de euro în plus pentru fiecare hectar, fermierii trebuie så lase în pârloagå 5% din terenul arabil, så cultive minimum 10% din suprafa¡å cu leguminoase (fixatoare de azot) în 2023 ¿i minimum 5% în 2024, iar în perioada 15 iunie-15 octombrie (deci o perioadå sensibilå prelungitå fa¡å de cea anterioarå) så acopere solul cu diverse culturi pe o suprafa¡å de cel pu¡in 80% din cea totalå. De asemenea, fermierii care vor fonduri suplimentare trebuie så: - diversifice culturile ¿i så aibå cel pu¡in 3 culturi diferite, cea preponde rentå så nu depå¿eascå 70% din întreaga suprafa¡å
- så practice o tehnologie de tip conservativ (no till, minimum till sau strip till) pe minimum 50% din suprafa¡å - så planteze minimum 2 arbori/ha în fiecare an (utili atât pentru reducerea amprentei de carbon, cât ¿i pentru controlul popula¡iei de rozåtoare)
În baza angajamentelor de agromediu din Pilonul II - culturi verzi, fermierii care aplicå tehnologii conservative începând cu anul viitor pot accesa prin DR 02 - 01, pachetul 4 - culturi verzi, începând din 2025 ¿i pânå în 2028, câte 128 euro pe hectar (sumå egalå cu cea primitå pânå acum).
Program-pilot pentru agricultura regenerativå
APPR ¿i Syngenta au ini¡iat un program-pilot în 6 ferme din România, prin care se dore¿te monitorizarea solului în func¡ie de tehnologiile aplicate pentru prelucrarea solului. În jude¡ul Ia¿i au intrat în program trei ferme: una cu utilizarea de tehnologii conven¡ionale, una cu tehnici minimum till ¿i una cu no tillage. În sudul ¡årii sunt alte trei ferme intrate în program, pe acelea¿i criterii, una din Cålåra¿i (Peri¿oru), alte douå din Ialomi¡a (Iazu ¿i Mihail Kogålni cea nu). Prezent la eveniment, Andrei Må ru¡escu, director comunicare Syn gen ta ne-a spus cå au fost alese ferme din zone diferite ale ¡årii ¿i cu soluri diferite, tocmai pentru a eviden¡ia în ce måsurå sunt viabile tehnicile conservative. La rândul såu, Mihai Huciu, responsabil tehnic APPR, a precizat cå la fermele respective, unde deja a început activitatea pe baza celor trei tehnici, au loc monitorizåri constante referitoare la: - analize de sol, - gradul de tasare, - macrofaunå sol, - grad de acoperire, - factori abiotici, - boli ¿i dåunåtori.
Rezultatele vor fi cumulate la sfâr¿itul celor trei ani ai programului, pentru a se eviden¡ia plusurile, dar ¿i eventualele minusuri ale acestor tehnici de agriculturå conservativå.
{tefan Moraru, ad mi nistrator Morar Pan Com
