Vânåtoarea de... boi¿tean

PAGINA DE HOBBY

V=n\toarea de... boi[tean

Câ¡i dintre ferici¡ii pelerini cu undi¡a pe ape de munte n-au prins, cu sau fårå voia lor, boi¿teni?! Roiuri-roiuri, fåpturile acestea gregare compenseazå insig ni fian¡a nativå ¿i pu¡inåtatea trupeascå printr-o exuberan¡å aproape contagioaså. Uneori, în cåutare de mrenu¡e vinete ori de cleni, må plictiseam så tot eliberez din cârlig agasan¡ii boi¿teni ce-¿i disputau in corpore râma vioaie sau carabetele abia despuiat de teaca pietroaså. Aståzi, ace¿ti pe¿ti¿ori zglobii ¿i plini de aplomb au devenit, nu se ¿tie de ce, amintire, pe multe din râurile noastre colinare ¿i de munte. Cu decenii în urmå, pe Moldovi¡a natalå, orice ¿trengar în pantaloni scur¡i se încumeta så-¿i sporeascå palmaresul pescåresc la boi¿teni, cu un bå¡ de alun, doi metri de a¡å, la capåt cu bold cålit în foc, ¿i un gråunte de plumb înainta¿. Ca så ardå etapele, „angrosi¿tii” foloseau ceaunul necurå¡at dupå råsturnarea måmåligii ori o sticlå de la vin spumos cu fundul gåurit, pe post de vâr¿å. La scoaterea din apå, cel pu¡in zece pe¿ti foiau în ea, ca-ntr-un mic acvariu.

Odatå cu boi¿teanul, s-au rårit ¿i grindelul, porcu¿orul, zglåvocul – pe¿ti mårun¡i, altådatå comuni în pâraie, parte din meniul påstråvului, ¿i el tot mai mult amintire. Numai eu ¿tiu cât m-am ostenit, cu doi ani în urmå, så prind patruzeci de boi¿teni pentru un amic, doctor în ihtiologie, pentru o temå de cercetare…

Locatar al apelor nervoase, obi¿nuit cu avalan¿a de oxigen a cascadelor, dar ¿i cu mole¿eala topli¡elor ¿i a pânzelor a¿ezate asupra cotloanelor de sub maluri, boi¿teanul mai e cunoscut, la noi, ¿i sub numele de verdete, cråie¡, boian sau boi¿te, probabil din pricina ve¿mântului nup¡ial pitoresc. Îndeob¿te cenu¿iuverzui pe spinare, vårgat-întunecat pe flancuri, cu pântecele argintiu, se îmbracå, vara, în straie de mire tropical, fapt care nu-l face înså mai senza¡ional decât de obicei, mai plin de personalitate ¿i mai pu¡in naiv. ªi, cum nerozia se distribuie uniform în maså pânå la a ajunge chiar o formå de virtute, acest saltimbanc prostu¡ se poate remarca, la cuhnie, doar în colectiv (¿i acum îmi amin tesc cum, nu demult, ridicând poala unei viviere flotante dezafectate, la coada la cului Bicaz, ne-am delectat apoi cu un imens castron de boi¿teni pråji¡i, tåvåli¡i

în målai, alåturi de o navetå de bere råcitå în ¿ipot).

Pentru un undi¡ar, a petrece vreo douå ceasuri în preajma unei trupe mai numeroase de boi¿teni, cu o vargå u¿oarå, cârlig mic ¿i râmå filiformå, eventual ¿i cu o plutå minusculå, poate reprezenta un bun exerci¡iu halieutic, dar ¿i un preambul culinar. Astfel, pierzând ¿irul lansårilor ¿i recuperårilor succedate rapid, vom constata ¿i faptul cå magistrul Brillat-Savarin avea dreptate când afirma despre pe¿ti cå sunt „pentru un filosof subiect nesfâr¿it de medita¡ie ¿i de uimire”. Dacå adåugåm faptul cå decorul estival, mai ales pe obcini, ne poate adânci mai apoi în gânduri inclusiv prin împårå¡ia bure¡ilor, descoperim inevitabil nu doar rådåcinile condi¡iei de culegåtor-pescar-vânåtor ale ridicårii noastre în pozi¡ie bipedå, ci ¿i premisele unui mic ospå¡ în grup restrâns la sfâr¿itul zilei, jur-împrejurul unui ceaun aburind sub strea¿ina cabanei, în plinå erå a prefabricatelor gastronomice:

Bor¿ de boi¿teni cu hribi

Cei vreo sutå de boi¿teni – curå¡a¡i prin presare, spåla¡i ¿i zvânta¡i într-o pânzå uscatå – se pun la fiert împreunå cu doi morcovi, douå rådåcini de påtrunjel, câteva foi de salatå ¿i de sfeclå ro¿ie, toate mårun¡ite. Separat, se înåbu¿å în unt douå cepe tocate ¿i zece-douå -

sprezece pålårii de hribi în pu tere, sånåto¿i, tåiate cubule¡e, ¿i se condimenteazå cu måsurå. Dupå ce com pozi¡iile ¿i-au fåcut stagiul ¿i s-au maturizat, se combinå (întâlnindu-se pre cum marile spirite) ¿i li se adaugå imediat ¿i litrul de bor¿ (din tårâ¡e sau hu¿ti, cum i se mai zice) clocotit, în care ¿i-a låsat aroma o ramurå de leu¿tean. Odatå fiert, i se administreazå bor¿ului un tratament de mårar ¿i påtrunjel verde tåiate mårunt, dupå care, înainte de a se lua de pe foc, se drege totul cu douå gålbenu¿uri de ou frecate cu o jumåtate de ulcicå de smântânå. Se consumå cu måmåligu¡å ¿i, de regulå, se mai cere o por¡ie, la fel cum se poate repeta ¿i asocierea cu oarece ¡oiuri de rachiu din mere, tras de douå ori.

Gabriel CHEROIU