6 minute read
Nicolae ªerban: “Nu ¿tiam nimic despre pui”
CRE{TEREA ANIMALELOR
Nicolae {erban> “Nu [tiam nimic
Încå de la primele sale experien¡e de antreprenor, Nicolae ªerban avea deja reflexe în cåutarea oportunitå¡ilor. Evolu¡ia ulterioarå a afacerilor lui a dovedit acest lucru. Într-o lungå discu¡ie cu el, am încercat så deduc de unde vin acele reflexe. “Eu nu cred cå atitudinea de antreprenor se înva¡å. Am convingerea cå 90% din cetå¡enii care terminå Harvard, Oxford nu au spirit antreprenorial”.
Nicolae ªerban, proprietarul Grupu lui de firme ªerban, lucreazå 7.000 de hectare în jude¡ul Vaslui ¿i alte 5.500 în jude¡ul Bacåu. Are pui ¿i culturå mare în Vaslui, pui, vaci, culturå mare ¿i silozuri în Bacåu.
“Când am terminat facultatea, în 1996, mama era medic, iar tata era contabil-¿ef la CUASC Bacåu. Am zis cå må apuc de afaceri la One¿ti ¿i am pornit de la o Dacie cu remorcå, cu un spa ¡iu în chi riat la One¿ti. Tata avea 30.000 de mårci ¿i obiectivul lui în via¡å de economist era så nu aibå datorii. Dacå vii så des chizi o afacere la One¿ti, po¡i face orice”.
“Prima datå am luat credit de la bancå în 1997 ¿i am investit într-o bru tårie. Dobânda de refinan¡are a Båncii Na¡io nale era de 70%, iar dobânda la båncile comerciale era de peste 100%. Dar am luat primul credit, subven¡ionat pentru reducerea ¿omajului, cu dobân då de 25%, dobânda de refinan¡are de 17,5%.
Acela a fost cel mai greu credit din via¡å, dar afacerea cu brutåria a fost de succes, am reu¿it så achit creditul ¿i så fac profit. De aceea sunt azi aici”.
Constatând cå nu mai merita så se extindå în morårit ¿i panifica¡ie, întrucât capacitå¡ile depå¿eau de 10-12 ori consumul, în 2004 s-a orientat cåtre ni¿a pe care a gåsit-o cea mai atractivå.
Se importau pulpe de pui congelate tocmai din America fiindcå în ¡arå nu prea existau facilitå¡i de cre¿tere a pu ilor ¿i de abatorizare. A¿a cå a cum pårat o fermå de pui dezafectatå de lân gå Bârlad, a modernizat-o ¿i a populat-o.
“În acel an, în jude¡ul Vaslui, exista un abator învechit, care tåia 300.000 de tone anual. Anul trecut, s-au abatorizat 33 de milioane de tone în trei abatoare moder ne.” În prezent, fermele ªerban Grup produc 12.000 de tone de carne de pui anual, care se livreazå la Agri cola Interna¡ional.
În momentul de fa¡å, ªerban de¡ine 5 ferme de pui în 3 sate: una mare la Zorleni, lângå Bârlad, în jude¡ul Vaslui, unde are 28.000 de metri påtra¡i, una la Parincea ¿i alta la Tåtåre¿ti, jude¡ul Ba cåu. În to tal, 44.000 de metri påtra¡i de hale, cu 180.000 de pui pe serie. Gre uta tea medie a puiului atinge 2,4 kilograme. ¥n epoca agriculturii industriale, pentru un fermier mare, puiul este un fel de ¿aibå. Nu ridicå preten¡ii deosebite.
“E mai ¿aibå decât porcul”, glume¿te Nicolae ªerban.
Cumpårå puii de-o zi de la Avicola Interna¡ional. “Eu le dau furaj la pui, îi cresc 40 de zile ¿i îi livrez la aba tor. Am cumpårat utilajele din Dane marca, de la Big Dutchman. Urmåresc constant productivitatea muncii, având un plan bine organizat”.
La fermele din jude¡ul Vaslui, folo se¿te gaz pentru încålzire, iar la Parin cea ¿i Tåtårå¿ti are centrale pe resturi vegetale ¿i lemne. A cumpårat cuptoa rele din Polonia de 15 ani. Cenu ¿a con ¡ine fosfor, potasiu ¿i merge foarte bine ca îngrå¿åmânt în amestec cu bålegarul.
Energia electricå i se pare prea scum på. “Compensa¡ia este acoperitoare pentru pre¡. Putea så fie ¿i mai råu. Am instalat deja panouri fotovol taice pe fermele de påsåri ¿i pe silozuri. Func¡ioneazå ¿i genereazå cât mi-am propus - peste 1200 MW pe an. Nu trebuie puse panouri fotovoltaice pe niciun centimetru de teren agricol. Nu trebuie låsatå nicio multina¡ionalå så întindå panouri fotovoltaice pe mii de hectare de påmânt. Aici chiar trebuie så fim pa trio¡i ¿i este logic, nu trebuie scos tere nul din circuit. Avem acoperi¿uri suficiente.”
Pe timp de varå, råcore¿te halele cu un sistem fagure: provoacå vaporiza rea. Pentru un litru de apå, trebuie 750W. “Practic, umecteazå aerul cu apå, «îl udå», iar la o anumitå vitezå, începe så se evapore. Când se evaporå, consumå energie latentå. Ia energie din halå, produce evapora¡ie ¿i dacå ia e nergie, se råce¿te aerul. Sistemul e foarte vechi. Sim¡i pe mânå cum te rå ce¿ti dacå se evaporå apa. Putem så folosim ¿i apå caldå, trebuie så se eva pore cât mai multå apå. Apa trece din forma lichidå în forma gazoaså.”
Legea reproduc¡iei la påsåri îl preocupå. Chiar inten¡ioneazå så construiascå alte hale. “Vreau så cresc gåini ouåtoare”.
despre pui”
Am reu¿it så våd ferma din Tåtå rå¿ti, jude¡ul Bacåu. Aici au fost grajduri pentru vaci de lapte. “Cum spuneam, prima investi¡ie am fåcut-o la Bârlad. Am cumpårat odatå cu ferma IAS din Tåtårå¿ti o cantinå ¿i un bloc. Am donat primåriei din Tåtårå¿ti ¿i cantina, ¿i blocul så facå totu¿i ceva cu ele. Eu le-am donat de trei ani ¿i ei nu au fåcut nici acum nimic. Asta-i calitatea umanå. Nu am pus condi¡ii pentru dona¡ie”.
Pentru coordonarea ¿i cre¿terea påsårilor din ferme are angaja¡i specializa¡i, cu studii în domeniu.
Alexandru Buleu este ¿eful fermei zootehnice. A terminat Facultatea de Agriculturå. Lucreazå în fermå din 2020. Cre¿te aici hibridul de broiler Ross 308, recunoscut pe plan mondial pentru performan¡ele lui, pentru pieptul puternic dezvoltat. Livreazå påsårile la abator dupå 42 de zile, la o greutate de 2,8 kg.
În hala în care am intrat, am våzut pui de aproximativ 400 de grame, foarte vioi. Hrana era îndestulåtoare ¿i cåldura depå¿ea 30 de grade Celsius. Fiecare halå are un cuptor cu lemne (o sobå enormå). Re¡eta de furajare con¡ine porumb, grâu, ¿rot de soia.
“Puiul cre¿te normal, ca la curte, nu mai cå prime¿te hranå pe såturate me reu. Premixurile sunt încorporate în furaj. Este vorba de vitamine, calciu, po tasiu, pentru dezvoltarea sistemului osos. Trebuie så se dezvolte bine oasele fiindcå iau rapid în greutate. Chiar dacå îi cre¿te¡i acaså, ace¿ti pui ajung la aceea¿i greutate în maxim 50 de zile. Mortalitatea lor este nesemnificativå. Tehnologia de furajare e preluatå de la compania Roxell. Tot de la Roxell am luat buncårele, liniile de apå ¿i liniile de furajare. Iarna este cel mai greu din cauza frigului. Folosim lemne pe care le punem în sobe. O sobå aduså din Polonia poate încålzi douå-trei hale. Am popu lat 10 hale cu pui. Gazul lichefiat s-a scumpit de ¿apte ori. În cele 10 hale, cresc anual 800.000 de pui în medie. În toatå ferma, lucråm 5 oameni bine motiva¡i.”
Cel mai greu efort este la încårcarea sobelor cu lemne. Temperatura din halå trebuie så fie permanent 30 de grade Celsius. Lemnul s-a scumpit înså foarte mult, la fel ca toate materialele. “Gura unei sobe are doi metri. Putem arunca acolo orice lemn. Iarna, în nop¡ile ge roase, când e nevoie de 300 kW, um plem soba de douå ori pe zi. Dacå e ne voie de 50 kW, o umplem o datå”, spune Nicolae ªerban. Când a preluat el fermele, totul era distrus, iar inves ti¡iile au depå¿it douå milioane de euro. Fiind companie mare, nu a beneficiat de proiecte europene dupå 2008.
Nicolae ªerban are certitudini de în vin gåtor ¿i råspunde la orice întrebare.
“Dacå nu-mi convine, nu må plâng, îmi iau banii ¿i fac altceva. Dar eu am pus ac¡iunile firmei mele pe o pia¡å publicå. Mâine pute¡i så cumpåra¡i ferma mea. Dacå azi primesc o ofertå de vânzare a firmei, sunt gata så devin ac¡io nar minoritar. Cu banii din vânzare ¿i cu bani lua¡i credit, må apuc de altå afa cere, mai mare. Dacå avem bani, putem achizi¡iona ferme în California. Dacå nu mergem så vedem America, måcar så ne ducem în Polonia så cercetåm cum s-au organizat oamenii acolo. Sunt un optimist convins, pentru mine nu existå nu se poate.”
Entuziasmul lui este generat de un exces de luciditate ¿i orice pas în strategia afacerii proprii este calculat matematic. Discu ¡ia cu acest om a fost pentru mine ca un mare du¿ prin surprindere: într-adevår, va trebui så vedem cu al¡i ochi industria agrarå...
