CRE{TEREA ANIMALELOR
Nicolae {erban> “Nu [tiam nimic Încå de la primele sale experien¡e de antreprenor, Nicolae ªerban avea deja reflexe în cåutarea oportunitå¡ilor. Evolu¡ia ulterioarå a afacerilor lui a dovedit acest lucru. Într-o lungå discu¡ie cu el, am încercat så deduc de unde vin acele reflexe. “Eu nu cred cå atitudinea de antreprenor se înva¡å. Am convingerea cå 90% din cetå¡enii care terminå Harvard, Oxford nu au spirit antreprenorial”.
N
icolae ªerban, proprietarul Grupului de firme ªerban, lucreazå 7.000 de hectare în jude¡ul Vaslui ¿i alte 5.500 în jude¡ul Bacåu. Are pui ¿i culturå mare în Vaslui, pui, vaci, culturå mare ¿i silozuri în Bacåu. “Când am terminat facultatea, în 1996, mama era medic, iar tata era contabil-¿ef la CUASC Bacåu. Am zis cå må apuc de afaceri la One¿ti ¿i am pornit de la o Dacie cu remorcå, cu un spa¡iu închiriat la One¿ti. Tata avea 30.000 de mårci ¿i obiectivul lui în via¡å de economist era så nu aibå datorii. Dacå vii så deschizi o afacere la One¿ti, po¡i face orice”. “Prima datå am luat credit de la bancå în 1997 ¿i am investit într-o brutårie. Dobânda de refinan¡are a Båncii Na¡ionale era de 70%, iar dobânda la båncile comerciale era de peste 100%. Dar am luat primul credit, subven¡ionat pentru reducerea ¿omajului, cu dobândå de 25%, dobânda de refinan¡are de 17,5%. Acela a fost cel mai greu credit din via¡å, dar afacerea cu brutåria a fost de succes, am reu¿it så achit creditul ¿i så fac profit. De aceea sunt azi aici”. 32
Constatând cå nu mai merita så se extindå în morårit ¿i panifica¡ie, întrucât capacitå¡ile depå¿eau de 10-12 ori consumul, în 2004 s-a orientat cåtre ni¿a pe care a gåsit-o cea mai atractivå. Se importau pulpe de pui congelate tocmai din America fiindcå în ¡arå nu prea existau facilitå¡i de cre¿tere a puilor ¿i de abatorizare. A¿a cå a cumpårat o fermå de pui dezafectatå de lângå Bârlad, a modernizat-o ¿i a populat-o. “În acel an, în jude¡ul Vaslui, exista un abator învechit, care tåia 300.000 de tone anual. Anul trecut, s-au abatorizat 33 de milioane de tone în trei abatoare moderne.” În prezent, fermele ªerban Grup produc 12.000 de tone de carne de pui anual, care se livreazå la Agricola Interna¡ional. În momentul de fa¡å, ªerban de¡ine 5 ferme de pui în 3 sate: una mare la Zorleni, lângå Bârlad, în jude¡ul Vaslui, unde are 28.000 de metri påtra¡i, una la Parincea ¿i alta la Tåtåre¿ti, jude¡ul Bacåu. În total, 44.000 de metri påtra¡i de hale, cu 180.000 de pui pe serie. Greutatea medie a puiului atinge 2,4 kilograme. ¥n epoca agriculturii industriale, pentru un fermier mare, puiul este un fel de ¿aibå. Nu ridicå preten¡ii deosebite. “E mai ¿aibå decât porcul”, glume¿te Nicolae ªerban. Cumpårå puii de-o zi de la Avicola Interna¡ional. “Eu le dau furaj la pui, îi cresc 40 de zile ¿i îi livrez la abator. Am cumpårat utilajele din Danemarca, de la Big Dutchman. Urmåresc constant productivitatea muncii, având un plan bine organizat”. La fermele din jude¡ul Vaslui, folose¿te gaz pentru încålzire, iar la Parincea ¿i Tåtårå¿ti are centrale pe resturi vegetale ¿i lemne. A cumpårat cuptoarele din Polonia de 15 ani. Cenu¿a con¡ine fosfor, potasiu ¿i merge foarte bine ca îngrå¿åmânt în amestec cu bålegarul. Energia electricå i se pare prea scumpå. “Compensa¡ia este acoperitoare pentru pre¡. Putea så fie ¿i mai råu.
Am instalat deja panouri fotovoltaice pe fermele de påsåri ¿i pe silozuri. Func¡ioneazå ¿i genereazå cât mi-am propus - peste 1200 MW pe an. Nu trebuie puse panouri fotovoltaice pe niciun centimetru de teren agricol. Nu trebuie låsatå nicio multina¡ionalå så întindå panouri fotovoltaice pe mii de hectare de påmânt. Aici chiar trebuie så fim patrio¡i ¿i este logic, nu trebuie scos terenul din circuit. Avem acoperi¿uri suficiente.” Pe timp de varå, råcore¿te halele cu un sistem fagure: provoacå vaporizarea. Pentru un litru de apå, trebuie 750W. “Practic, umecteazå aerul cu apå, «îl udå», iar la o anumitå vitezå, începe så se evapore. Când se evaporå, consumå energie latentå. Ia energie din halå, produce evapora¡ie ¿i dacå ia energie, se råce¿te aerul. Sistemul e foarte vechi. Sim¡i pe mânå cum te råce¿ti dacå se evaporå apa. Putem så folosim ¿i apå caldå, trebuie så se evapore cât mai multå apå. Apa trece din forma lichidå în forma gazoaså.” Legea reproduc¡iei la påsåri îl preocupå. Chiar inten¡ioneazå så construiascå alte hale. “Vreau så cresc gåini ouåtoare”. Profitul Agricol 46/2022
