Profitul Agricol nr. 46, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 46 din 7 decembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

A doua opinie, obligatorie la impunerile tehnologice dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 46/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Universitå¡ile agricole, sta¡iunile de cercetare de sub egida ASAS ¿i organiza¡iile profesionale ar trebui så publice o a doua opinie în cazul unor subiecte impuse de reglementårile europene, ce au un impact major asupra agriculturii, cum ar fi reducerea poluårii cu nitra¡i a apelor freatice ¿i de suprafa¡å. Dacå ar fi existat un asemenea mecanism de verificare a recomandårilor fåcute în Codul de Bune Practici Agricole, nu cred cå s-ar fi luat câteva decizii care, profesional vorbind, sunt scandaloase. Prin CBPA se impune ca elaborarea planurilor de fertilizare så se facå folosind metodologia de stabilire a dozelor optime economic (DOE), varianta din 1982. La momentul respectiv, metoda care stabilea modul în care se recolteazå probele de sol, se face analiza lor ¿i se interpreteazå rezultatele agrochimice a fost o reu¿itå. Punctul slab a fost stabilirea dozei de azot, din probe de sol prelevate din stratul arabil (0-20 cm). Aceastå vulnerabilitate a fost evidentå ¿i pentru autorii metodei, care au rezolvat problema numai pe jumåtate: au atras aten¡ia asupra necesitå¡ii de corectare a metodei, dar nu au propus o nouå variantå. Iatå problemele cunoscute în 1989: - Este unanim recunoscutå necesitatea de corectare a dozelor de îngrå¿åminte cu azot în func¡ie de azotul mineral aflat pe profilul solului (0-90 cm). - În acest caz se mic¿oreazå pânå la dispari¡ie riscul de poluare a solului cu nitra¡i. - Se ra¡ionalizeazå folosirea îngrå¿åmintelor cu azot. - Azotul mineral de pe profilul de sol, aflat la adâncimi de pânå la 90 cm, poate fi folosit de plantele de grâu la fel de eficient ca ¿i cel aplicat la suprafa¡å. Iatå ¿i varianta din CBPA 2021: “Con¡inutul de azot mineral (Nmin) din sol la un moment dat poate fi determinat printr-o metodå riguroaså de laborator. Informa¡ia ob¡inutå, convertitå în kg azot/ha, poate fi folositå la stabilirea dozelor de îngrå¿åminte cu azot de aplicat în primåvarå la culturile de toamnå”.

Profitul Agricol 46/2022

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Petre Daea modificå Ordonan¡a secetei, Epidemie-record dar nu cum se spera 6 de gripå aviarå în SUA Cåtre ce se îndreaptå asigurårile agricole Pre¡ record pentru ac¡iunile Deere

Englezii ar vrea så interzicå antibioticele în zootehnie

Bunge cumpårå 49% din BZ Group

România nu va interzice transportul animalelor vii

China cumpårå mai mult ulei de palmier

Bagheta francezå intrå în patrimoniul UNESCO

Dimitrie Muscå sprijinå SCDA Lovrin så devinå institut

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Secretomania produc¡iilor oficiale

Ma[ini & utilaje

Culturi vegetale Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm

Timac produce îngrå¿åminte lichide în România

Cre[terea animalelor Vita de carne are nevoie de o mare cooperativå Agricultura conservativå, venituri suplimentare ¿i adaptare la schimbårile climatice Syngenta: primul hibrid de floarea-soarelui cu toleran¡å la imazamox ¿i la tribenuron-metil

New Holland CX, 20 de ani de performan¡e

Påmântul bine lucrat cu Terraland TN 4000 HD9

Deutz-Fahr Seriile 8 ¿i 9, despre tractoare la superlativ

Claas - calitatea germanå cucere¿te lumea

Hobby 19

Nicolae ªerban: “Nu ¿tiam nimic despre pui” Drama unui crescåtor de vaci

32 34

Vânåtoarea de... boi¿tean

Un fermier britanic a devenit star pe YouTube

EVENIMENTELE ¥ncepe Campionatul Na¡ional de Fotbal al Fermierilor Pe 1 decembrie s-a dat startul înscrierilor în Campionatul Na¡ional de Fotbal al Fermierilor. Ajuns la a treia edi¡ie, este organizat de APPR împreunå cu Corteva Agriscience. Anul trecut, echipa câ¿tigåtoare a primit, printre altele, ¿i o cålåtorie în America, complet acoperitå de sponsorul principal. Petre Daea, supårat pe asocia¡iile profesionale “Pe cei care au considerat cå nu ¿tiu så calculez, ceea ce este exclus, am învå¡at pe mul¡i så calculeze, eu îi cunosc atât de bine încât n-au nici cåderea moralå ¿i nici profesionalå så spunå acest lucru”, a declarat supårat Petre Daea agen¡iei na¡ionale de preså, semn cå nici acum nu admite eroarea din modul de calcul a despågubirilor la secetå. Vå reamintim, de mai multe såptåmâni, principalele asocia¡ii profesionale, strânse în Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, îi repro¿eazå o eroare în modul de calcul, ¿i anume aplicarea procentului de calamitate de douå ori, asta mic¿orând nejustificat suma primitå de cei calamita¡i. Tot de atunci ministrul tunå ¿i fulger împotriva liderilor organiza¡iilor. Gripa aviarå face ravagii în Europa de Est Cehia a început sacrificarea a peste 15.000 de ra¡e la o fermå din sudul ¡årii, unde s-a descoperit un focar de gripå aviarå. Situatå la 130 km de Praga, ferma avea ini¡ial 22.000 de ra¡e, din care 7.000 au murit såptåmâna trecutå, din cauza unui caz de gripå aviarå înalt patogenå H5N1. Ungaria a anun¡at ¿i ea såptåmâna trecutå descoperirea unui caz de gripå aviarå înalt patogenå H5N1 în apropiere de grani¡a cu România. Autoritatea Sanitarå Veterinarå din Ungaria (NEBIH) a informat cå toate cele 3.080 de gâ¿te de la ferma respectivå au fost sacrificate pentru a împiedica råspândirea virusului. Doar ANSVSA nu pare preocupatå. 6

S|PT|MÂNII Petre Daea modific\ Ordonan]a secetei, dar nu cum se spera Luni, 5 decembrie, Ministerul Agriculturii a anun¡at, pentru transparen¡å decizionalå, un proiect de ordonan¡å de urgen¡å prin care se propune modificarea OUG 157 din 2022 “ordonan¡a secetei”.

În

esen¡å, modificårile au vizat conformarea cu solicitårile Comisiei Europene pentru aprobarea ajutorului de stat. Între altele, se prevede cå, în cazul producåtorilor agricoli beneficiari ai Submåsurii 17.1 pentru primå de asigurare la secetå, dacå despågubirea de la firmele de asigurare calculatå per ha însumatå cu grantul pe ha acordat de stat depå¿e¿te 80% din cheltuielile eligibile, ace¿tia restituie contravaloarea sumei care reprezintå depå¿irea în cauzå, plåtind ¿i dobândå pentru suma respectivå. În schimb, au råmas ignorate solicitårile fermierilor legate de regândirea formulei de calcul a despågubirii/ha, astfel încât så nu fie dezavantaja¡i cei care au un procent de dåunare mai mic de 100%. Despågubirile vor fi plåtite fermierilor pânå la sfâr¿itul acestui an, a declarat ministrul. “Fermierii vor primi banii, pânå la finele acestui an, doar pentru culturile care au fost semånate în toamnå. Pe de

altå parte, acum facem inventarierea suprafe¡elor calamitate la culturile de primåvarå, la porumb ¿i la floareasoarelui. Trebuie så vedem care este suprafa¡a, gradul de afectare, evaluåm ¿i decidem în func¡ie de situa¡ia datå”, a subliniat Daea. Nu a uitat så precizeze cå în Planul Na¡ional Strategic (care trebuia aprobat de cåtre Comisia Europeanå pânå luni, 5 decembrie) a prevåzut crearea unei structuri pentru gestionarea acestor situa¡ii “foarte aprige ¿i foarte grele”, în a¿a fel încât bugetul så fie degrevat de alocarea unor viitoare despågubiri.

Robert VERESS Profitul Agricol 46/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

C\tre ce se îndreapt\ asigur\rile agricole De câte ori are ocazia, Petre Daea nu uitå så aminteascå faptul cå a proiectat prin Planul Na¡ional Strategic un mod de sus¡inere a riscului, creând ¿i o structurå care se va ocupa de gestionarea acestor fenomene. “Ministerul Agriculturii trebuie så iaså din jocul acesta al analizei calamitå¡ilor, så fie degrevat bugetul ¿i så fie degrevatå ¿i autoritatea statului în determinarea pierderilor", afirmå tare Petre Daea. Fondul prin care se vor sus¡ine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale, respectiv din contribu¡ia fermierilor, din alocåri bugetare ¿i din fonduri europene. Poate ¿i de aceea, Clubul Fermierilor Români propune crearea unui Pool al asigurårilor agricole, ca solu¡ie viabilå pentru managementul riscului în agriculturå. Pool-ul are la bazå principiul solidaritå¡ii, prin contribu¡ia tuturor fermierilor ¿i despågubirea celor afecta¡i. Botezat PAIC, impune existen¡a unei legi a obligativitå¡ii asigurårii cul-

turilor agricole pentru orice persoanå fizicå sau persoanå juridicå ce desfå¿oarå activitå¡i agricole. Încå din anul 2021, în urma analizelor de pia¡å externå, Clubul a identificat ¿i propus sistemul de asigurare din Turcia (TARSIM), care este considerat unul de succes. TARSIM este o organiza¡ie care a fost înfiin¡atå cu scopul de a ajuta la construc¡ia unui sistem extins ¿i sustenabil de asiguråri agricole în Turcia ¿i protejeazå producåtorii împotriva calamitå¡ilor naturale. Pool-ul de asigurare propus de Club se dore¿te o solu¡ie privind asigurarea culturilor împotriva riscurilor naturale. Vor fi acoperite seceta, ar¿i¡a, inunda¡iile ¿i båltirea. Plata despågubirii pentru calamitå¡ile naturale produse de fenomenele men¡ionate se va efectua numai pentru culturile agricole care au fost asigurate de cåtre societå¡ile de asigurarereasigurare.

Georgiana Rusu, director executiv Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare: “Pool-ul de asigurare împotriva calamitå¡ilor naturale în agriculturå (PAIC) se va constitui ca o rezervå financiarå ¿i va oferi protec¡ie fermierilor în fa¡a calamitå¡ilor naturale. Misiunea PAIC va fi aceea de a convinge fermierii cu privire la importan¡a asigurårii culturilor agricole ¿i de a proteja investi¡ia lor în fa¡a fenomenelor meteo cu care se confruntå tot mai des în ultimii ani, în toate regiunile ¡årii”. Profitul Agricol 46/2022

a consemnat Arin DORNEANU

Peste 1,2 milioane ha afectate de secetå ¥ncå se lucreazå la inventarierea suprafe¡elor de porumb ¿i floare afectate de secetå, confirmå ministrul Petre Daea. Luni, 5 decembrie, la minister se centralizaserå 1.276.953 ha afectate de secetå, în 38 de jude¡e. Principalele culturi afectate: - porumb: 581.439 ha; - floarea-soarelui: 306.205 ha; - grâu, triticale: 190.291 ha; - plante furajere: 57.032 ha; - soia: 42.772 ha; - orz, orzoaicå, secarå: 32.117 ha;· - rapi¡å: 26.813 ha. 391 de milioane de euro pentru gestionarea riscurilor Agricultura va beneficia de fonduri europene de 391,4 milioane euro pentru gestionarea riscurilor, a anun¡at ministerul de resort. Din aceastå sumå, 367,3 milioane euro reprezintå sprijinul care va fi acordat fermierilor afecta¡i de pierderile de produc¡ie, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile. Sprijinul va fi constituit dintrun procent de 3%, anual, din plå¡ile directe cuvenite în perioada 2023-2027, de pânå la 293,5 milioane euro, din contribu¡ia din FEADR, adicå 62,4 milioane euro, ¿i contribu¡ia de la bugetul na¡ional, de 11,5 milioane euro. Totodatå, în PNS este prevåzutå o sumå de 24,1 milioane euro, sprijin acordat pentru acoperirea unui procent din primele de asigurare. APIA prime¿te cererile pentru motorina 2023 Cererile pentru schema de ajutor de stat privind reducerea accizei la motorinå pentru anul 2023 pot fi depuse în cursul lunii decembrie, a anun¡at APIA. Solicitårile se depun la centrele jude¡ene pe raza cårora sunt situate exploata¡iile agricole sau unde au fost depuse cereri de platå pentru schemele de sprijin pe suprafa¡å. Acordul prealabil pentru finan¡are prin rambursare se emite în termen de cel mult 20 zile lucråtoare de la data-limitå de depunere a cererii de acord. 7

PETA oferå un milion de dolari pentru lânå veganå Organiza¡ia de protec¡ie a animalelor PETA a anun¡at un premiu de un milion de dolari oricui va reu¿i så dezvolte un material din plante care så fie similar lânii de oaie. O altå condi¡ie pentru acordarea premiului este ca materialul så fie acceptat ¿i vândut de unul dintre marii producåtori de îmbråcåminte. Organiza¡ia acuzå industria lânii de cruzime fa¡å de animale ¿i contribu¡ie la încålzirea globalå ¿i eroziunea solului. Acord bilateral între Grecia ¿i Egipt Grecia ¿i Egiptul au semnat un acord agricol bilateral, care permite printre altele ca 5.000 de muncitori agricoli din Egipt så poatå lucra în Grecia timp de nouå luni pe an. Ministrul grec de externe a declarat cå acordul ar putea servi ca model pentru alte tratate semnate de statele europene cu ¡åri din Africa ¿i Orientul Mijlociu pentru reducerea emigra¡iei ilegale. Minerva se extinde în Uruguay Grupul brazilian Minerva a trimis o ofertå de achizi¡ie a producåtorului uruguayan de carne Breeders & Packers, care este controlat de japonezii de la NH Foods. Oferta este condi¡ionatå de concluziile unei proceduri de due dilligence, care se va finaliza pânå la sfâr¿itul anului. Conform unor surse neoficiale, valoarea ofertei este între 35 ¿i 45 de milioane de dolari. Recoltå-record de soia în Rusia Recolta de soia din Rusia a depå¿it pentru prima oarå 6 milioane de tone, o cre¿tere anualå de peste 22%. Suprafa¡a cultivatå cu soia a crescut de 2,3 ori în ultimii zece ani ¿i a ajuns la peste 3,5 milioane de hectare. Productivitatea medie a crescut ¿i ea, de la 1,65 tone la 1,89 tone la hectar. Råzboiul din Ucraina a afectat înså grav exporturile de soia ale Rusiei, care au scåzut în acest an cu 46%. Principalii clien¡i de export sunt China, Belarus sau Kazahstan. 8

Pre] record pentru ac]iunile Deere Pre¡ul ac¡iunilor Deere a ajuns la un nivel record, dupå rezultatele financiare consistente raportate de companie în ultimul trimestru fiscal. Vânzårile producåtorului de echipamente au crescut cu 37%, pânå la 15,54 miliarde de dolari, în timp ce profitul brut a depå¿it toate a¿teptårile anali¿tilor ¿i a ajuns la 2,25 miliarde de dolari, o cre¿tere de 75%. Compania estimeazå acum cå va ob¡ine un profit de 8-8,5 miliarde de dolari în anul fiscal 2023. În urma anun¡ului, pre¡ul ac¡iunilor Deere a crescut imediat, cu 6,4%, pe

bursa americanå ¿i a ajuns la 443,09 dolari, cel mai ridicat nivel din istorie. De la începutul anului, ac¡iunile companiei s-au apreciat cu 29%. În cadrul unei întâlniri cu ac¡ionarii, managerii Deere au anun¡at cå problemele logistice care limitau produc¡ia au început så se rezolve, iar anul 2023 va fi unul foarte profitabil. Deere a¿teaptå anul viitor vânzåri mai mari în special în sectorul echipamentelor de construc¡ii, datoritå investi¡iilor guvernului american în proiecte de infrastructurå.

Epidemie-record de grip\ aviar\ în SUA Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a confirmat oficial cå epidemia de gripå aviarå din acest an este cea mai gravå din istorie. Peste 50 de milioane de påsåri au fost deja eutanasiate. Au existat focare confirmate în 40 de state americane, de douå ori mai multe fa¡å de precedenta epidemie, record, din sezonul 2015. Autoritå¡ile spun cå riscul de transmitere la oameni råmâne unul redus, dar au cerut popula¡iei så evite contactul direct cu påsårile. Americanii au descoperit pânå acum un singur caz de transmitere

umanå, la un bårbat din statul Colorado care s-a infectat în luna aprilie dupå ce a avut contact cu gåinile de la o fermå, dar a avut doar simptome moderate timp de câteva zile. Epidemia a provocat înså scumpirea alimentelor ¿i probleme de aprovizionare în magazine. Conform datelor oficiale, pre¡ul unui curcan pentru masa tradi¡ionalå de Thanksgiving a crescut cu 21% în ultimul an, pânå la 29 de dolari, pentru o pasåre de 7,5 kilograme.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 46/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

China cump\r\ mai mult ulei de palmier China s-a angajat så cumpere ulei de palmier ¿i produse derivate în valoare de 2,.6 miliarde de dolari din Indonezia, prin contractele semnate între nouå producåtori indonezieni ¿i 13 importatori chinezi. În total, chinezii vor achizi¡iona 2,5 milioane de tone de ulei de palmier ¿i produse derivate de la producåtori din Indonezia. Este primul contract major de export pe care Indonezia reu¿e¿te så-l semneze dupå ce a interzis exporturile

în luna aprilie, pentru a garanta aprovizionarea pie¡ei interne. Chinezii vor achizi¡iona ¿i produse piscicole din Indonezia, dar cele douå pår¡i nu au oferit detalii despre valoarea contractelor. Zulkifli a declarat înså cå Beijingul a promis så elimine restric¡iile care îngreuneazå exportul de pe¿te din Indonezia ¿i så permitå livrårile de alge comestibile, care momentan sunt clasificate în mod incorect ca produse de origine animalå.

Bagheta francez\ intr\ în patrimoniul UNESCO Celebra pâine francezå baguette a fost incluså de UNESCO pe lista "patrimoniului cultural intangibil", dupå ce în ultimii ani a pierdut teren în fa¡a altor sortimente de pâine. “Este un omagiu adus stilului de via¡å francez. Bagheta este un ritual zilnic, un element important al mesei, sinonim cu socializarea”, a declarat Audrey Asoulay, directoarea UNESCO. Pre¿edintele francez Emmanuel Macron, care a cerut de mult timp includerea baghetelor în patrimoniul universal, a spus cå acestea sunt “250 de grame de magie ¿i perfec¡iune în vie¡ile noastre”. Francezii produc în fiecare zi aproximativ 16 milioane de baghete, dar cota de pia¡å a micilor brutårii tradi¡ionale este în scådere ¿i tot mai mul¡i consumatori preferå marile magazine. Originea baghetei nu este cunoscutå cu exactitate, unii istorici cred cå a fost inventatå de Napoleon, care avea nevoie de un tip de pâine pe care solProfitul Agricol 46/2022

da¡ii så-l poatå cåra mai u¿or, în timp ce al¡ii sus¡in cå a apårut mai târziu ¿i era popularå printre muncitorii parizieni pentru cå se putea rupe ¿i consuma fårå så fie nevoie de un cu¡it. În orice caz, bagheta a fost standardizatå abia în 1920, atunci când statul a impus o lungime ¿i greutate standard (80 cm ¿i 250 de grame), ¿i chiar un pre¡ fix de vânzare care a råmas valabil pânå în anul 1986.

Un tribunal din Kenya suspendå importul de modificate genetic Curtea Supremå a Kenyei a suspendat decizia guvernului de a permite importul de alimente modificate genetic, la cererea unei organiza¡ii a fermierilor locali. Fermierii sus¡in cå guvernul nu a respectat legile în vigoare atunci când a anulat un decret din anul 2012, care interzicea organismele modificate genetic de orice tip. Pre¿edintele ¡årii le-a cerut înså judecåtorilor så revinå urgent asupra deciziei, pe fondul secetei severe din statul african. El a explicat cå importul de alimente modificate genetic este singura solu¡ie. Primul transport de îngrå¿åminte ruse¿ti a plecat spre Africa ONU a anun¡at cå un prim transport de 20.000 de tone de îngrå¿åminte ruse¿ti a plecat spre Africa, destina¡ia fiind Malawi printr-un port din Mozambic. Organiza¡ia a negociat în ultimele luni eliberarea unor nave încårcare cu îngrå¿åminte care au råmas blocate în diverse porturi europene dupå începutul invaziei din Ucraina. De¿i exportul de îngrå¿åmânt nu este vizat de sanc¡iunile occidentale impuse Rusiei, vasul MV Greenwich era pânå acum arestat în portul olandez Terneuzen pentru cå apar¡ine unei companii în care este implicat un om de afaceri sanc¡ionat individual. SUA blocheazå importul de zahår de la o companie dominicanå SUA a anun¡at interzicerea importului de zahår produs de o companie din Republica Dominicanå, dupå ce o investiga¡ie a descoperit dovezi cå firma folose¿te muncå for¡atå. Compania este acuzatå cå muncitorii locuiesc în condi¡ii improprii, nu primesc salariile la timp ¿i nu sunt plåti¡i pentru orele suplimentare. Un reprezentant al companiei a negat acuza¡iile ¿i a anun¡at cå avoca¡ii negociazå acum cu autoritå¡ile americane ¿i va oferi toate documentele necesare pentru ca interdic¡ia så fie ridicatå cât mai rapid. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Tesco sus¡ine producåtorii britanici de ouå Lan¡ul britanic de magazine alimentare Tesco a anun¡at cå va aloca 14 milioane de lire sterline pentru sus¡inerea financiarå a producåtorilor de la care se aprovizioneazå cu ouå. Tesco a semnat în acest an contracte pe o perioadå de cinci ani cu companiile mari. Banii vor fi folosi¡i pentru a compensa orice scumpire a pre¡ului furajelor, care au o pondere de 70% din costurile producåtorilor de ouå. Mexicul ar putea permite importul de porumb furajer modificat genetic Pre¿edintele mexican ar putea ceda presiunilor guvernului american de a permite importul de porumb modificat genetic în scop furajer. Obrador a explicat cå Mexicul produce suficient porumb alb, care este folosit în bucåtåria tradi¡ionalå, dar are un deficit de porumb galben pentru hrana animalelor. Este primul semnal oficial cå mexicanii nu vor interzice complet organismele modificate genetic. Un indian a fost condamnat pentru cå ¿i-a låsat vacile pe stradå Un tribunal din statul indian Gujarat l-a condamnat la ¿ase luni de închisoare pe un fermier care ¿i-a låsat vacile libere pe stråzi. Vacile sunt considerate sfinte în religia hinduså, iar Gujaratul a interzis din anul 2017 sacrificarea lor, care este pedepsitå cu închisoarea pe via¡å. Fonterra va anun¡a în primåvarå noua structurå de capital Grupul Fonterra a anun¡at cå noua structurå de capital, care le permite fermierilor så se alåture mai u¿or cooperativei, va fi implementatå pânå la sfâr¿itul lunii martie 2023. Ac¡ionarii au aprobat restructurarea în decembrie 2021, în încercarea de a cre¿te cota de pia¡å a companiei în Noua Zeelandå. Noua structurå simplificå semnificativ condi¡iile pe care trebuie så le respecte membrii cooperativei, în special prin reducerea cantitå¡ii minime de lapte pe care ace¿tia sunt obliga¡i så o furnizeze. 10

Englezii ar vrea s\ interzic\ antibioticele în zootehnie Un grup de organiza¡ii de protec¡ia mediului au cerut guvernului de la Londra så interzicå utilizarea antibioticelor în zootehnie, pentru a reduce riscul apari¡iei unor super-bacterii rezistente la medicamente. Organiza¡ia Alian¡a pentru Salvarea Antibioticelor a efectuat teste în râurile din apropierea unor ferme din mai multe regiuni din Marea Britanie, care au demonstrat prezen¡a unor bacterii periculoase ca Escherichia coli sau Staphylococcus aureus. “Rezultatele aratå cå fermele industriale contamineazå cursurile de apå cu microbi rezisten¡i la antibiotice”, sus¡ine raportul publicat de organiza¡ie.

Uniunea Europeanå a interzis folosirea preventivå a antibioticelor în agriculturå la începutul anului, iar guvernul britanic a anun¡at cå ar putea impune restric¡ii similare. Fermierii britanici spun cå au redus deja substan¡ial utilizarea antibioticelor, iar datele oficiale aratå cå vânzårile de antibiotice de uz veterinar au scåzut cu 55% din anul 2014. Cele mai recente date statistice confirmå înså cå numårul infec¡iilor cu bacterii rezistente la medicamente a crescut cu 2,2% în anul 2021, pânå la un total de 53.985 de cazuri.

Bunge cump\r\ 49% din BZ Group Gigantul Bunge a anun¡at achizi¡ia a 49% din ac¡iunile companiei franceze BZ Group, prin care î¿i consolideazå pozi¡ia în portul Rouen, cel mai mare terminal de cereale din Europa de Vest. Valoarea tranzac¡iei nu a fost anun¡atå public, dar familia Beuzelin va påstra pachetul majoritar de ac¡iuni al companiei. Contractul trebuie aprobat de autoritå¡ile antimonopol din Fran¡a ¿i nu oferå Bunge drepturi exclusive sau spa¡iu rezervat în silozurile din portul francez. BZ Group ruleazå anual peste 575.000 de tone de cereale, semin¡e oleaginoase ¿i alte produse agricole de la fermierii din nord-vestul Fran¡ei

¿i intermediazå exporturi de peste 1,5 milioane de tone prin Rouen. Bunge folose¿te deja acest terminal ¿i are opera¡iuni în alte nouå porturi franceze, printre care Dunkerque, Montoir sau La Pallice. Anali¿tii economici spun cå anun¡ul nu este unul surprinzåtor pentru cå Bunge cautå surse alternative de cereale, pe fondul råzboiului din Ucraina care a afectat exporturile din bazinul Mårii Negre. În plus, Rusia a impus în acest an o taxå de export pentru cereale, care a descurajat marile companii stråine. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 46/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

România nu va interzice Dupå eforturi îndelungi, crescåtori (mai ales de oi) ¿i parlamentari au gåsit un debu¿eu de export pentru animale vii spre ¡årile Golfului Persic. Invocând protec¡ia animalelor, pretinse organiza¡ii neguvernamentale cer interzicerea exporturilor de animale vii.

roiectul de lege privind interzicerea totalå a exportului de animale vii este ini¡iat de partidul Reper, condus de Dacian Ciolo¿, ¿i de Asocia¡ia Agent Green, conduså de Gabriel Påun. Pe Påun îl ¿ti¡i de pe vremea când se prezenta drept activist Greenpeace ¿i stropea cu apå ro¡ile automobilelor care plecau din IMB, ca så nu fie cumva contaminate cu organisme modificate genetic. A sårit în apårarea exportatorilor fostul ministru, acum senator al For¡ei Liberale, Adrian Oros. “Suntem singura ¡arå europeanå care are deja o lege specialå privind condi¡iile de bunåstare a animalelor în timpul transportului. Aceste preocupåri ale unora din Parlamentul European våd cå î¿i gåsesc sus¡inåtori ¿i la noi în ¡arå, dar pot afecta grav crescåtorii de animale români”, spune Adrian Oros. “Cred cå solu¡ia este verificarea strictå a respectårii condi¡iilor de bunåstare animalå de cåtre transportatori prin autoritå¡ile competente, ¿i nu interzicerea exportului de animale vii, care i-ar afecta grav pe fermierii români. Resping total o asemenea idee care a fost ini¡iatå în Parlamentul European, iar acum ¿i-a gåsit sus¡inåtori care vor så o materializeze. Departe de a mai avea nevoie de o analizå detaliatå pen-

tru publicul larg, aceastå ini¡iativå sugrumå într-un mod rapid, ireversibil ¿i direct întreg sectorul ovin ¿i tot lan¡ul de producåtori”, a conchis Adrian Oros. Ionel Arion, pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale Pro Agro, respinge ¿i el aceastå abordare vegan-urbanistå a oieritului. “Pro Agro a primit în analizå ¿i consultare un proiect de lege prin care se propune modificarea legisla¡iei na¡ionale cu privire la exportul de animale vii ¿i la condi¡iile în care transportul de animale vii ar urma så se facå. Consideråm aceastå propunere ca una strict emo¡ionalå, total neraportatå la realitatea din domeniu ¿i nici la legisla¡ia europeanå în vigoare care ar bloca o activitate unde România exceleazå. România este al treilea producåtor de ovine la nivelul UE, înregistrând un excedent pe aceastå categorie de produs care la momentul actual poate fi valorificat doar în rela¡ii de export cu animale în ¡årile din zona arabå”. Aproximativ 2 milioane de ovine (dintr-un total de 8 milioane) sunt valorificate anual în cadrul acestor rela¡ii comerciale, iar adoptarea unor måsuri restrictive de interzicere a exporturilor în condi¡iile în care nu au fost consemnate neconformitå¡i flagrante, mortalitatea constatatå la destina¡ie fiind în

limitele uzuale, ar genera o amplificare a dezechilibrului de balan¡å comercialå. “În consecin¡å, noi consideråm cå Legea 150/2020 privind protec¡ia animalelor destinate exportului în ¡åri ter¡e va trebui modificatå ¿i nu abrogatå, în spiritul Regulamentului 429/2016 - Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European ¿i al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor ¿i de modificare ¿i de abrogare a anumitor acte din domeniul sånåtå¡ii animalelor (Legea privind sånåtatea animalå), care are un capitol distinct pentru condi¡iile de autorizare a transportatorilor. Pe lângå Regulament, trebuie avut în vedere ¿i Manualul OIE pentru animale terestre, ¡inând cont de faptul cå acest Manual este legea pentru ¡årile ter¡e, în care România exportå cu precådere. De asemenea, într-o eventualå modificare legislativå, ar fi necesarå luarea în considerare a Concluziilor Comisiei ANIT, de anchetare a condi¡iilor de bunåstare în timpul transportului în Statele Membre, din ianuarie 2022”, spune Ionel Arion. În acest context, Pro Agro îndeamnå decidentul public la precau¡ie cu privire la efectele economice prevåzute unei astfel de modificåri, dar ¿i “la reflec¡ie” asupra actelor normative în vigoare la nivel european, propunerile de modifiProfitul Agricol 46/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

transportul animalelor vii care a legisla¡iei na¡ionale fiind mult mai restrictive decât cele la nivel european. Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis ¿i al Asocia¡iei crescåtorilor de ovine “Påstorul Cri¿ana”, a venit la Ministerul Agriculturii cu o frumoaså cåciulå de Astrahan. “Eram la un protest ¿i au început så vinå ciobanii. Apare ¿i Eugen Gon¡ea cu ai lui, ca o trupå de ¿oc. To¡i aveau cåciuli negre de ºurcanå. «Uite cine o så ne facå pe noi cu bani», a zis Ionicå Nechifor de la Popåu¡i, Boto¿ani. To¡i vor avea nevoie de cåciuli Astrahan de la noi. Am discutat cu ong-urile care tot tunå ¿i fulgerå cå så opreascå transportul de animale vii. Un senator de la Dâmbovi¡a era cu ei ¿i a cerut o dezbatere publicå cu Gabriel Påun, despre care spune cå îl finan¡eazå Australia. Ei fac aceste ac¡iuni în detrimentul României ¿i în avantajul Australiei, care a ripostat imediat când oile noastre au ajuns în Golful Persic. Unii oieri fac abatoare la scarå micå. Noi vrem ca raportul så fie invers: så facem ca România så devinå mare consumatoare de carne de oaie, iar surplusul de oi så le vindem la export ca så nu ståm la cheremul pie¡ei externe. În ¡årile Europei Occidentale, oamenii consumå carne de ovine mult mai multå, înså acolo au o produc¡ie micå fiindcå au

Profitul Agricol 46/2022

decimat efectivele. Nu au probleme cu pia¡a animalelor vii. Noi apelåm de nevoie la pia¡a externå. Arabii vor så sacrifice animale vii, nu vor carcase”, spune Nicolae Cioranu. Asocia¡iile oierilor nu au eviden¡ele exporturilor de oi la nivel na¡ional, de¿i toate ie¿irile se cunosc. “Controlul nu ar trebui fåcut la ie¿irea animalelor din ¡arå. Ar trebuie fåcut la schimburile dintre noi”, crede Nicolae Cioranu. “Asocia¡ia Profesionalå a Ciobanilor prin reprezentan¡ii såi respinge categoric ¿i absolut aceastå ini¡iativå legislativå care submineazå economia na¡ionalå! Ini¡iativa opririi exporturilor de animale vii este un demers parlamentar iresponsabil pe care îl condamnåm cu fermitate! Cerem tuturor for¡elor politice decidente respingerea acestei ini¡iative pe care o catalogåm drept act criminal ¿i fårå precedent în istoria oieritului românesc. Transpuså în lege ar duce în mod automat, în cel mai scurt timp, la dispari¡ia întregului sector! Ar cauza un prejudiciu incalculabil în dauna statului român ¿i a poporului care are în sânge tradi¡ia oieritului de mii de ani, a¿a cum o avem ¿i noi”, spune Dan Petrescu, pre¿edintele Asocie¡iei.

Viorel PATRICHI

Discu¡iile despre interzicerea exporturilor de animale vii reîncep dupå fiecare dezastru cu impact. A¿a a fost dupå 25 noiembrie 2019, când s-a scufundat în portul Midia Nåvodari un vapor cu 14.600 de oi care trebuiau så ajungå în Libia. Noua Zeelandå a interzis exporturile de animale vii începând cu luna aprilie 2023. Legea a fost adoptatå dupå ce nava Gulf Livestock 1 s-a scufundat în 2020. Echipajul ¿i 6.000 de taurine s-au înecat. Alte 15.000 de oi s-au înecat la începutul anului 2022 dupå ce o navå sa scufundat în Sudan. În 2020, au murit 14.000 de oi întrun vapor care s-a råsturnat. În 2021, 3.000 de taurine au råmas blocate în largul mårii timp de trei luni. Multe erau înfometate, extrem de deshidratate sau chiar moarte. În 2020, Marea Britanie a anun¡at cå va interzice exportul de animale vii din Anglia ¿i din ºara Galilor, dar nu sa mai pus planul în practicå. Anthony Albanese, premierul Australiei, a reafirmat recent cå guvernul lui va pune capåt acestui comer¡, dar nu mai deveme de anul 2025. Dar Australia este foarte departe de ¡årile arabe, comparativ cu România.

$/t

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 2 decembrie, a fost de 291 dolari/tonå (1.426 lei). A scåzut cu 8 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 28 noiembrie.

Grâu România FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.11-2.12.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. ¥n perioada 28 nov. - 2 dec. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 373 dolari/tonå (1.828 lei). Fran¡a: pre¡ul grâului FOB

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei

Moselle a fost de 310 euro/tonå (1.519 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 335 euro/tonå (1.641 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 313 euro/t (1.534 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 28 noiembrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 28.11 29.11 30.11 Dec 297 285 279 Ian 293 291 287 Martie 299 295 293

01.12 277 285 287

$/t 02.12 271 280 285

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 28.11 29.11 30.11 01.12 Dec 333 331 329 327 Ian 331 327 325 321 Martie 327 323 321 319

$/t 02.12 324 320 317

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 297 euro/t (1.455 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 285 dolari/t (1.396 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 28.11 29.11 30.11 01.12 Dec 383 379 377 375 Ian 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379

$/t 02.12 373 375 $/t 377

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.11 29.11 30.11 Rouen 319 317 315 Dunquerque 321 319 317 Pallice 327 323 321 Creil FOB 315 313 311 Moselle FOB 317 315 313 Rouen FOB 343 341 339

euro/t 01.12 313 315 319 309 311 337

02.12 311 313 318 307 310 335

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

269 dolari/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå.

Porumb România FOB Constan¡a 303 euro/t (- 10) 1.485 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.11 - 2.12.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 2 dec. 2022, a fost de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 28.11 Dec 269 Ian 269 Martie 271

29.11 30.11 01.12 02.12 265 263 261 250 267 265 263 254 269 267 265 255

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian

$/t

28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 277 273 271 270 269 279 277 275 273 271

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 277 euro/tonå (1.357 lei). Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 301 euro/tonå (1.475 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 309 euro/tonå (1.514 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.11 307 307 309 Bordeaux FOB 311 Pontivy 319 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

-1

- 25

- 15

închidere, pe 2 dec. 2022, a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei). A

scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.318 lei).

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -2

- 42

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

- 30

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

29.11 30.11 01.12 02.12 305 301 299 297 305 301 299 297 307 303 299 297 309 305 303 301 317 315 311 309

Profitul Agricol 46/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia

na 1.777.170 tone, Olanda 219.770 tone, Spania 95.770 tone, Mexic 77.770 tone, Anglia 67.970 tone.

¥n såptåmâna 28 noiembrie - 2 decembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 457 dolari/tonå (2.239 lei), în cre¿tere cu 18 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

28.11 Dec 517 Ian 521 Martie 527

29.11 523 525 529

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 30.11 529 527 531

01.12 531 529 535

02.12 529 527 534

28.11 Dec 1.529 Ian 1.471 Martie 1.453

Orz

29.11 1.517 1.469 1.447

30.11 1.507 1.457 1.435

$/t

01.12 1.497 1.441 1.427

28.11 Rouen 285 Dunquerque 287 Pontivy 281 Orz bere: Creil** 285 Moselle** 307

România

29.11 283 285 279

02.12 1.490 1.437 1.421

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

FOB Constan¡a 317 euro/t (- 10) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.11-2.12.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

30.11 279 283 277

01.12 277 279 275

02.12 274 277 273

283 281 279 277 303 301 299 297

re, FOB-Moselle, a închis la 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 274 euro/tonå (1.343 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 297 dolari/t (1.455 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 587 euro/tonå (2.876 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

28 noiembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 585 euro/tonå (2.866 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

PREºURI

28.11-2.12.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni 0

- 79

- 25

Fa¡å de ultimul an NC

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 439 441 443 447 457 437 439 441 443 447

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 625 euro/t (3.062 lei). A scåzut cu 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 669 659 649 639 629

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 28 noiembrie - 2 decembrie, a fost de 279 dolari/tonå

Dec Ian

chidere, pe 2 dec., a fost de 629 dolari/tonå (3.082 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în decembrie, este 639 euro/t (3.131 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 691 dolari/t (3.386 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 Dieppe 659 649 637 629 625 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 Dec 287 285 283 281 279 Ian 297 295 289 287 285

(1.367 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

A înregistrat o scådere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

28.11 Rouen 597 Dunquerque 597 Moselle 599

29.11 595 595 597

30.11 01.12 591 589 591 589 593 591

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

02.12 585 585 587

Dec Ian Martie

28.11 649 619 619

29.11 639 617 617

30.11 629 615 609

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 46/2022

-8

269 dolari/t

- 14

539 dolari/t

+12

279 dolari/t

$/t

01.12 02.12 619 609 613 607 607 605

Grâu

291 dolari/t

$/t

28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 583 585 593 597 589 591 595 597 599 587

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 585 euro/tonå (2.866 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 2 dec. 2022, a fost de 589 dolari/tonå (2.886 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 539 dolari/tonå (2.641 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

-8 15

Pre]uri [i pie]e

Secretomania produc]iilor oficiale România va avea în acest an cea mai micå produc¡ie de porumb din 2007 ¿i pânå în prezent, seceta diminuând recolta cu 40%-50%, conform ministrului Petre Daea. De¿i påstreazå o secretomanie asupra cifrelor, Daea ne asigurå cå va fi suficient porumb pentru consumul intern, ba chiar ¿i o micå disponibilitate pentru export.

“

Pânå la aceastå datå produc¡ia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnå mult sub media anilor normali în România, când la porumb se ob¡ineau între 5 ¿i 6 tone la hectar”, a precizat Petre Daea. “Produc¡ia totalå nu o dau, am spuso foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, este refrenul preferat al ministrului.

În ceea ce prive¿te produc¡ia totalå de floarea-soarelui, a fost ob¡inutå o cantitate de peste douå milioane de tone, dublu fa¡å de necesarul de consum al României. “La floarea-soarelui am ob¡inut peste douå milioane de tone, ceea ce înseamnå dublu fa¡å de necesarul de consum al României. Este cam 70% din produc¡ia normalå care se poate ob¡ine în condi¡iile României”, a spus el. Oficialul MADR a men¡ionat cå anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condi¡iile în care “seceta pedologicå a pus ståpânire pe întreaga ¡arå”. 16

“A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onoreazå munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ¡årii cantitå¡ile de produse atât de necesare consumului uman. De¿i spuneam cå în condi¡ii foarte grele, pentru cå seceta pedologicå a pus ståpânire pe întreaga ¡arå, am putut recolta ¿i înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnå cå ne asiguråm necesarul pentru consumul intern ¿i disponibilitå¡i pentru export, de altfel se poate constata cå existå cantitå¡i care au fost scoase în afara ¡årii ¿i care s-au dus pe culoarele tradi¡ionale de comer¡, ¿tiindu-se cå multe ¡åri din lume se aprovizioneazå cu grâu foarte bun din România”, a adåugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai pu¡in afectat decât culturile însåmân¡ate în primåvarå, iar în perimetrele irigabile ¿i în zonele unde au cåzut precipita¡ii culPotrivit datelor Institutului Na¡ional de Statisticå, România a ocupat anul trecut primul loc în UE atât din punctul de vedere al suprafe¡ei cultivate cu porumb (2,493 milioane hectare), cât ¿i al produc¡iei (14.820.693 tone), un plus de 4.724.004 tone fa¡å de 2020. Produc¡ia media ob¡inutå anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

¥n ceea ce prive¿te grâul, datele INS aratå cå România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punctul de vedere al suprafe¡ei cultivate, dar ¿i al produc¡iei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone.

turile au fost salvate ¿i s-au ob¡inut "produc¡iile pe care le sperau fermierii". “Am pierdut produc¡ii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui ¿i la soia, ¿tiindu-se cå noi însåmân¡åm aproape 6 milioane de hectare în primåvarå. În întreaga ¡arå a fost secetå, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile ¿i în zonele unde precipita¡iile au cåzut ¿i unde plantele ¿i-au putut continua vegeta¡ia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primåvarå au fost mai pu¡in afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut ob¡ine produc¡iile pe care le sperau fermierii ¿i pentru care au lucrat. Aici produc¡iile au fost sus¡inute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit ¿i a consumului de energie cu un cost de 50% sus¡inut din partea statului”, a explicat ¿eful MADR.

dup\ un comunicat AGERPRES Produc¡ia totalå a fost mai mare cu 4.041.382 tone fa¡å de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 - 3 milioane de tone. La produc¡ia de floarea-soarelui, România ocupå constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeanå, la suprafa¡a cultivatå, iar poten¡ialul de export de semin¡e este unul semnificativ, ¡inând cont cå necesarul intern de consum totalizeazå doar 750.000 de tone. Astfel, în 2021, a fost consemnatå o produc¡ie totalå de 2.843.531 tone, în cre¿tere cu 720.666 tone fa¡å de 2020 ¿i un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha fa¡å de anul precedent). Profitul Agricol 46/2022

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm Daniel Alexandru, ¿eful laboratorului Agrometeorologie din ANM, ne prezintå urmåtoarele informa¡ii legate de rezerva de umiditate în stratul 0-100 cm, la data de 5 decembrie. Regimul pluviometric pe parcursul lunii noiembrie a contribuit la îmbunåtå¡irea semnificativå a rezervei de umiditate în cultura grâului de toamnå în stratul superficial de sol, în cea mai mare parte a ¡årii, cu un accent deosebit în zonele deficitare din Moldova, Muntenia ¿i Oltenia. 18

Cuantumul de precipita¡ii aferent lunii noiembrie pe regiuni geografice se prezintå astfel: Oltenia 43-107,5 l/mp (Apa Neagrå), Banat 28,7-101,2 l/mp (Oravi¡a), Cri¿ana 47,5-89 l/mp (Vårådia de Mure¿), Muntenia 27-77,1 l/mp (C-lung Muscel), Moldova 35-76,3 l/mp (Boto¿ani), Transilvania 26,6-76,1 l/mp (Zalåu), Maramure¿ 48,9-66,2 l/mp (Baia Mare) ¿i în Dobrogea 42,6 (Adamclisi). Astfel, la sta¡iile meteorologice cu program agrometeorologic din re¡eaua na¡ionalå de Agrometeorologie din ca-

drul ANM, con¡inutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnå se men¡ine în continuare deficitar, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i local chiar extremå pe suprafe¡e agricole extinse din Dobrogea, Muntenia, Moldova, precum ¿i local în vestul Cri¿anei ¿i nord-vestul Banatului. În restul teritoriului, rezerva de apå din sol se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime.

Profitul Agricol 46/2022

CULTURI VEGETALE

Agricultura conservativ\ venituri suplimentare [i adaptare la schimb\rile climatice Cu sus¡inerea APPR, compania Syngenta a organizat, la sfâr¿itul såptåmânii trecute, o întâlnire tehnicå pe tema “Tehnologii durabile de produc¡ie Carbon Farming”. Gazdå, ferma Morar Pan Com, din Peri¿oru, Cålåra¿i.

eprezentan¡ii APPR ¿i Syngenta au prezentat exemple concrete de tehnicå durabilå de produc¡ie ¿i au descris programul-pilot prin care 6 ferme din România (3 în jude¡ul Ia¿i ¿i alte 3 în Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i) vor fi monitorizate în urmåtorii 3 ani în urma aplicårii tehnicilor de prelucrarea a solului în mod conven¡ional (ca ferme martor), minimum tillage ¿i no tillage. Au participat numero¿i fermieri

Profitul Agricol 46/2022

din zonå, iar speciali¿tii invita¡i de organizatori au discutat despre avantajele folosirii unei tehnologii minime de prelucrare a solului ¿i despre agricultura conservativå. Temele de discu¡ie cu fermierii au inclus ¿i elemente din Planul Na¡ional Strategic ¿i ciclurile durabile ale carbonului, tehnologia de cultivare a covoarelor vegetale. Au fost prezentate o serie de opinii ale speciali¿tilor din agriculturå cu privire la practicile agricole durabile în fermele din România, inclusiv din partea lui Pierre Bascou, director în cadrul Directoratului General pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå - DG Agri, organism subordonat Comisiei Europene. Oficialul european a subliniat necesitatea aplicårii tehnologiilor conservative, ca o surså e venit suplimentar ¿i adaptare la schimbårile climatice. La rândul såu, ªtefan Moraru, admi-

nistratorul Morar Pan Com, a vorbit din experien¡a dobânditå în agriculturå în cei 27 de ani de la înfiin¡area fermei, precum ¿i tehnicile de cultivare minimum tillage aplicate pe terenurile sale.

Detalii din Planul Na¡ional Strategic Alina Cre¡u, director executiv APPR, a precizat cå programul-pilot încurajeazå to¡i fermierii så aplice tehnologii noi, ca råspuns ¿i la schimbårile climatice. În plus, APPR organizeazå în fiecare regiune agricolå a ¡årii caravane de informare a fermierilor despre Planul Na¡ional Strategic, inclusiv despre componenta de agriculturå conservativå ¿i de sechestrare a carbonului. Pentru o mai bunå exemplificare a modalitå¡ilor prin care fermierii F pot ob¡ine venituri suplimentare Arpad DOBRE

CULTURI VEGETALE prin tehnicile conservative, Cristina Cionga, director afaceri europene în cadrul APPR a eviden¡iat câteva solu¡ii ¿i pa¿i de urmat prin prezentarea Ini¡iativa Europeanå privind Carbon Farming. Dar ce este acest Carbon Farming - captarea carbonului - ¿i cum ar func¡iona? Acesta este un model de afaceri care recompenseazå practicile de gestionare a terenurilor, ce au ca rezultat o sporire a acumulårii carbonului în biomasa vie, în soluri ¿i/sau în materia organicå moartå, prin cre¿terea captårii carbonului sau reducerea eliberårii de carbon în atmosferå. Desigur, aceste practici implicå anumite costuri, care trebuie finan¡ate din fonduri publice: prin Politica Agricolå Comunå, proiecte UE, ajutor de la stat. Aceste finan¡åri faciliteazå aplicarea practicilor de captare a carbonului, care apoi permit fermierilor chiar så vândå credite de carbon cåtre: - entitå¡i publice, - companii (din ¡arå sau stråinåtate), - “actori” ai bioeconomiei, - alte entitå¡i.

pregåtiri în vedere înfiin¡årii noii culturi (maximum 2 såptåmâni). La culturile permanente, acoperirea minimå a solului în perioada men¡ionatå o reprezintå fâ¿iile înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel pu¡in 50% din suprafa¡a culturilor permanente din exploata¡ie.

Condi¡ii obligatorii Totu¿i, banii nu vin doar båtând din palme sau a¿teptând “mila” statului. Cristina Cionga a enumerat câteva cerin¡e ¿i instrumente relevante cuprinse în Planul Na¡ional Strategic. Potrivit GAEC - Good Agricultural and Environmental Conditions, adicå condi¡ii/practici bune în domeniul agricol ¿i al mediului, trebuie îndeplinitå o condi¡ie de bazå: acoperirea minimå a solului, pentru a evita låsarea descoperitå a suprafe¡ei în perioadele cele mai sensibile. În România, aceasta este perioada 15 iunie - 30 septembrie, când fermierii ar trebui så påstreze terenul acoperit pe cel pu¡in 80% din suprafa¡å, prin urmåtoarele modalitå¡i: miri¿tea råmaså dupå recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnå nou înfiin¡ate. Se admit perioade de descoperire a solului, când acesta este

Ecoschema 1: 56 de euro/ha în plus Pentru a ob¡ine bani în plus fa¡å de cei deja ob¡inu¡i, fermierii trebuie så respecte Ecoschema 1 referitoare la practici benefice pentru mediu aplicabile terenurilor arabile. Astfel, pentru a ob¡ine 56,28 de euro în plus pentru fiecare hectar, fermierii trebuie så lase în pârloagå 5% din terenul arabil, så cultive minimum 10% din suprafa¡å cu leguminoase (fixatoare de azot) în 2023 ¿i minimum 5% în 2024, iar în perioada 15 iunie-15 octombrie (deci o perioadå sensibilå prelungitå fa¡å de cea anterioarå) så acopere solul cu diverse culturi pe o suprafa¡å de cel pu¡in 80% din cea totalå. De asemenea, fermierii care vor fonduri suplimentare trebuie så: - diversifice culturile ¿i så aibå cel pu¡in 3 culturi diferite, cea preponderentå så nu depå¿eascå 70% din întreaga suprafa¡å

{tefan Moraru, administrator Morar Pan Com

- så practice o tehnologie de tip conservativ (no till, minimum till sau strip till) pe minimum 50% din suprafa¡å - så planteze minimum 2 arbori/ha în fiecare an (utili atât pentru reducerea amprentei de carbon, cât ¿i pentru controlul popula¡iei de rozåtoare) În baza angajamentelor de agromediu din Pilonul II - culturi verzi, fermierii care aplicå tehnologii conservative începând cu anul viitor pot accesa prin DR 02 - 01, pachetul 4 - culturi verzi, începând din 2025 ¿i pânå în 2028, câte 128 euro pe hectar (sumå egalå cu cea primitå pânå acum).

Program-pilot pentru agricultura regenerativå APPR ¿i Syngenta au ini¡iat un program-pilot în 6 ferme din România, prin care se dore¿te monitorizarea solului în func¡ie de tehnologiile aplicate pentru prelucrarea solului. În jude¡ul Ia¿i au intrat în program trei ferme: una cu utilizarea de tehnologii conven¡ionale, una cu tehnici minimum till ¿i una cu no tillage. În sudul ¡årii sunt alte trei ferme intrate în program, pe acelea¿i criterii, una din Cålåra¿i (Peri¿oru), alte douå din Ialomi¡a (Iazu ¿i Mihail Kogålniceanu). Prezent la eveniment, Andrei Måru¡escu, director comunicare Syngenta ne-a spus cå au fost alese ferme din zone diferite ale ¡årii ¿i cu soluri diferite, tocmai pentru a eviden¡ia în ce måsurå sunt viabile tehnicile conservative. La rândul såu, Mihai Huciu, responsabil tehnic APPR, a precizat cå la fermele respective, unde deja a început activitatea pe baza celor trei tehnici, au loc monitorizåri constante referitoare la: - analize de sol, - gradul de tasare, - macrofaunå sol, - grad de acoperire, - factori abiotici, - boli ¿i dåunåtori. Rezultatele vor fi cumulate la sfâr¿itul celor trei ani ai programului, pentru a se eviden¡ia plusurile, dar ¿i eventualele minusuri ale acestor tehnici de agriculturå conservativå. Profitul Agricol 46/2022

CULTURI VEGETALE

Syngenta> primul hibrid cu toleran]\ la imazamox Syngenta, lider global în semin¡e de floarea-soarelui, revolu¡ioneazå tehnologia acestei culturi, lansând genetica compatibilå AIR, cel mai avansat sistem cu toleran¡å la erbicid pentru aceastå culturå. AIR vine de la “ALS Inhibitor Resistant” (în românå, rezistent la inhibitori ALS) ¿i scoate în eviden¡å inova¡ia mult cåutatå de producåtori, asigurând o toleran¡å robustå la erbicidele calificate AIR atât pe bazå de imazamox, cât ¿i tribenuron-metil, cum ar fi Listego Pro ¿i Fluence, douå dintre cele mai eficiente solu¡ii de control al buruienilor la floarea-soarelui. “Tehnologia descoperitå are la bazå un caracter nativ dintr-o popula¡ie sålbaticå înruditå de floarea-soarelui, tråsåturå amelioratå în linii de elitå de o echipå de amelioratori Syngenta, pentru a ob¡ine hibrizi comerciali performan¡i”, se aratå într-un comunicat al companiei. AIR oferå, a¿adar, o flexibilitate maximå. Permi¡ând tratamente cu erbicid, ¡intite individual, adaptate nevoilor specifice ale fiecårei sole, producåtorii folosesc inputurile minim necesare pentru a-¿i atinge obiectivele de control al buruienilor, reducând impactul asupra mediului ¿i protejând investi¡ia. Pe lângå libertatea de a controla o gamå largå de graminee ¿i buruieni cu frunzå latå, hibrizii AIR vin cu tråsåturi agronomice suplimentare, cum ar fi poten¡ialul ridicat de produc¡ie ¿i toleran¡å la secetå ¿i la boli, pentru o performan¡å durabilå”. 22

Caracteristicile hibridului Futura România ¿i Bulgaria sunt primele ¡åri în care Syngenta lanseazå tehnologia AIR în comercial. Astfel, primul hibrid AIR înregistrat este SY Futura AR ¿i se gåse¿te de azi în oferta Syngenta România, fiind disponibil pentru campania din primåvara anului viitor. Futura este un hibrid semi-timpuriu, cu toleran¡å ridicatå la Plasmopara helianthi M9 ¿i Orobanche cumana rasa F, respectiv toleran¡å la Sclerotinia sclerotiorum, Macrophomina phaseolina, Phomopsis helianthi. Are vigoare timpurie bunå, cre¿tere rapidå, poten¡ial ridicat de produc¡ie, råspunzând foarte bine la condi¡iile de culturå intensive. Densitatea recomandatå: 55.000 - 60.000 plante recoltabile/ha. Totodatå, este adaptat foarte bine la condi¡iile de stres. Plantele au talie medie, sunt uniforme, cu aspect plåcut în câmp. Tolereazå aplicarea în postemergen¡å a erbicidelor Listego Pro ¿i Fluence de la Syngenta. Pentru rezultate maxime, la cultivarea în zonele cu infestare puter-

nicå cu lupoaie, se recomandå aplicarea erbicidului Listego Pro în dozå de 1 l/ha, în etapa de 6-8 frunze a culturii de floarea-soarelui, înainte de ata¿area lupoaiei.

Syngenta a testat zeci de hibrizi AIR în România Tiberiu ªerbånoiu, specialist pentru cultura florii-soarelui la Syngenta, dezvåluie cå tehnologia AIR e testatå în România de cinci ani. În câmpurile de cercetare Syngenta din ¡arå ¿i ale re¡elei ISTIS au fost testa¡i cam 50 de hibrizi. “Pentru zona României ¿i Bulgariei a fost re¡inut, deocamdatå, hibridul Futura, iar al¡ii sunt în curs de omologare. În urmåtorii ani, por tofoliul nostru va con¡ine tot mai mul¡i hibrizi din aceastå tehnologie, care este viitorul”. Productivitatea hibridului Futura este comparabilå cu a altor hibrizi din portofoliul Syngenta, spune ªerbånoiu. În condi¡ii optime, se pot ob¡ine produc¡ii de peste 4 t/ha. Este recomandat pentru orice zonå din ¡arå.

Profitul Agricol 46/2022

CULTURI VEGETALE

de floarea-soarelui [i la tribenuron-metil

Teste au fost efectuate ¿i în alte ¡åri din Uniunea Europeanå cultivatoare de floare, precum Ungaria, Fran¡a ¿i Spania (în fotografie este prezentarea unui câmp de testare din Spania), dar ¿i în Turcia, Rusia, Ucraina. Acolo urmeazå a fi introdu¿i hibrizi cu alte pachete de toleran¡å, mai bine adapta¡i regiunilor ¿i condi¡iilor respective. România ¿i Bulgaria au fost alese ca ¡åri de lansare a tehnologiei, fiindcå hib-

ridul Futura, primul selectat pentru comercializare, este cel mai bine adaptat regiunii. Apoi, România este ¡ara cu cea mai mare suprafa¡å cultivatå cu floareasoarelui din UE: 1,2-1,3 mil. ha. Iar Bulgaria are ¿i ea o suprafa¡å de 700800.000 ha. Evident, suntem surclasa¡i de Rusia, cu ale sale 10 milioane de ha, ¿i de Ucraina, cu 6 milioane (înainte de råzboi), dar conflictul în desfå¿urare a simplificat alegerea Syngenta.

Beneficiul tehnologiei AIR Tehnologiile de erbicidare folosite în prezent la floarea-soarelui prezintå fiecare avantaje ¿i dezavantaje, în sensul acoperirii unui spectru de buruieni sau al altuia. Fermierul nu poate ¿ti, cu certitudine, ce buruieni va avea de combåtut în cultura sa. Prin urmare, alegerea hibrizilor (Express sau Clearfield) con¡ine o anumitå dozå de risc. De exemplu, la un grad mai mare de infestare cu Cirsium avense (pålåmidå), combaterea va avea mai mult succes cu erbicidele pe bazå de tribenuron metil (tehnologia Express). Dacå, înså, buruiana dominantå e Xanthium (corni¿ori), atunci combaterea mai eficace va fi cu imazamox (Clearfield). Tehnologia AIR îi oferå fermierului mai multå flexibilitate, fiindcå va putea folosi erbicidul cu eficacitate crescutå în condi¡iile anului respectiv. Fermierul constån¡ean Dumitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei pentru cultura florii-soarelui, e entuziasmat: “Este chiar o revolu¡ie, o mare noutate a acestui an, un mare avans al cercetårii! Înså a¿teptåm cu neråbdare så vedem rezultatele din marea produc¡ie. Am contactat deja reprezentan¡ii Syngenta, care vor face o vizitå în ferma mea, pentru a-mi oferi detalii. Urmeazå så-l testez, fiindcå nu må voi avânta så-l cultiv pe scarå largå pânå nu må voi convinge cå då rezultatele a¿teptate”. Ariditatea mai pronun¡atå a Dobrogei îi for¡eazå pe fermieri ca, dintre culturile de primåvarå, så se axeze pe floarea-soarelui. Un important factor limitativ este parazitul Orobanche cumana (lupoaia), a cårui dezvoltare în zonå este favorizatå de rota¡iile scurte. Manole spune cå erbicidele cu imazamox sunt mai eficiente în combaterea lupoaiei. În schimb, preferå erbicidarea cu tribenuron-metil (tehnologia Express) în câmpurile cu grad ridicat de îmburuienare. Tehnologia AIR va permite valorificarea terenurilor care au atât infestare cu lupoaie, cât ¿i prezen¡å de buruieni problematice. Robert VERESS

Profitul Agricol 46/2022

§ȲȌƮɐƧɌǞƊ ƵɐȲȌȯƵƊȁƌ ƮƵ ȺƵǿǞȁɌƵ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ‫ ب‬ȯƵȲǏȌȲǿƊȁɌƌ ɂǞ ƧƊǶǞɈƊɈƵ Seeds for Future ²ƵǿǞȁɌƵǶƵ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ ȯȲƵɹǞȁɈƌ ɐȁ ȯȌɈƵȁɌǞƊǶ ƵȁȌȲǿ‫ خ‬0ǶƵ ƮƵɌǞȁ ɐȁ ȯƊɈȲǞǿȌȁǞɐ ǐƵȁƵɈǞƧ ƧƊȲƵ ȺƵ ȲƵǐƵȁƵȲƵƊɹƌ Ǣȁ ˛ƵƧƊȲƵ Ɗȁ‫! خ‬ƊǶǞɈƊɈƵƊ ǶȌȲ ǐƵȲǿǞȁƊɈǞɨƌ Ǟȁ˜ɐƵȁɌƵƊɹƌ ȲƊȯǞƮǞɈƊɈƵƊ ɂǞ ƧƊǶǞɈƊɈƵƊ ȲƌȺƌȲǞȲǞǞ ƧɐǶɈɐȲǞǶȌȲ‫\ خ‬ȁ ˛ȁƵ‫ ة‬ȯȲǞȁ ɈȲƊɈƊǿƵȁɈƵǶƵ ǶƊ ƧƊȲƵ ȺɐȁɈ ȺɐȯɐȺƵ‫ ة‬ƵǶƵ ƊȺǞǐɐȲƌ ȯȲȌɈƵƧɌǞƊ ƦȌƦɐǶɐǞ ɂǞ Ɗ ȯǶƊȁɈƵǞ ǢǿȯȌɈȲǞɨƊ ƊɈƊƧɐȲǞǶȌȲ ƮƌɐȁƌɈȌȲǞǶȌȲ ƵɮɈƵȲȁǞ ‫ـ‬ƧǞɐȯƵȲƧǞ‫ ة‬ǞȁȺƵƧɈƵ‫ ة‬ȯƌȺƌȲǞ‫\ خف‬ȁ IȲƊȁɌƊ‫ ة‬ɈȌƊɈƵ ȺƵǿǞȁɌƵǶƵ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ ȺɐȁɈ ƧƵȲɈǞ˛ƧƊɈƵ ǢȁƊǞȁɈƵ ƮƵ Ɗ ˛ ƧȌǿƵȲƧǞƊǶǞɹƊɈƵ‫خ‬

Çy ! y!0yÀª À (0 À0Ry m JX0 ºX 0y0ªJX0 mƊ ƧƵ ȺƵ ƊɂɈƵƊȯɈƌ ȯȲȌƮɐƧƌɈȌȲǞǞ‫ ة‬ƊɈɐȁƧǞ ƧƓȁƮ ƧɐǿȯƌȲƌ ȺƵǿǞȁɌƵ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ‫! د‬ƓɈƵɨƊ ȲƌȺȯɐȁȺɐȲǞ‫ب‬ ‫ ظ‬ɐȁ ȯȌɈƵȁɌǞƊǶ ǐƵȁƵɈǞƧ ɨƊȲǞƊɈ‫ ة‬ȲƵǐƵȁƵȲƊɈ ȯƵȲǿƊȁƵȁɈ‫ س‬ ‫ ظ‬Ȍ ƵȁƵȲǐǞƵ ǐƵȲǿǞȁƊɈǞɨƌ ƧƓɈ ǿƊǞ ǿƊȲƵ‫ ة‬ƧƊȲƵ Ⱥƌ ƊȺǞǐɐȲƵ ɨǞǐȌƊȲƵƊ ȯǶƊȁɈɐǶƵǶȌȲ‫ س‬ ‫ ظ‬ȯȲȌɈƵƧɌǞƊ ǢǿȯȌɈȲǞɨƊ ƊǐȲƵȺȌȲǞǶȌȲ ƵɮɈƵȲȁǞ‫ ة‬ȯȲǞȁɈȲٌɐȁ ɈȲƊɈƊǿƵȁɈ ˛ɈȌȺƊȁǞɈƊȲ ȌȯɈǞǿ‫ س‬ ‫ ظ‬ɐȁ ǐȲƊƮ ǿƊȲƵ ƮƵ ɈȲƊȁȺȯƊȲƵȁɌƌ ȯƵ ǢȁɈȲƵǐɐǶ ǶƊȁɌ ƮƵ ȯȲȌƮɐƧɌǞƵ ɂǞ ǏƊƦȲǞƧƊɌǞƵ‫خ‬

º §À0ð0!X (0 yX (0 0å§0ªX0yÄ !ƊǶǞɈƊɈƵƊ ȺƵǿǞȁɌƵǶȌȲ ǢȁƧƵȯƵ ƮǞȁ ƧƓǿȯ‫ خ‬ɐȁƊ ƧɐȁȌƊɂɈƵȲƵ Ɗ ɈƵǘȁȌǶȌǐǞƵǞ ƮƵ ȯȲȌƮɐƧɌǞƵ ƊȺǞǐɐȲƌ Ȍ ȯȲȌƮɐƧɌǞƵ ƦȲɐɈƌ ƮƵ ȺƵǿǞȁɌƵ ‫ـ‬ǶƊ ǞƵɂǞȲƵƊ ƮǞȁ ƧƓǿȯ‫ ف‬Ƨɐ ɐȁ ȁǞɨƵǶ ƧƊǶǞɈƊɈǞɨ ǿƊɮǞǿ‫ خ‬ (Ǟȁ ɹǞɐƊ ȲƵƧȌǶɈƌȲǞǞ‫ ة‬ǞȁɈȲƌ Ǣȁ ǯȌƧ ȺȌƧǞƵɈƊɈƵƊ ȯȲȌƮɐƧƌɈȌƊȲƵ ƮƵ ȺƵǿǞȁɌƵ‫ ة‬ƧƊȲƵ ƊȲƵ ɐȁ ȲȌǶ ƧǶƊȲ Ǣȁ ǿƵȁɈǞȁƵȲƵƊ ƊƧƵȺɈƵǞ ƧƊǶǞɈƌɌǞ‫ خ‬ \ȁ ƊƧƵȺɈ ȺƧȌȯ‫ ة‬ƵƊ ȯɐȁƵ Ǣȁ ǏɐȁƧɌǞɐȁƵ ȌȯƵȲƊɌǞɐȁǞ ǞǿȯȌȲɈƊȁɈƵ‫ ة‬ Ƨɐǿ ƵȺɈƵ ɐȺƧƊȲƵƊ Ǣȁ ƦƵȁƵ ɨƵȁɈǞǶƊɈƵ‫ ة‬ǞǿƵƮǞƊɈ Ʈɐȯƌ ȲƵƧȌǶɈƌ‫ خ‬ (ɐȯƌ Ȍ ȺȌȲɈƊȲƵ ȺɈȲǞƧɈƌ Ɗ ɂɈǞɐǶƵɌǞǶȌȲ‫ ة‬ȺƵ ɈȲƵƧƵ ǶƊ ɐȺƧƊȲƵƊ

&$03$1,( ),1$1«$7i CU SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE

ȯȲȌȯȲǞɐٌɹǞȺƌ‫ ة‬ǶƊ ɈƵǿȯƵȲƊɈɐȲǞ ȺƧƌɹɐɈƵ‫ ة‬ƊȯȌǞ ǶƊ ƧɐȲƌɌƊȲƵƊ ȺƵǿǞȁɌƵǶȌȲ ɈȲƵǞƵȲƊɈƵ‫ ة‬ƵǶǞǿǞȁƊȲƵƊ ƦȌƊƦƵǶȌȲ ȯȲƵƊ ɐɂȌƊȲƵ ȺƊɐ ȯȲƵƊ ǿǞƧǞ ɂǞ‫ ة‬Ǣȁ ˛ȁƊǶ‫ ة‬ǶƊ ȌȯƵȲƊɌǞɐȁƵƊ ƮƵ ƧƊǶǞƦȲƊȲƵ‫ ة‬ȯƵȁɈȲɐ ǏȌȲǿƊȲƵƊ ɐȁȌȲ ǶȌɈɐȲǞ ȌǿȌǐƵȁƵ‫§ خ‬Ƶ ɈȌɈ ȯƊȲƧɐȲȺɐǶ ƊƧƵȺɈɐǞ ȯȲȌƧƵȺ‫ ة‬ȺɐȁɈ ƵǏƵƧɈɐƊɈƵ ƧȌȁɈȲȌƊǶƵ ƮƵ ǐƵȲǿǞȁƊɌǞƵ‫ ة‬ƮƵ ƧƌɈȲƵ ǶƊƦȌȲƊɈȌȲɐǶ ȺȌƧǞƵɈƌɌǞǞ ȯȲȌƮɐƧƌɈȌƊȲƵ ƮƵ ȺƵǿǞȁɌƵ‫خ‬ ƧƵȺɈƵ ȯȲƊƧɈǞƧǞ ȺٌƊɐ ǢǿƦɐȁƌɈƌɌǞɈ ȯƵȲǿƊȁƵȁɈ‫ ة‬ǢȁƧƵȯƓȁƮ ƮǞȁ ׁ‫ ة׀ׅ׉‬ƊȁɐǶ ƊȯƊȲǞɌǞƵǞ ȯȲǞǿǞǶȌȲ ǘǞƦȲǞɹǞ Ǣȁ 0ɐȲȌȯƊ‫خ‬

! mXÀ À0 J0ªwXy ÀXß J ª yÀ À IƊƧɐǶɈƊɈƵƊ ǐƵȲǿǞȁƊɈǞɨƌ ǿƵƮǞƵ Ƶ ȺƵǿǞȁɌƵǶȌȲ ȯȲȌƮɐȺƵ Ǣȁ IȲƊȁɌƊ ƵȺɈƵ ǏȌƊȲɈƵ ȲǞƮǞƧƊɈƌ‫ ڭٷ׆׉ ب‬ƮǞȁ ƦȌƊƦƵ ǐƵȲǿǞȁƵƊɹƌ ‫ـ‬Ǣȁ ƧȌȁƮǞɌǞǞ ȌȯɈǞǿƵ ƮƵ ǶƊƦȌȲƊɈȌȲ‫ ة‬ǶƊ ɈƵǿȯƵȲƊɈɐȲǞ ƧɐȯȲǞȁȺƵ ǢȁɈȲƵ ׂ‫ !ۑׅ‬ɂǞ ‫ ف!ۑ׀׃‬ɂǞ ȯȲȌƮɐƧ ȯǶƊȁɈɐǶƵ ɨǞƊƦǞǶƵ‫ خ‬ƧƵƊȺɈƌ ɨƊǶȌƊȲƵ ƵȺɈƵ ƧƵƊ ƧƊȲƵ Ʈƌ ȯȌɈƵȁɌǞƊǶɐǶ ȺƵǿǞȁɌƵǞ‫§ خ‬Ƶ ƮƵ ƊǶɈƌ ȯƊȲɈƵ ƵƊ ȁɐ ȌǏƵȲƌ Ȍ ȯȲƵƮǞƧɌǞƵ ȯƵȲǏƵƧɈƌ Ɗ ȲƊɈƵǞ ƮƵ ȲƌȺƌȲǞȲƵ Ǣȁ ƧƓǿȯ‫ ة‬ɐȁƮƵ ȲƵǐǞǿɐǶ ɈƵȲǿǞƧ‫ ة‬ȯȲƵƧǞȯǞɈƊɌǞǞǶƵ‫ ة‬ɈƊȺƊȲƵƊ ȺȌǶɐǶɐǞ‫ ة‬ ƊƮƓȁƧǞǿƵƊ ƮƵ ȺƵǿƌȁƊɈ ƧȌȁȺɈǞɈɐǞɈƵ ɈȌɈ ƊɈƓɌǞƊ ǏƊƧɈȌȲǞ ƧƊȲƵ ȯȌɈ ȲƵƮɐƧƵ ȯȲȌƧƵȁɈɐǶ ƮƵ ȲƌȺƌȲǞȲƵ‫§ خ‬ƵȁɈȲɐ Ɗ ǐƵȲǿǞȁƊ‫ ة‬

!ȌȁɌǞȁɐɈɐǶ ƊƧƵȺɈƵǞ ƧƊǿȯƊȁǞǞ ƮƵ ȯȲȌǿȌɨƊȲƵ ȲƵȯȲƵɹǞȁɈƌ ƮȌƊȲ ȯɐ !ƵȲƧƵɈƊȲƵ ‫ـ‬ª0 ‫ف‬ȁɐ Ǣ

Xw§ÇªXÀ ÄXm0 ²ÇyÀ Xy0ßXÀ Xm0‫ ة‬ \y² §ª !0yÀÇm m ª 0²À0 I ªÀ0 ²! ðÇÀ mȌɈɐȲǞǶƵ ƮƵ ȺƵǿǞȁɌƵ ȯȌɈ ƧȌȁɌǞȁƵ ƮȌɐƌ ɈǞȯɐȲǞ ƮƵ ǞǿȯɐȲǞɈƌɌǞ‫ ب‬ ‫ ا‬ǞǿȯɐȲǞɈƌɌǞ ȺȯƵƧǞ˛ƧƵ‫ ة‬ƧȌȁȺɈƓȁƮ ƮǞȁ ƧȌȲȯɐȲǞ ȺɈȲƌǞȁƵ ‫ـ‬ȺƵǿǞȁɌƵ ƊǶƵ ƊǶɈȌȲ ȺȯƵƧǞǞ‫ ة‬ȺȯƌȲɈɐȲǞ‫ ة‬ȯǞƵɈȲǞɂ ƵɈƧ‫ خف‬0ǶƵ ȁɐ ɈȲƵƦɐǞƵ Ⱥƌ ƮƵȯƌɂƵƊȺƧƌ ׂ‫ ةڭٷ‬ƊƧƵȺɈ ȲƵɹɐǶɈƊɈ ˛ǞȁƮ ǐƊȲƊȁɈƊɈ ȯȲǞȁ ƧƵȲɈǞ˛ƧƊȲƵ‫س‬ ‫ ا‬ǞǿȯɐȲǞɈƌɌǞ ɨƊȲǞƵɈƊǶƵ‫ خ‬0ȺɈƵ ɨȌȲƦƊ ƮƵ ƦȌƊƦƵǶƵ ȲƵɹɐǶɈƊɈƵ ˛Ƶ Ǣȁ ɐȲǿƊ ɐȁƵǞ ǢȁƧȲɐƧǞɂƌȲǞ Ƨɐ ȯȌǶƵȁ ȯȲȌɨƵȁǞɈ ƮǞȁ ƵɮɈƵȲǞȌȲɐǶ ƧƓǿȯɐǶɐǞ ‫ـ‬ƧɐȁȌȺƧɐɈƵ ȺɐƦ ƮƵȁɐǿǞȲƵƊ ƮƵ ƊƦƵȲƊɌǞǞ‫˛ ةف‬Ƶ ƮǞȁ ȯȌǶƵȁǞɹƊȲƵƊ ǶǞȁǞƵǞ ȯƊȲƵȁɈƊǶƵ ǏƵǿƵǶƵ‫ ة‬ǶƊ ƧƊȲƵ ƧƊȺɈȲƊȲƵƊ ȺٌƊ ǏƌƧɐɈ ǞǿȯƵȲǏƵƧɈ ‫ـ‬ƊɐɈȌǏƵƧɐȁƮƌȲǞ‫ خف‬ªƵƊǿǞȁɈǞǿ Ƨƌ Ǣȁ ȯȲȌƮɐƧɌǞƊ ƮƵ ȺƵǿǞȁɌƵ‫ ة‬ǐȲƊƮɐǶ ƮƵ ɈȌǶƵȲƊȁɌƌ ǶƊ ƧƊȺɈȲƊȲƵ ƵȺɈƵ ƮƵ ‫( خ׀׀׀ׁشׅ‬Ǟȁ ׁ‫ ة׆׉׉‬ȯȲƵɹƵȁɌƊ ȁƵȯȲƵɨƌɹɐɈƌ ƮƵ ǞǿȯɐȲǞɈƌɌǞ ɈȌɈƊǶƵ Ǣȁ ȺƵǿǞȁɌƵǶƵ ȯȲȌƮɐȺƵ Ǣȁ 0ɐȲȌȯƊ ƵȺɈƵ ƧɐȯȲǞȁȺƌ ǢȁɈȲƵ ‫ ׃ׅة׀‬ɂǞ ׁ‫خڭٷׇ׀ة‬ ȺƵǿǞȁɌƵǶƵ Ɗɐ ȁƵɨȌǞƵ ƮƵ ƧǞȁƧǞ ɹǞǶƵ Ƨɐ Ȍ ɈƵǿȯƵȲƊɈɐȲƌ ƧȌȁȺɈƊȁɈƌ ƮƵ ׂ‫ـ !ۑׅ‬ƧƧƊ ׁ‫ !ۑ׀׀‬Ǣȁ ƦƊɹƌ ‫ ف׆‬ɂǞ ȯƵȺɈƵ ɹƵƧƵ ɹǞǶƵ Ƨɐ Ȍ ɈƵǿȯƵȲƊɈɐȲƌ ƧȌȁȺɈƊȁɈƌ ƮƵ ׁׂ‫خ!ۑ‬ \ȁ ƧȌȁƮǞɌǞǞ ǿƊǞ ƮǞ˛ƧǞǶƵ‫ ة‬ǶƊ ɈƵǿȯƵȲƊɈɐȲǞ ǿƊǞ ǿǞƧǞ ƮƵ ׁ‫ ة!ۑ׀‬ ǐƵȲǿǞȁƊɌǞƊ ƵȺɈƵ ǢȁƧƵɈǞȁǞɈƌ ƊɈƓɈ ƮƵ ǿɐǶɈ‫ ة‬ǢȁƧƓɈ ƵǏƵƧɈƵǶƵ ǏȲǞǐɐǶɐǞ ȯȌɈ Ⱥƌ ȯȲȌɨȌƊƧƵ ƮǞȺǏɐȁƧɌǞǞ Ǣȁ ȯȲǞǿƵǶƵ ǏƊɹƵ ƮƵ ǐƵȲǿǞȁƊȲƵ‫ خ‬IȲƵƧɨƵȁɌƊ ƊɈƊƧɐȲǞǶȌȲ ȯƊȲƊɹǞɌǞǶȌȲ ƧȲƵɂɈƵ ɂǞ ƵƊ‫ ة‬ ƮƊƧƌ ƮɐȲƊɈƊ ȲƌȺƌȲǞȲǞǞ ƵȺɈƵ ǿƊǞ Ƕɐȁǐƌ‫ خ‬ÀȲƊɈƊǿƵȁɈƵǶƵ Ƨɐ ǏɐȁǐǞƧǞƮƵ‫ ة‬ƊȯǶǞƧƊɈƵ ȯƵ ȺƵǿǞȁɌƵ‫ ة‬ȯƵȲǿǞɈ Ȍ Ʀɐȁƌ ȯȲȌɈƵƧɌǞƵ Ɗ ƊƧƵȺɈȌȲƊ Ǣȁ ȯȲǞǿƵǶƵ ȺɈƊƮǞǞ ƮƵ ƧȲƵɂɈƵȲƵ‫§ خ‬ƵȁɈȲɐ Ɗ ȺǞǿɐǶƊ ƧȌǿȯȌȲɈƊǿƵȁɈɐǶ ȯǶƊȁɈƵǶȌȲ Ǣȁ ƊƧƵȺɈƵ ƧȌȁƮǞɌǞǞ ƮǞ˛ƧǞǶƵ‫ ة‬ȺٌƊɐ ȯɐȺ ǶƊ ȯɐȁƧɈ ɈƵȺɈƵ ƮƵ ɨǞǐȌƊȲƵ‫ ة‬Ǣȁ ǢȁƧƵȲƧƊȲƵƊ ƮƵ Ɗ ƮƵȯǞȺɈƊ ǶȌɈɐȲǞǶƵ ƧƊȲƵ ȯȲƵɹǞȁɈƌ ȲǞȺƧɐǶ ɐȁƵǞ ȲƌȺƌȲǞȲǞ ȺǶƊƦƵ‫خ‬ ßǞǐȌƊȲƵƊ ɐȁɐǞ ǶȌɈ ƵȺɈƵ ƮƊɈƌ ƮƵ ƧƊȯƊƧǞɈƊɈƵƊ ȺƵǿǞȁɌƵǶȌȲ ƮƵ Ɗ ȲƌȺƌȲǞ ƧȌȲƵƧɈ ɂǞ ƮƵ Ɗ ȯȲȌƮɐƧƵ ȯǶƊȁɈɐǶƵ ɨǞƊƦǞǶƵ‫ ة‬ƮƵ ƮǞǿƵȁȺǞɐȁǞ ȌǿȌǐƵȁƵ‫ ة‬ƧǘǞƊȲ ɂǞ Ǣȁ ƧȌȁƮǞɌǞǞ ƮƵ ǐƵȲǿǞȁƊɌǞƵ ȁƵǏƊɨȌȲƊƦǞǶƵ‫\ خ‬ȁ ƧƊƮȲɐǶ ɈƵȺɈƵǶȌȲ ȺɐȁɈ ɨƊȲǞƊɌǞ Ƨɐ ȯƊȲƊǿƵɈȲǞ‫ ب‬ ɈƵǿȯƵȲƊɈɐȲƊ ‫ـ‬ǢȁɈȲƵ ‫ ׈‬ɂǞ ׁ‫ ةف!ۑ׀‬ƧƊȁɈǞɈƊɈƵƊ ƮƵ Ɗȯƌ ƮǞȺȯȌȁǞƦǞǶƌ ‫ـ‬ƮƵ ǶƊ ׁ‫ ڭٷ׀‬Ɗȯƌ‫ ة‬ȯƓȁƌ ǶƊ ȺƊɈɐȲƊɌǞƵ‫ ف‬ɂǞ ǿƵƮǞɐǶ ƮƵ ǐƵȲǿǞȁƊȲƵ ‫ـ‬ȯƌǿƓȁɈ‫ ة‬ȁǞȺǞȯ‫ ة‬ǿȲƊȁǞɌƌ‫خف‬

TOATE DIMENSIUNILE DE CALIBRARE SUNT BUNE

!ǞȁƵ ȁɐ ȺٌƊ ǢȁɈȲƵƦƊɈ Ǣȁ ƧƵ ǿƌȺɐȲƌ Ǟȁ˜ɐƵȁɌƵƊɹƌ ƧƊǶǞƦȲƊǯɐǶ‫ ة‬ ȯȲȌƮɐƧɌǞƊ ǿƵƮǞƵ‫ د‬ yǞƧǞ ɐȁ ɈƵȺɈ ƵǏƵƧɈɐƊɈ ȯƓȁƌ ƊƧɐǿ ȁɐ Ɗ ȯɐɈɐɈ ƮƵǿȌȁȺɈȲƊ ǏƊȯɈɐǶ Ƨƌ ƮǞǿƵȁȺǞɐȁƵƊ ƦȌƊƦƵǶȌȲ ƊȲ ƊɨƵƊ ɨȲƵȌ Ǟȁ˜ɐƵȁɌƌ Ǣȁ ƊƧƵȺɈ ȺƵȁȺ‫( خ‬ƊƧƌ ƵɮǞȺɈƌ ɨȲƵȌ ƮǞǏƵȲƵȁɌƌ‫ ة‬ƵƊ ƵȺɈƵ ǢȁɈȌɈƮƵƊɐȁƊ ǞȁǏƵȲǞȌƊȲƌ ƵȲȌȲǞǞ ƵɮȯƵȲǞǿƵȁɈƊǶƵ‫ خ‬²ǞȁǐɐȲɐǶ ƵǏƵƧɈ ǞȁƮǞȺƧɐɈƊƦǞǶ ɌǞȁƵ ƮƵ ƊǶɐȲƊ ȯǶƊȁɈƵǶȌȲ Ǣȁ ȯȲǞǿƵǶƵ ȺɈƊƮǞǞ ƮƵ ƧȲƵɂɈƵȲƵ‫§ خ‬ǶƊȁɈɐǶƵǶƵ ȲƌȺƌȲǞɈƵ ƮǞȁ ƦȌƊƦƵ ǿƊȲǞ ȺɐȁɈ ǿƊǞ ٖɨȌǶɐǿǞȁȌƊȺƵ٘ ƮƵƧƓɈ ƧƵǶƵ ȯȲȌɨƵȁǞɈƵ ƮǞȁ ƦȌƊƦƵ ǿǞƧǞ‫ خ‬0ǶƵ ƧȲƵȺƧ ǢȁɈȲٌɐȁ ȲǞɈǿ ȁƵɈ ȺɐȯƵȲǞȌȲ‫ ة‬ȯƵȁɈȲɐ Ƨƌ ƮƵɌǞȁ Ȍ ȲƵɹƵȲɨƌ ƮƵ ƵȁƵȲǐǞƵ ǿƊǞ ǿƊȲƵ‫ ة‬ǏɐȲȁǞɹƊɈƌ ƮƵ ƊǿǞƮȌȁɐǶ ƮǞȁ ƦȌƦ‫ خ‬ƧƵȺɈ ƊɨƊȁɈƊǯ ȁɐ ƮƵɨǞȁƵ ɨǞɹǞƦǞǶ ƮƵƧƓɈ Ǣȁ ȯƵȲǞȌƊƮƊ Ǣȁ ƧƊȲƵ ȯǶƊȁɈɐǶƊ ȺƵ ǘȲƌȁƵɂɈƵ ƮǞȁ ȲƵɹƵȲɨƵǶƵ ƮǞȁ ƦȌƦ‫ ة‬ɂǞ ƊȁɐǿƵ‫ ة‬ȯƓȁƌ Ǣȁ ǯɐȲɐǶ ȺɈƊƮǞɐǶɐǞ ƮƵ ƧǞȁƧǞ ǏȲɐȁɹƵ‫\ خ‬ȁ ȺƧǘǞǿƦ‫ ة‬ ȲƊȯǞƮǞɈƊɈƵƊ Ƨɐ ƧƊȲƵ ƊȯƊȲ ǏȲɐȁɹƵǶƵ ƵȺɈƵ ƊƧƵƵƊɂǞ‫ ة‬ǞȁƮǞǏƵȲƵȁɈ ƮƵ ǿƌȲǞǿƵƊ ȺƵǿǞȁɌƵǶȌȲ‫خ‬

! mXÀ À0 ²0wXyÄ0m ª ÄXy0 (0 wXhm !0m0 (0 ! y!ª0ÀXð ª0 X0!ÀXß0m ª !ƊǶǞɈƊɈƵƊ ȺƵǿǞȁɌƵǶȌȲ ƮƵȯǞȁƮƵ ƮƵ ƮȌǞ ǏƊƧɈȌȲǞ‫ ب‬ǶƵǐǞȺǶƊɌǞƊ ƮƵ ǶƊ ȁǞɨƵǶ ƮƵ ȺɈƊɈ ɂǞ ȺɈȲɐƧɈɐȲƊ ƧȲƵƊɈƌ ƮƵ ƊƮǿǞȁǞȺɈȲƊɌǞƊ ȯɐƦǶǞƧƌ ɂǞ ƮƵ ȯȲȌɈƊǐȌȁǞɂɈǞǞ ƮǞȁ ȺƵƧɈȌȲ‫ ة‬ȯƵȁɈȲɐ Ɗ ƊȯǶǞƧƊ ǶƵǐǞȺǶƊɌǞƊ ȲƵȺȯƵƧɈǞɨƌ‫خ‬ 0ɐȲȌȯƊ ƮǞȺȯɐȁƵ ƮƵ Ȍ ǶƵǐǞȺǶƊɌǞƵ ƧƊȲƵ ǞǿȯɐȁƵ ƧƵȲɈǞ˛ƧƊȲƵƊ Ȍ˛ƧǞƊǶƌ Ɗ ȺƵǿǞȁɌƵǶȌȲ ǢȁƊǞȁɈƵ ƮƵ ƧȌǿƵȲƧǞƊǶǞɹƊȲƵ‫ خ‬ƧƵƊȺɈƌ ȯȲƵɨƵƮƵȲƵ ȌƦǶǞǐƊɈȌȲǞƵ ȁɐ ƵɮǞȺɈƌ Ǣȁ !ǘǞǶƵ ɂǞ Ǣȁ ²ɈƊɈƵǶƵ ÇȁǞɈƵ‫ ة‬ ɐȁƮƵ ƧƵȲɈǞ˛ƧƊȲƵƊ Ȍ˛ƧǞƊǶƌ ƵȺɈƵ Ȍ ǐƊȲƊȁɌǞƵ ƧȌǿƵȲƧǞƊǶƌ ‫ـ‬Ƨɐ ɈȌƊɈƵ ƊƧƵȺɈƵƊ‫ ڭٷ׀׆ ة‬ƮǞȁ ȺɐȯȲƊǏƵɌƵǶƵ ƮƵ ȯȲȌƮɐƧɌǞƵ ȺɐȁɈ ƧƵȲɈǞ˛ƧƊɈƵ‫ خف‬ §Ƶ ǶƓȁǐƌ ǿǞǯǶȌƊƧƵǶƵ ȌƦǶǞǐƊɈȌȲǞǞ Ǣȁ ȲƵȺȯƵƧɈƊȲƵƊ ȯȲƵɨƵƮƵȲǞǶȌȲ ǶƵǐǞȺǶƊɈǞɨƵ ƮǞȁ ƮȌǿƵȁǞɐ‫ ة‬ȺɈȲɐƧɈɐȲƊ ȌȲǐƊȁǞɹƊɈȌȲǞƧƌ ƧȲƵƊɈƌ Ǣȁ ÇȁǞɐȁƵƊ 0ɐȲȌȯƵƊȁƌ ƮƵ ƧƌɈȲƵ ȺɈƊɈ ɂǞ ƮƵ ȯȲȌǏƵȺǞȌȁǞɂɈǞǞ ƮǞȁ ȺƵƧɈȌȲ ȯƵȲǿǞɈƵ ɐȁ ȯǶɐȺ ƮƵ Ƶ˛ƧƊƧǞɈƊɈƵ‫ ة‬ƧƊȲƵ ȯǶƊȺƵƊɹƌ ȯȲȌƮɐƧɌǞƊ ƵɐȲȌȯƵƊȁƌ ƮƵ ȺƵǿǞȁɌƵ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ ȯȲǞȁɈȲƵ ƧƵǶƵ ƮȌɈƊɈƵ Ƨɐ ƧƵǶƵ ǿƊǞ ƦɐȁƵ ȺǞȺɈƵǿƵ ƮƵ ƧȌȁɈȲȌǶ ƮǞȁ ǶɐǿƵ‫ خ‬yȌȲǿƵǶƵ ƮƵ ƧƊǶǞɈƊɈƵ ȯȲƊƧɈǞƧƊɈƵ ƮƵ ǢȁɈȲƵȯȲǞȁƮƵȲǞǶƵ ɂǞ ȯȲȌƮɐƧƌɈȌȲǞǞ ƮǞȁ ÇȁǞɐȁƵƊ 0ɐȲȌȯƵƊȁƌ ȺɐȁɈ‫ ة‬Ǣȁ ǐƵȁƵȲƊǶ‫ ة‬ ȺɐȯƵȲǞȌƊȲƵ ƧƵȲǞȁɌƵǶȌȲ ǶƵǐǞȺǶƊɈǞɨƵ ƮƵ ƦƊɹƌ‫ ة‬ƊɈƓɈ Ǣȁ ƧƓǿȯ‫ ة‬ ƧƓɈ ɂǞ Ǣȁ ǶƊƦȌȲƊɈȌȲ‫ خ‬

ɐȁƧɈɐǶ ƮƵ ɨƵƮƵȲƵ ƊǶ ƊɐɈȌȲɐǶɐǞ ɂǞ ƵȺɈƵ ƵɮƧǶɐȺǞɨ ȲƵȺȯȌȁȺƊƦǞǶǞɈƊɈƵƊ ƊƧƵȺɈɐǞƊ‫! خ‬ȌǿǞȺǞƊ 0ɐȲȌȯƵƊȁƌ ɂǞ ǐƵȁɌǞƊ 0ɮƵƧɐɈǞɨƌ 0ɐȲȌȯƵƊȁƌ ȯƵȁɈȲɐ ǢɂǞ ƊȺɐǿƌ ȲƌȺȯɐȁƮƵȲƵƊ ȯƵȁɈȲɐ ȯȌɈƵȁɌǞƊǶƵǶƵ ɐɈǞǶǞɹƌȲǞ ƊǶƵ ǞȁǏȌȲǿƊɌǞǞǶȌȲ ƮǞȁƊƧƵȺɈƵ ǿƊɈƵȲǞƊǶƵ‫خ‬

CULTURI VEGETALE

Dimitrie Musc\ sprijin\ SCDA Lovrin s\ devin\ institut Lipsa finan¡årii cercetårii din sectorul agricol continuå så ridice mari nemul¡umiri în rândul cercetåtorilor din Timi¿. Practic, dupå 33 de ani de când agricultura s-a liberalizat, statul român continuå så ignore cercetarea ¿i evitå så o finan¡eze, iar efectele sunt dezastruoase.

“

Putem spune cå finan¡area cercetårii române¿ti lipse¿te cu desåvâr¿ire”, spune, nu fårå triste¡e, Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin. “Dacå vom observa prevederile legii nr. 153, cercetåtorul agricol român este cenu¿åreaså, cel mai prost plåtit din grilå. De aceea Sta¡iunea de Cercetare Lovrin se bucurå foarte mult când prime¿te banii de la APIA. Din påcate, sunt pu¡ini ani de când o institu¡ie de cercetare din România prime¿te ¿i banii pentru salariile angaja¡ilor, dar ¿i aceia sunt foarte pu¡ini”. Bugetul SCDA Lovrin este de 20 de milioane de lei, dintre care 3,2 milioane reprezintå subven¡ia de la bugetul de stat, iar restul înseamnå fonduri strânse de sta¡iune prin valorificarea produc¡iei agricole ca rezultat al cercetårii. De fapt, banii pentru salarii sunt de 7-8 milioane de lei, nu 3,2 milioane lei. A¿adar, din ceea ce sta¡iunea produce ¿i valorificå în fiecare an, finan¡eazå ¿i bugetul pentru salarii, iar 80% din sumå este folositå numai pentru cercetare. Alte surse de finan¡are nu existå în afarå de promisiuni ¿i vorbe din partea statului. SCDA Lovrin este o institu¡ie publicå ¿i la sfâr¿itul anului trebuie så predea banii ob¡inu¡i în bugetul de stat. 26

Totu¿i, a venit ¿i o veste îmbucuråtoare. Sorin Maxim, directorul Agen¡iei de Dezvoltare Regionalå Vest Timi¿oara, a dat asiguråri cå, în curând, vor fi alocate fonduri prin ADR Vest ¿i pentru cercetare agricolå. “Nådåjduim cå va veni cu adevårat aceastå finan¡are mult a¿teptatå, numai så nu speråm degeaba. Scopul sta¡iuni este de a crea hibrizi ¿i soiuri performante ¿i de calitate, care så fie un colac de salvare nu numai pentru fermierii din zona de vest, ci ¿i din întreaga ¡arå. Sta¡iunea de la Lovrin a fost un reper ¿i sper så redevinå un reper pentru agricultura ¿i cercetarea româneascå. Aståzi ne luptåm så ajungem la ceea ce a fost cândva sta¡iunea. Progresul nu poate så existe fårå inovare, iar renovarea nu poate exista fårå cercetare”, a conchis Horablaga.

"Bate¡i-vå ca SCDA Lovrin så devinå institut...!" În aceastå conjuncturå, Dimitrie Muscå, fondatorul Combinatului Agroindustrial Curtici, propune o solu¡ie. “Ar trebui så vå bate¡i ca så deveni¡i institutut de cercetare. Acum, ave¡i ¿i un sprijin real, pe prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS. Atât timp cât este

pre¿edintele academiei, el vå va sus¡ine în acest demers necesar”. Muscå a dat exemplu soiul de grâu Biharia, creat de o echipå conduså de ing. Gheorghe Bunta, la SCDA Lovrin, care a dat produc¡ii de 9.020 kg la hectar la ferma de la Curtici. E un exemplu elocvent cå cercetåtorii de la Lovrin ¿tiu så î¿i facå treaba bine ¿i pot avea ¿i rezultate excelente, dar pentru asta au nevoie de mai multå finan¡are ¿i de mai mult sprijin. Statutul superior al unui institut de cercetare le va oferi tot ceea ce au nevoie pentru a putea da rezultate ¿i mai bune. Atunci ¿i finan¡area va fi realå ¿i puternicå. Soiul Biharia ob¡inut în laboratoarele SCDA Lovrin “s-a båtut” în ferma de la Curtici cu genetica extraordinarå a soiurilor de grâu din Fran¡a, unde cercetarea este finan¡atå masiv de stat. “Am folosit un soi francez care l-a båtut pe cel de la Lovrin, dar acesta reflectå banii unei ¡åri investi¡i în cercetare agricolå. La noi sunt banii unei mici sta¡iuni din Timi¿ ¿i tot a dat rezultate bune. Domnule director, Marinel Horablaga, ¿i domnule rector al USV, Cosmin Popescu, bate¡i-vå ca SCDA Lovrin så devinå institut! E solu¡ia ¿i ¿ansa acordatå cercetårii Profitul Agricol 46/2022

CULTURI VEGETALE agricole autohtone så putem avea un real progres. Ave¡i tot sprijinul nostru ¿i cred cå ar trebui så fi¡i mai tupei¿ti în aceastå direc¡ie”, a fost mesajul lui Muscå.

Transformarea în Institut, un vis mai vechi al directorului Proiectul de schimbare a statutului SCDA Lovrin din sta¡iune în institut de cercetare a fost înaintat de Marinel Horablaga cu trei - patru ani în urmå. Evident cå dosarul este uitat prin sertarele MADR. “Atragem aten¡ia cå este nevoie de reorganizare serioaså a cercetårii agricole române¿ti pentru a avea ¿i rezultate mai bune în competi¡ia grea cu marele institute de cercetare din stråinåtate", a subliniat Horablaga. Mai mult, pentru a fi cât mai eficien¡i, este nevoie de institute de cercetare regionale, atunci vor putea fi abordate teme de interes pentru fermierii din imediata apropiere, fiindcå numai a¿a se cunosc cel mai bine nevoile lor ¿i comunicarea

cu cercetåtorii va fi mai eficientå. “Acesta trebuie så fie rolul cercetåtorului, de a fi prezent alåturi de fermier, så îl ajute cu informa¡ii ¿i solu¡ii cât mai exacte. Atunci se va putea face ¿i o zonare a soiurilor ¿i hibrizilor cât mai aplicatå. ªtim cu to¡ii cå este posibil så vinå soiuri ¿i hibrizi foarte productivi în vestul ¡årii, dar så nu aibå acelea¿i rezultate în sud. De aceea este nevoie de o zonare exactå a acestora, fiindcå pot fi limitate de condi¡iile anumitor climate sau microclimate specifice. E nevoie de zonarea soiurilor, iar existen¡a unui institut regional performant ar putea så facå acest lucru”, a tras concluzia Marinel Horablaga. Ideea înfiin¡årii institutului regional de cercetare agricolå la Lovrin a primit sprijin de la Varujan Pambuccian, din cadrul Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul României, prezent la Timi¿oara. “Dacå ave¡i proiectul realizat, vå rog så mi-l da¡i, iar eu am ini¡iativå legislativå

¿i îl pot promova în Parlamentul României. ªtiu ce trebuie fåcut ca så treacå. Så îmi da¡i textul, avem câteva discu¡ii pe Zoom ¿i ini¡iem proiectul de lege”. Rectorul Cosmin Popescu a înaintat ideea cå trebuie protejatå cercetarea din România. “Am vorbit cu domnul Valeriu Tabårå. Propunerea noastrå este cå trebuie så facem inclusiv acea amprentare geneticå. Ce înseamnå asta? Tot ceea ce se ob¡ine la SCDA Lovrin pe cele 7 - 8 direc¡ii de cercetare, grâu, ovåz, orz, porumb, cânepå, horticulturå sau plante furajere etc., så introducem prin legisla¡ie amprentarea geneticå. Astfel, så nu ne trezim cå, dupå ani de cercetare aici, în ¡arå, un cercetåtor pleacå a¿a cu rezultatele cercetårii ¿i ne trezim cå le omologheazå în Anglia, Fran¡a, SUA sau Germania, cum s-a întâmplat de atâtea ori de-a lungul istoriei, iar România a pierdut enorm”.

Gheorghe MIRON

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 46/2022

CULTURI VEGETALE

Timac produce îngr\[\minte Timac a finalizat, recent, o fabricå de îngrå¿åminte la Bråila. Botezatå Danubius, este rodul unei investi¡ii de cinci milioane de euro. Acolo sunt sau vor fi curând produse 10 tipuri de îngrå¿åminte lichide ¿i un fertilizant foliar. Îngrå¿åmintele lichide au denumiri latine de vechi a¿ezåri ¿i cetå¡i dacice. Deocamdatå, se produc circa 25.000 de tone/an, într-un singur schimb. Dar capacitatea de produc¡ie va fi crescutå la 100.000 de tone, iar aceastå cifrå va fi dublatå la finalizarea investi¡iilor preconizate în noi capacitå¡i de produc¡ie, depozitare, testare ¿i cercetare.

luxul de produc¡ie la Danubius este complet automatizat, astfel cå necesarul de for¡å de muncå este, deocamdatå, redus la ¿apte persoane, care se ocupå de comanda, supervizarea ¿i între¡inerea instala¡iilor. Înså în timp se va ajunge la circa 50 de angaja¡i, pentru a se acoperi necesitå¡ile logistice. Din momentul începerii lucrårilor ¿i

pânå la startul produc¡iei a trecut un an: ¿apte luni construc¡iile ¿i cinci luni instala¡iile. Fabrica nu polueazå deloc mediul, având ¿i un sistem de siguran¡å, de spålare a gazelor ce pot rezulta accidental din procesul de produc¡ie. Existå bazine de reten¡ie pentru pierderile accidentale de lichide în spa¡iul de încårcare-descårcare. Existå un bazin subteran de reten¡ie pentru pierderile accidentale de lichide din timpul produc¡iei. Se lucreazå cu amestecuri de 16 materii prime. Calculatorul controleazå sistemul de dozare, pornire ¿i oprire a instala¡iei, precizeazå Oan¡å. “Fabrica de îngrå¿åminte lichide de la Bråila va revolu¡iona modul în care se face fertilizare în România. Va rezolva o serie de probleme pentru culturile din România, dar nu numai, fiindcå o parte din produc¡ie va merge la export. Fabrica de la Bråila este amplasatå strategic lângå Ucraina, care, înainte de råzboi, era o pia¡å de 6 milioane de tone de îngrå¿åminte anual, dintre care un milion de tone lichide. ªi era pia¡a aflatå în cea mai mare cre¿tere din Europa. În prezent, suntem singurii din industria de îngrå¿åminte care mai au curajul så livreze în Ucraina”, a declarat ¿i Adrian Drågan, CEO Timac zona Mårii Negre, la a 16-a Conven¡ie anualå a com-

Produs

“

“Grupul Roullier are 85 de unitå¡i de produc¡ie în întreaga lume. Centrul industrial Danubius Bråila e cea mai mare fabricå de îngrå¿åminte chimice lichide Timac Agro din centrul ¿i estul Europei”, spune Cristian Oan¡å, supply chain ¿i industrial Timac Agro România.

“

paniei, desfå¿uratå, recent, la Poiana Bra¿ov. Pe pia¡a autohtonå, strategia Timac este så creascå rapid consumul de îngrå¿åminte lichide, de la 1-2% din total, în prezent, la 10%. Înainte de producerea îngrå¿åmintelor lichide în ¡arå, acest deziderat era greu de atins, fiindcå importul este nefezabil. “Îngrå¿åmintele lichide con¡in multå apå. Nimeni nu-¿i poate propune så care apå pe distan¡e mari, ar fi o cheltuialå logisticå ce nu se poate recupera

Spor de Spor de Spor de Numår Spor produc¡ie Numår produc¡ie produc¡ie teste mediu de Numår min./max. teste po- min./max. min./max. floareaproduc¡ie teste grâu rumb (t/ha) la (kg/ha) la (t/ha) la soarelui (procent) grâu porumb fl.-soarelui

NS - Pelendava & Napoca

565 / 1.229

757 / 1.942

203/1.060

17%

NK - Tomis 1 & Tomis 2

620/4.277

386/1.241

29%

NP (K) - Argedava 1 & Argedava 2

560/2.739

344/1.733

20%

Startere - Petrodava 1 & Petrodava 2 & Capidava

673/4.447

557/1.291

41%

Ultralocalizat - Sarmizegetusa

636/2.567

214/225

12%

Foliar - Folen

547/880

740/1.350

18%

Profitul Agricol 46/2022

CULTURI VEGETALE

lichide în România

Participan]i la a 16-a Conven]ie anual\ a Timac Agro, desf\[urat\ la Poiana Bra[ov

prin pre¡”, explicå Marius Marica, director marketing Timac. O altå provocare sunt dezavantajele îngrå¿åmintelor lichide, în compara¡ie cu cele solide: necesitatea de a folosi echipamente speciale de aplicare, din cauza faptului cå sunt corozive, ¿i depozitarea dificilå. Timac a rezolvat problema importurilor ¿i onorårii rapide a comenzilor cu fabrica de la Bråila, dar are solu¡ii ¿i pentru celelalte provocåri. “Vom oferi un pachet complet, care include ¿i tehnologia de aplicare. Am testat duze cu 3-5-7 orificii ¿i dropleg-uri. Am inventat un utilaj special pentru aplicarea starterelor ¿i ultralocalizatelor împreunå cu un partener producåtor de utilaje. De asemenea, ne-am gândit ¿i la depozitare, o variantå fiind så aducem produsele cu camionul ¿i så le punem într-o pernå. A¿adar, oferim un Profitul Agricol 46/2022

pachet tehnologic complet”, puncteazå Marica. Timac a fåcut ¿i calculele de fezabilitate: În primul an de utilizare, o fermå de peste 120-200 de ha (dimensiunea variind în func¡ie de structura culturilor) va recupera investi¡ia în îngrå¿åminte lichide, aplicare ¿i depozitare, prin surplusul de produc¡ie. Din al doilea an se intrå pe profit. Iar profitul este foarte substan¡ial. “Profitabilitatea fermelor care lucreazå cu noi cre¿te cu 35%, chiar mai mult în anii cu pre¡uri bune de valorificare a recoltelor”, promite Drågan. “Anul 2022 îl încheiem cu aproape 100.000 de tone de îngrå¿åminte solide vândute, fårå a socoti biostimulatorii, produsele pentru culturi speciale etc. Vrem så cre¿tem volumul vânzårilor cu cel pu¡in 50% în urmåtorii 5 ani, la 150.000 - 200.000 t. În acest sens, uzi-

na de la Bråila are menirea de a atrage clien¡i noi”, afirmå Ionel Bursuc, director executiv Timac Agro România. "Suntem foarte mândri cå devenim o companie industrialå în România, cå putem produce cu cea mai avansatå tehnologie aici. Produsele de la Bråila au fost create pentru România, în România - desigur, cu suportul grupului. Strategia noastrå este så ne focalizåm pe problemele locale, nu så propunem solu¡ii generale, globale. Ce vede¡i nu este marketing, ci solu¡ii concrete, reale. Ave¡i acum o op¡iune, una mai bunå, pentru ferma dumneavoastrå", le-a spus Karina Kuzmak, CEO Timac Agro International, celor aproape 400 de mari fermieri aduna¡i la Poiana Bra¿ov.

Robert VERESS 29

CRE{TEREA

ANIMALELOR Vita de carne are nevoie de o mare cooperativ\ Vasile Ple¿ca, proprietarul abatorului Avastar de la Liteni, jud. Suceava, este un om informat ¿i un bun cunoscåtor al zootehniei. El este ¿i unul din fondatorii ¿i vicepre¿edinte al Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR). Despre Avastar, spune cå a înfiin¡ato pentru un sistem de alimenta¡ie sigur ¿i o culturå a respectului fa¡å de consumatori. L-am întrebat pe Vasile Ple¿ca cum apreciazå evolua¡ia raselor de taurine pentru carne. “Eu m-am lovit mult de problemele cre¿terii animalelor de carne, dar ¿i de problemele vânzårii ¿i ale procesårii. Scopul este så vindem profitabil vite de carne. Nu så vindem oricum, pentru cå nu mai avem ce så le dåm de mâncare sau pentru cå au crescut prea mari. Ar trebui så plecåm de la construirea unui grajd ca så facem îngrå¿are ¿i finisare”, crede Ple¿ca. Clien¡ii finali, adicå sistemul HoReCa sau exportul spre Occident, sunt destul de preten¡io¿i. Pentru carnea de vitå, desfacerea profitabilå este în vestul Europei, unde se plåte¿te ¿i pre¡ bun, existå ¿i cerere mare. “Dar acolo se cere o anumitå formå de îngrå¿are, cu o anumitå claså de gråsime, de la minus 2 la 3, 4, gradul de marmorare”, detaliazå el. Clasificarea carcaselor se face deja în abatoarele noastre. De acolo infoma¡ia merge integral cåtre Comisia de clasificare a carcaselor, care centralizeazå toate datele referitoare la sacrificåri. Profitul Agricol 46/2022

Vasile Ple[ca, vicepre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR)

Aceste informa¡ii nu ajung ¿i la asocia¡iile crescåtorilor, dar cred cå ei ar putea så solicite datele. ACBCR are un membru în cadrul agen¡iei de clasificare a carcaselor. Vasile Ple¿ca crede cå ar fi utilå organizarea crescåtorilor într-o cooperativå, care så adune animalele pentru îngrå¿are, finisare ¿i sacrificare, dar ¿i separat pentru reproduc¡ie. “Din experien¡a mea, to¡i traderii mari vor så discute cu un singur om, iar nu cu o sutå de fermieri. Ei nu au timp så vinå mereu pentru fiecare fermå care vinde animale. Vor cantitå¡i mari, vor predictibilitate ¿i trasabilitate. Cantitå¡ile de livrare se stabilesc dinainte ¿i se respectå termenele. Nu merge cu formula «Nu ¿tiu ce va mai fi, mai vedem la anul». Dacå vorbim de carne premium, cei mai buni cumpåråtori îi avem în ¡årile occidentale. În ¡årile arabe, clien¡ii preferå så taie ei în¿i¿i animalele, preferå deci vite vii. Nu ar fi greu pentru noi så tåiem halal sau kosher, dar ei vor

så taie acaså la ei.” Compania Avastar a lansat un nou program de investi¡ii, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro. Construie¿te o nouå sec¡ie de tran¿are, procesare, ambalare, de depozitare, cu o cantitate de aproximativ 80 de tone pe schimb. Avastar este o afacere de familie care a luat fiin¡å în 1994 din dorin¡a de a crea o marcå româneascå reprezentativå pentru industria cårnii - “o marcå construitå în cultul performan¡ei ¿i al respectului fa¡å de consumatori. Dupå mai mult de 26 de ani de trudå ¿i pasiune, investi¡i cu drag în lucrul bine fåcut, ne bucuråm de aceastå recunoa¿tere atât din partea clien¡ilor, cât ¿i a furnizorilor no¿tri”, spune Vasile Ple¿ca. Avastar proceseazå 20.000 de tone de carne pe an, pe o suprafa¡å de 5.000 de metri påtra¡i de abator, având 240 de angaja¡i califica¡i.

Viorel PATRICHI 31

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nicolae {erban> “Nu [tiam nimic Încå de la primele sale experien¡e de antreprenor, Nicolae ªerban avea deja reflexe în cåutarea oportunitå¡ilor. Evolu¡ia ulterioarå a afacerilor lui a dovedit acest lucru. Într-o lungå discu¡ie cu el, am încercat så deduc de unde vin acele reflexe. “Eu nu cred cå atitudinea de antreprenor se înva¡å. Am convingerea cå 90% din cetå¡enii care terminå Harvard, Oxford nu au spirit antreprenorial”.

icolae ªerban, proprietarul Grupului de firme ªerban, lucreazå 7.000 de hectare în jude¡ul Vaslui ¿i alte 5.500 în jude¡ul Bacåu. Are pui ¿i culturå mare în Vaslui, pui, vaci, culturå mare ¿i silozuri în Bacåu. “Când am terminat facultatea, în 1996, mama era medic, iar tata era contabil-¿ef la CUASC Bacåu. Am zis cå må apuc de afaceri la One¿ti ¿i am pornit de la o Dacie cu remorcå, cu un spa¡iu închiriat la One¿ti. Tata avea 30.000 de mårci ¿i obiectivul lui în via¡å de economist era så nu aibå datorii. Dacå vii så deschizi o afacere la One¿ti, po¡i face orice”. “Prima datå am luat credit de la bancå în 1997 ¿i am investit într-o brutårie. Dobânda de refinan¡are a Båncii Na¡ionale era de 70%, iar dobânda la båncile comerciale era de peste 100%. Dar am luat primul credit, subven¡ionat pentru reducerea ¿omajului, cu dobândå de 25%, dobânda de refinan¡are de 17,5%. Acela a fost cel mai greu credit din via¡å, dar afacerea cu brutåria a fost de succes, am reu¿it så achit creditul ¿i så fac profit. De aceea sunt azi aici”. 32

Constatând cå nu mai merita så se extindå în morårit ¿i panifica¡ie, întrucât capacitå¡ile depå¿eau de 10-12 ori consumul, în 2004 s-a orientat cåtre ni¿a pe care a gåsit-o cea mai atractivå. Se importau pulpe de pui congelate tocmai din America fiindcå în ¡arå nu prea existau facilitå¡i de cre¿tere a puilor ¿i de abatorizare. A¿a cå a cumpårat o fermå de pui dezafectatå de lângå Bârlad, a modernizat-o ¿i a populat-o. “În acel an, în jude¡ul Vaslui, exista un abator învechit, care tåia 300.000 de tone anual. Anul trecut, s-au abatorizat 33 de milioane de tone în trei abatoare moderne.” În prezent, fermele ªerban Grup produc 12.000 de tone de carne de pui anual, care se livreazå la Agricola Interna¡ional. În momentul de fa¡å, ªerban de¡ine 5 ferme de pui în 3 sate: una mare la Zorleni, lângå Bârlad, în jude¡ul Vaslui, unde are 28.000 de metri påtra¡i, una la Parincea ¿i alta la Tåtåre¿ti, jude¡ul Bacåu. În total, 44.000 de metri påtra¡i de hale, cu 180.000 de pui pe serie. Greutatea medie a puiului atinge 2,4 kilograme. ¥n epoca agriculturii industriale, pentru un fermier mare, puiul este un fel de ¿aibå. Nu ridicå preten¡ii deosebite. “E mai ¿aibå decât porcul”, glume¿te Nicolae ªerban. Cumpårå puii de-o zi de la Avicola Interna¡ional. “Eu le dau furaj la pui, îi cresc 40 de zile ¿i îi livrez la abator. Am cumpårat utilajele din Danemarca, de la Big Dutchman. Urmåresc constant productivitatea muncii, având un plan bine organizat”. La fermele din jude¡ul Vaslui, folose¿te gaz pentru încålzire, iar la Parincea ¿i Tåtårå¿ti are centrale pe resturi vegetale ¿i lemne. A cumpårat cuptoarele din Polonia de 15 ani. Cenu¿a con¡ine fosfor, potasiu ¿i merge foarte bine ca îngrå¿åmânt în amestec cu bålegarul. Energia electricå i se pare prea scumpå. “Compensa¡ia este acoperitoare pentru pre¡. Putea så fie ¿i mai råu.

Am instalat deja panouri fotovoltaice pe fermele de påsåri ¿i pe silozuri. Func¡ioneazå ¿i genereazå cât mi-am propus - peste 1200 MW pe an. Nu trebuie puse panouri fotovoltaice pe niciun centimetru de teren agricol. Nu trebuie låsatå nicio multina¡ionalå så întindå panouri fotovoltaice pe mii de hectare de påmânt. Aici chiar trebuie så fim patrio¡i ¿i este logic, nu trebuie scos terenul din circuit. Avem acoperi¿uri suficiente.” Pe timp de varå, råcore¿te halele cu un sistem fagure: provoacå vaporizarea. Pentru un litru de apå, trebuie 750W. “Practic, umecteazå aerul cu apå, «îl udå», iar la o anumitå vitezå, începe så se evapore. Când se evaporå, consumå energie latentå. Ia energie din halå, produce evapora¡ie ¿i dacå ia energie, se råce¿te aerul. Sistemul e foarte vechi. Sim¡i pe mânå cum te råce¿ti dacå se evaporå apa. Putem så folosim ¿i apå caldå, trebuie så se evapore cât mai multå apå. Apa trece din forma lichidå în forma gazoaså.” Legea reproduc¡iei la påsåri îl preocupå. Chiar inten¡ioneazå så construiascå alte hale. “Vreau så cresc gåini ouåtoare”. Profitul Agricol 46/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

despre pui” Am reu¿it så våd ferma din Tåtårå¿ti, jude¡ul Bacåu. Aici au fost grajduri pentru vaci de lapte. “Cum spuneam, prima investi¡ie am fåcut-o la Bârlad. Am cumpårat odatå cu ferma IAS din Tåtårå¿ti o cantinå ¿i un bloc. Am donat primåriei din Tåtårå¿ti ¿i cantina, ¿i blocul så facå totu¿i ceva cu ele. Eu le-am donat de trei ani ¿i ei nu au fåcut nici acum nimic. Asta-i calitatea umanå. Nu am pus condi¡ii pentru dona¡ie”. Pentru coordonarea ¿i cre¿terea påsårilor din ferme are angaja¡i specializa¡i, cu studii în domeniu. Alexandru Buleu este ¿eful fermei zootehnice. A terminat Facultatea de Agriculturå. Lucreazå în fermå din 2020. Cre¿te aici hibridul de broiler Ross 308, recunoscut pe plan mondial pentru performan¡ele lui, pentru pieptul puternic dezvoltat. Livreazå påsårile la abator dupå 42 de zile, la o greutate de 2,8 kg. În hala în care am intrat, am våzut pui de aproximativ 400 de grame, foarte vioi. Hrana era îndestulåtoare ¿i cåldura depå¿ea 30 de grade Celsius. Fiecare halå are un cuptor cu lemne (o sobå enormå). Re¡eta de furajare con¡ine porumb, grâu, ¿rot de soia. “Puiul cre¿te normal, ca la curte, numai cå prime¿te hranå pe såturate mereu. Premixurile sunt încorporate în furaj. Este vorba de vitamine, calciu, potasiu, pentru dezvoltarea sistemului osos. Trebuie så se dezvolte bine oasele fiindcå iau rapid în greutate. Chiar dacå îi cre¿te¡i acaså, ace¿ti pui ajung la aceea¿i greutate în maxim 50 de zile. Mortalitatea lor este nesemnificativå. Tehnologia de furajare e preluatå de la compania Roxell. Tot de la Roxell am luat buncårele, liniile de apå ¿i liniile de furajare. Iarna este cel mai greu din cauza frigului. Folosim lemne pe care le punem în sobe. O sobå aduså din Polonia poate încålzi douå-trei hale. Am Profitul Agricol 46/2022

populat 10 hale cu pui. Gazul lichefiat s-a scumpit de ¿apte ori. În cele 10 hale, cresc anual 800.000 de pui în medie. În toatå ferma, lucråm 5 oameni bine motiva¡i.” Cel mai greu efort este la încårcarea sobelor cu lemne. Temperatura din halå trebuie så fie permanent 30 de grade Celsius. Lemnul s-a scumpit înså foarte mult, la fel ca toate materialele. “Gura unei sobe are doi metri. Putem arunca acolo orice lemn. Iarna, în nop¡ile geroase, când e nevoie de 300 kW, umplem soba de douå ori pe zi. Dacå e nevoie de 50 kW, o umplem o datå”, spune Nicolae ªerban. Când a preluat el fermele, totul era distrus, iar investi¡iile au depå¿it douå milioane de euro. Fiind companie mare, nu a beneficiat de proiecte europene dupå 2008. Nicolae ªerban are certitudini de învingåtor ¿i råspunde la orice întrebare. “Dacå nu-mi convine, nu må plâng, îmi iau banii ¿i fac altceva. Dar eu am pus ac¡iunile firmei mele pe o pia¡å publicå. Mâine pute¡i så cumpåra¡i ferma mea. Dacå azi primesc o ofertå de vânzare a firmei, sunt gata så devin ac¡ionar minoritar. Cu banii din vânzare ¿i cu bani lua¡i credit, må apuc de altå afacere, mai mare. Dacå avem bani, putem achizi¡iona ferme în California. Dacå nu mergem så vedem America, måcar så ne ducem în Polonia så cercetåm cum s-au organizat oamenii acolo. Sunt un optimist convins, pentru mine nu existå nu se poate.” Entuziasmul lui este generat de un exces de luciditate ¿i orice pas în strategia afacerii proprii este calculat matematic. Discu¡ia cu acest om a fost pentru mine ca un mare du¿ prin surprindere: într-adevår, va trebui så vedem cu al¡i ochi industria agrarå...

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Drama unui cresc\tor de vaci În urmå cu un an ¿i jumåtate, Boldis Szilamer din Turnu, Arad, a început så construiascå o fermå ultramodernå cu fonduri UE. Din decembrie 2022, din cauza cre¿terii pre¡urilor la materialele de construc¡ie, a început så aibå probleme serioase.

Turnu, în Arad, Boldis Szilamer cre¿te 170 de vaci de lapte. ªtie re¡eta succesului: raså, maså, caså. ªi a început så investeascå în caså. “La valoarea la care s-a licitat, în 2021, nu se mai poate duce mai departe proiectul, în 2023”, spune Boldis Szilamer, care observå cå pre¡urile materialelor de construc¡ie au crescut foarte mult, chiar s-au dublat. El aten¡ioneazå cå de¿i Ministerul Agriculturii putea så intervinå în aceastå problemå ¿i så îi ajute pe fermierii afla¡i în situa¡ia lui, care sunt foarte mul¡i, nu a fåcut nimic ¿i continuå så fie indiferent. El a început så construiascå o fermå nouå ultramodernå în ferma veche, cu peste 2 milioane de euro, accesa¡i de la Uniunea Europeanå. E un proiect futurist, de secolul 22, ceva foarte modern, la cele mai înalte standarde, a¿a cum sunt fermele din Occident. Totul va fi robotizat, de la curå¡area dejec¡iilor pânå la mulgerea vacilor, transportul laptelui în condi¡ii de siguran¡å sanitarå absolutå ¿i hrånirea animalelor. “E absolutul în domeniu. Mai sus de aceastå tehnologie nu existå nici în marile ferme din Fran¡a, Germania sau Italia. Eu am fåcut licita¡ie anul trecut în octombrie, iar pânå în decembrie 2022,

Boldis Szilamer, Turnu, jud. Arad

pre¡urile la materiale de construc¡ii lemn, ciment ¿i metal - au crescut vertiginos. Sunt de neatins. S-a produs o deformare inimaginabilå. Am intrat într-o incertitudine distrugåtoare. Nu mai ¿tim nimic ce se întâmplå de azi pe mâine. E cel mai greu lucru cu care ne confruntåm”, aten¡ioneazå Boldis.

De exemplu, fierul s-a scumpit cu sutå la sutå. De la 3,4 lei kg la 7,2, fårå TVA. Pre¡ul cimentului ¿i al betonului a crescut cu pânå la 50%. Valoarea materialelelor necesare finisajelor s-a majorat foarte mult. Totul converge parcå împotriva fermierului care vrea så î¿i facå grajd. Patronul firmei de construc¡ie a licitat pre¡uri de bunå-credin¡å în octombrie 2021, dar la sfâr¿itul anului 2022 nu mai sunt valabile. Când a semnat contractul, în urmå cu un an ¿i jumåtate, ROBOR era 2:30, plus marja båncii, 2,5%. Acum, ROBOR e aproape 10. El plåte¿te numai dobânzile, iar capitalul îl va da dupå ce trece perioada de gra¡ie. De la 24.000 de lei pe lunå, a ajuns så plåtescå 60.000 de lei. E un efort financiar prea mare pen-

tru o fermå micu¡å ca a lui, în condi¡iile în care nici pre¡ul la lapte nu e adaptat crizei. “Cred cå ar trebui så organizåm un sindicat al fermierilor investitori care au atras fonduri europene, iar acum au intrat în blocaj. La nivel na¡ional sunt mii de fermieri cåzu¡i în aceastå capcanå”. Boldis este nemul¡umit, întrucât el observå cå s-au fåcut ajuståri de pre¡uri numai la beneficiarii publici, dar nu ¿i la cei priva¡i, adicå la fermieri. Dacå o primårie avea proiect pentru o ¿coalå, o grådini¡å, o stradå, a fost ajutatå cu pre¡urile la antreprenori, ca så nu abandoneze lucrårile. “Deci ei au fost în¡ele¿i. Putem vorbi de o discriminare aici. Noi, fermierii, nu avem aceea¿i for¡å de convingere la UE, nu avem lobby a¿a puternic ca så convingem Comisia Europeanå så facå acelea¿i ajuståri ale pre¡urilor ¿i la noi. Investitorii publici au putut så negocieze, iar CE a aråtat flexibilitate, dar nu ¿i pentru noi. Atunci, ce va face CE cu noi, fermierii, chiar o så ne abandoneze? Ar fi inacceptabil”, a conchis fermierul din Arad.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 46/2022

MA{INI & UTILAJE New Holland CX, 20 de ani New Holland aniverseazå 20 de ani de la lansarea primei combine din seria CX. De atunci au fost vândute peste 20.000 de exemplare în întreaga lume. Iar seria CX a adunat 33 de premii pentru inova¡ii, cele mai multe pentru o combinå de acest tip.

În cele douå decenii, gama New Holland CX a setat parametrii recoltårii performante cu combine conven¡ionale. La superlative trebuie så includem ¿i faptul cå aceste ma¿ini au fost proiectate pentru agricultura de precizie, cu o productivitate care a crescut cu 17% în ultimii 10 ani. Din 2020, gama dispune de op¡iunea Ultra-Flow, un sistem de batere revolu¡ionar, prin care combina consumå mai pu¡in ¿i are o capacitate de recoltare cu 15% mai mare.

Tot la superlative se adaugå ¿i noul parteneriat New Holland - MacDon, care aduce un nou heder, foarte performantul FD2 FlexDraper, cu 70% mai multå flexibilitate. Så aruncåm o privire ¿i asupra caracteristicilor tehnice ale combinelor din gama CX. Vorbim aici de CX5.80, CX5.90, CX6.80 ¿i CX6.90, la care se adaugå ¿i mai performantele CX7.80, CX7.90, CX8.70, CX8.80, CX8.90, aflate în portofoliul AgroConcept, importator oficial al mårcii New Holland în România.

CX5.80 ¿i CX5.90 au câte 5 cåi¿ori, hedere de påioase de 4,9-6,7 metri, iar motoarele lor de câte 6,7 litri dezvoltå puteri nominale de 238 CP ¿i 279 CP, respectiv puteri maxime de 258 CP ¿i 313 ¿i CP. CX6.80 ¿i CX6.90 au câte 6 cåi¿ori, pot fi echipate cu hedere de påioase 5,18-7,6 metri, respectiv 6,1-9,15 metri. Motorul de 6,7 litri al CX6.80 dezvoltå o putere nominalå (¿i maximå) de 279 CP, iar al CX6.90, de 8,7 litri, are 307 CP nominal ¿i 340 CP maxim. Primele douå modele au buncåre de câte 8.300 litri, iar urmåtoarele douå, câte 9.300.

E momentul så trecem la “liga superioarå”, anume modelele CX7.80, CX7.90, CX8.70, CX8.80 ¿i CX8.90. Primele douå modele au hedere pentru påioase de la 4,57 m la 9,15 m, pot fi echipate ¿i cu hedere de porumb de la 5 la 12 rânduri, au câte 5 scuturåtori ¿i motoare cu puteri maxime de 340 CP, respectiv 374 CP, ¿i buncåre de 9.000 l, respectiv 10.000 l. Urmåtoarele trei modele au hedere de påioase de la 5,18 m la 12,5 m, pot fi dotate cu hedere de porumb de la 6 la 12 rânduri, au câte 6 cåi¿ori, motoare ce dezvoltå puteri maxime de 374 CP, 415 CP ¿i 460 CP ¿i au buncåre de 11.500 l, respectiv 12.500 l la CX8.90.

Profitul Agricol 46/2022

MA{INI & UTILAJE

de performan]e Gamele CX7 ¿i CX8 au în dotare o serie de automatizåri, func¡ii ¿i sisteme digitale, printre care: - Sistem de ghidare automatå IntelliSteer cu tehnologie IntelliTurn pentru gestionarea automatå a întoarcerilor la capåtul rândurilor; - Tehnologie IntelliField pentru partajarea datelor privind marginile, hår¡ile ¿i traiectoriile de deplasare între combine diferite; - Pachet telematic MyPLM Connect Professional, în dotarea standard; - Sistem cu patru tobe, inclusiv noua tobå de batere UltraFlow, în dotare op¡ionalå; - Sistem SmartTrax (¿enile) cu tehnologie Flex sau cu suspensii Terraglide a fost proiectat pentru a reduce cu 57% presiunea exercitatå asupra solului, datoritå structurii sale triunghiulare ce îmbunåtå¡e¿te trac¡iunea ¿i reduce compactarea.

ªi cabina Harvest Suite Ultra are dotåri care îmbunåtå¡esc performan¡ele ¿i productivitatea combinei. Are un volum de 3,7 metri cubi, o suprafa¡å vitratå de 6,3 mp, ce oferå o vizibilitate de pânå la 360 de grade asupra hederului, buncårului ¿i câmpului de lucru, atât ziua, cât ¿i noaptea, datoritå celor 27 de lumini de lucru cu LED. Zgomotul în cabinå este de doar 73dBA, iar maneta multifunc¡ionalå CommandGrip, la îndemâna operatorului care controleazå to¡i parametrii principali ai utilajului ¿i ai hederului, pozi¡ia tubului de descårcare ¿i cuplarea descårcårii. Alte func¡ii sunt grupate logic ¿i ergonomic pe consola (cotiera) din dreapta. Func¡iile utilajului sunt vizibile imediat pe monitorul color IntelliView IV, cu ecran tactil color de 26,4 cm, prin care se pot monitoriza pânå la trei camere video op¡ionale, dintre care una pentru mar¿arier.

Arpad DOBRE

IPSO Agriculturå: Echipamente de irigat Deoarece fiecare metru påtrat de påmânt irigat conteazå, tehnicienii IPSO Agriculturå continuå så instaleze în ferme echipamente de irigat Bauer tip pivot cu cornering (col¡ar), pentru a eficientiza suprafa¡a irigabilå ¿i a folosi productiv fiecare picåturå de apå. Sistemul este complet automatizat, cu eficien¡å maximå de func¡ionare, costuri reduse ¿i oferå: o irigare de pânå la 97% a terenului, distribu¡ia preciså a apei prin ac¡ionare cu vitezå controlatå, deschidere la col¡uri de pânå la 90 m lungime.

NHR Agropartners: Pregåtirea solului cu grape Terradisc Grapele rabatabile tractate cu discuri Poettinger Terradisc 4001 T/5001 T/6001 T din portofoliul NHR Agropartners pot fi echipate cu mai multe tipuri de tåvålugi. Pot fi folosite la o gamå largå de aplica¡ii, de la pregåtirea patului germinativ la prelucrarea miri¿tilor de cereale, rapi¡å ori de floarea-soarelui. Grapele au lå¡imi de lucru de la 4 pânå la 6 m ¿i o lå¡ime de transport de 2,8 m. Adâncimea de lucru (maximum 15 cm) poate fi reglatå rapid ¿i sigur, cu ajutorul sistemului hidraulic de preselectare.

Agri-Alian¡a: Semånåtori Kubota pentru ferme mici ¿i mijlocii Semånåtorile Kubota SD 1000 oferite de Agri-Alian¡a sunt ideale pentru fermele mici ¿i mijlocii ¿i au lå¡imi de lucru de la 3 la 4,5 m, iar necesarul de putere de ridicare este mic, pânå la 74 CP. Ecartamentul poate fi reglat cu u¿urin¡å între 1,65 - 2,10 m. Buncårul semånåtorii are o înål¡ime reduså, u¿or de umplut cu semin¡e ¿i are o capacitate de 750 l, cu posibilitate de extindere pânå la 1. 000 litri. Pentru gama Kubota SD 1000 sunt disponibile op¡ional sisteme de monitorizare tip FGS, Signus ¿i ESA. Profitul Agricol 46/2022

MA{INI & UTILAJE

P\m=ntul bine lucrat cu Terraland TN 4000 HD9 sigur al ma¿inii, deoarece lå¡imea de transport nu depå¿e¿te cei 3 metri permi¿i pe ¿osele.

2 în 1, scarificator ¿i plug de subsolaj

Producåtorul ceh Bednar a prezentat la SIMA 2022 Paris un nou model de scarificator Terraland TN 4000 HD9, în configura¡ia pliabilå, care vine cu o serie de avantaje pentru fermierii care au în vedere achizi¡ionarea sa. În România, importator al mårcii Bednar este IPSO Agriculturå, al cårei motto este: “Cea mai de pre¡ mo¿tenire este påmântul. Bine lucrat”.

Potrivit Bednar, vânzarea ¿i popularitatea tractoarelor cu ro¡i mari, cu o putere de peste 350 CP, înregistreazå o cre¿tere în plan european, astfel cå producåtorul ceh a decis så-¿i extindå seria de scarificatoare cu un model pliabil, Terraland TN 4000 HD9. Pe lângå avantajele agronomice, Terraland TN aduce ¿i o serie de beneficii structurale ¿i tehnice pentru client, cum ar fi durata de via¡å extinså a utilajului sau o mentenan¡å mai simplå.

Lå¡ime de transport de 3 metri

carificatoarele Terraland TN sunt de mul¡i ani unele dintre cele mai bine vândute utilaje marca Bednar. Popularitatea lor se men¡ine, iar clien¡ii care au achizi¡ionat aceste ma¿ini beneficiazå de numeroasele avantaje agronomice pe care le oferå: - cultivarea de calitate a solului întro singurå trecere, - prelucrarea subsolierå, - o productivitate mai mare cu consum redus de carburant, - aerarea solului sau afânarea straturilor de sol întårite. 38

Partea de bazå a scarificatorului Terraland TN 4000 HD9 este un cadru foarte robust din o¡el Alform de înaltå rezisten¡å. Acesta oferå durabilitate ridicatå în lucru, chiar ¿i la prelucrarea solului la adâncimea maximå de 65 de centimetri. Scarificatorul Terraland TN 4000 HD9 este echipat cu nouå organe de lucru (din¡i/gheare) plasate la o distan¡å de 45 centimetri între ele. Acestea au protec¡ie hidraulicå tip Non-Stop pentru condi¡ii pietroase solicitante ¿i soluri grele sau întårite. Configura¡ia pliabilå este principalul avantaj al scarificatorului Terraland TN 4000 HD9. Acesta permite transportul

Scarificatoarele Terraland TN oferå clien¡ilor posibilitatea de a utiliza în mod diferit utilajul în timpul anului sau în func¡ie de schimbårile meteorologice actuale, datoritå înlocuirii u¿oare a organelor active. Pentru o afânare profundå, se recomandå montarea pe utilaj a din¡ilor Active-Mix, care au o formå specialå pentru amestecarea reziduurilor de culturå cu solul, dislocarea straturilor întårite ¿i cultivarea în profunzime. În timpul verii sau imediat dupå cultivarea la capete de rând, de-a lungul liniilor de cale feratå sau al autostråzilor, este adecvat så se utilizeze din¡ii ZeroMix, care aereazå ¿i dislocå stratul de sol întårit, dar nu se amestecå solul, pentru a preveni evaporarea umiditå¡ii. Din¡ii Active-Mix pot fi echipa¡i cu dål¡i cu lå¡imi de 70 sau 40 mm, în versiunea standard, sau cu dål¡i Long-Life, prevåzute cu vârfuri de carburå. Se recomandå utilizarea dål¡ilor de 40 mm pentru afânare intenså, condi¡ii solicitante sau atunci când se lucreazå la adâncimea maximå. În acest segment de pia¡å, dål¡ile reprezintå un beneficiu atractiv, sporind performan¡ele echipamentului. În cazul din¡ilor Zero-Mix, dål¡ile au o lå¡ime de 60 mm. Scarificatorul Terraland TN 4000 HD9 poate fi echipat cu rulouri posterioare, cum ar fi ruloul dublu cu din¡i reglabil hidraulic, Cutpack (o combina¡ie potrivitå cu din¡ii Zero-Mix) sau ruloul V-Ring cu un diametru de 630 mm.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 46/2022

MA{INI & UTILAJE

Deutz-Fahr Seriile 8 [i 9, despre Cele mai puternice tractoare Deutz-Fahr din Seriile 8 ¿i 9 sunt 8280 TTV ¿i 9340 TTV, ale cåror dotåri de ultimå orå sporesc gradul de precizie ¿i de confort, concomitent cu reducerea costurilor ¿i maximizarea productivitå¡ii.

odelul 8280 TTV este un tractor fiabil, puter nic ¿i conectat la sistemele de agriculturå digitalå. Mul¡umitå eficientului motor Deutz TTCD 6.1 cu turbocompresor, tractorul genereazå mai multå putere la tura¡ii mai mici. Greutatea sa, între 9,5 ¿i 10,3 tone (în func¡ie de echipåri), conduce la un raport de greutate/putere foarte bun, de 33 kg/CP.

Tractorul are o greutate maximå admiså de 16 tone, poate atinge viteza maximå de 40 (sau 50 ori 60 km/h, în func¡ie de legisla¡ia în vigoare) ¿i poate duce pânå la 6,5 tone sarcinå utilå. Datoritå unei game largi de specifica¡ii, modelul 8280 TTV poate fi personalizat pentru toate aplica¡iile ¿i adaptat în func¡ie de cerin¡ele fermierilor: de la câmp deschis pânå la transport, de la opera¡iuni pe på¿uni pânå la toate lucrårile în câmp.

Designul ¿i caracteristicile cabinei asigurå un nivel maxim de confort, creând mediul de lucru ideal pentru ore lungi de lucru. Dotårile performante, precum transmisia TTV, sistemul Fleet Management sau receptorul pentru agricultura de precizie SR20, fac din modelul 8280 TTV un tractor inteligent. A¿adar, modelul; 8280 TTV este un tractor ultramodern, de mare putere, care

faciliteazå ¿i accelereazå toate muncile datoritå func¡iilor automate de rutinå ¿i celor mai inovatoare tehnologii - toate la cel mai mic consum de resurse.

9340 TTV are motor de înaltå eficien¡å ce dezvoltå pânå la 336 CP ¿i este echipat cu transmisie TTV cu varia¡ie continuå pentru viteze selectate cu precizie de la 0,2 pânå la 40 km/h (60 km/orå în func¡ie de legisla¡ie). În plus, tractorul are un sistem de suspensie proaspåt dezvoltat, pe axe, cu frâne cu discuri uscate pentru o siguran¡å maximå, capacitate de ridicare de 12.000 kg pe spate.

Model 8280 TTV Motor Deutz Model 8280 TTV Emisii Claså de emisii V Cilindree 6,057 cm³ Putere nominalå 268 CP Putere maximå 287 CP Capacitate de ridicare 11.100 kg Ampatament 2,918 mm Greutate 9.500-10.300 kg

Profitul Agricol 46/2022

MA{INI & UTILAJE

tractoare la superlativ La 9340 TTV sunt de eviden¡iat urmåtoarele dotåri: - Servofrânå de picior ¿i frânå electronicå pentru parcare (ElectricParking Brake - EPB); - Punte fa¡å cu suspensie ¿i frâne cu discuri externe; - Sistem hidraulic cu senzor de încårcare (sarcinå) de 210 l / min; - Cabinå MaxiVision 2 cu WorkMonitor, interior din materiale de înaltå calitate, ergonomie ¿i confort maxime; - Consolå multifunc¡ionalå; - iMonitor3 cu ecran tactil ¿i cu sistem ISOBUS integrat ¿i Agrosky; - Capotå monobloc, cu deschidere electricå ¿i lumini cu LED-uri. Arpad DOBRE

Model 9340 TTV Motor Deutz Emisii Cilindree Putere nominalå Putere maximå Capacitate ridicare Ampatament Greutate

Model 9340 TTV Claså de emisii V 7, 755 cm³ 316 CP 336 CP 12. 000 kg 3,135 mm 12. 000 kg

Profitul Agricol 46/2022

 Priza de putere frontalå cu douå viteze;  Sistem hidraulic Load Sensing (210 l/min);  iMonitor cu XTend, control sec¡iuni cu 200 de sec¡iuni ¿i func¡ie AutoTurn;  Receptor SR20 GNSS inclusiv Skybridge pentru autoghidare SDF;  Integrarea completå a caracteristicilor ISOBUS, inclusiv TIM (Tractor Implement Management);  SDF Fleet Management;  Interval de schimbare a uleiului de motor 1.000 h;  Suport de la distan¡å pentru cel mai rapid serviciu;  Suspensie inteligentå pe puntea din fa¡å ¿i cabinå cu suspensie pneumaticå;  Aer condi¡ionat automat cu prize de aer suplimentare;  Nou pachet cu LED-uri de pânå la 23 de lumini LED;  Sistem inteligent de frânare a remorcii iTBM.

MA{INI & UTILAJE

Claas

calitatea german\ cucere[te lumea

Claas desfå¿oarå campania la nivel mondial “Multe locuri. O singurå pasiune”, prin care î¿i prezintå fabricile din toatå lumea.

pale ce produc tractoare ¿i combine autopropulsate. Claas a investit în ultimii 4 ani în cele douå fabrici peste 80 de milioane de euro, implementate prin proiectele Claas Forth ¿i SynPro 2020. La Chandigarh, India, se produc combinele de mici dimensiuni Crop Tiger ¿i Dominator 40, precum ¿i ma¿inile de plantat orez Paddy Panther. O serie de ma¿ini ¿i utilaje agricole sunt produse ¿i la fabricile din Omaha, SUA (combine, tractoare, prese de balotat, echipamente pentru furaje verzi, cositori), ¿i Törökszentmiklós, Ungaria (hedere pentru grâu, floarea-soarelui ¿i porumb ¿i cårucioare pentru transportul acestora, elevatoare centrale pentru combine ¿i cositori Corto). Acum, Claas investe¿te în unitå¡i de produc¡ie de ultimå genera¡ie, pentru a se pregåti pentru numeroasele provocåri viitoare, cum ar fi volume de produc¡ie în cre¿tere, pie¡e noi ¿i utilaje din ce în ce mai mari. Optimizårile în gestionarea energiei ¿i a cåldurii reduc cererea de energie ¿i emisiile de CO2. Cele mai recente proiecte de referin¡å includ Claas Forth, care a început

onstructorul german Claas opereazå peste zece unitå¡i de produc¡ie în întreaga lume. Un element le une¿te pe toate: pasiunea pentru agriculturå. Iar dacå pe clådiri, ma¿ini ¿i utilaje agricole scrie Claas la exterior, la interior este tot Claas, de la dotåri pânå la cultura corporativå.

Iatå, pe scurt, ¡årile ¿i localitå¡ile în care este prezentå compania germanå: Germania: Harsewinkel, Paderborn ¿i Bad Saulgau Fran¡a: Le Mans ¿i Metz-Woippy Ungaria: Törökszentmiklós SUA: Omaha India: Chandigarh China: Gaomi Rusia: Krasnodar

în 2019 ¿i este încå în desfå¿urare ¿i care a implicat investi¡ii de peste 45 de milioane de euro în uzina de produc¡ie a tractoarelor de la Le Mans. Un alt exemplu este SynPro 2020, care s-a încheiat cu succes în 2021. Cu un buget total de 44 de milioane de euro, acesta a inclus construirea unei noi linii de asamblare pentru combine de recoltat în cadrul unitå¡ii de la Harsewinkel. O altå unitate de asamblare în Kazahstan a fost finalizatå în parteneriat cu Horsch ¿i a produs primele combine Tucano ¿i tractoare Xerion de mari dimensiuni pentru pie¡ele locale la finalul anului 2021. Potrivit Claas, o companie ¿i produsele sale sunt atât de bune pe cât sunt de buni oamenii din spatele lor: dezvoltatori, sudori, controlori, manageri de asigurare a calitå¡ii ¿i mul¡i al¡ii. To¡i lucreazå împreunå pentru a atinge un obiectiv comun, ¿i anume acela de a construi cele mai bune ¿i mai eficiente ma¿ini ¿i utilaje agricole pentru clien¡ii Claas.

Arpad DOBRE

Unitå¡i de asamblare finalå mai existå ¿i în Uzbekistan (Ta¿kent), precum ¿i în Krasnodar (în plus fa¡å de produc¡ia localå de combine Tucano). De asemenea, Claas oferå ma¿ini ¿i utilaje în parteneriat cu Liebherr (încårcåtoare Scorpion ¿i Torion) ¿i Agritalia / Carraro Tractors (tractoare Nexos ¿i Elios). Fabrica Claas din Gaomi, China, produce, printre altele, combinele de recoltat Dominator 370 ¿i Dominator 260 pentru pie¡ele din Asia, Africa ¿i America de Sud. Unitå¡ile de produc¡ie din Le Mans ¿i Harsewinkel joacå un rol cheie în Grupul Claas, ca fabrici princi42

Profitul Agricol 46/2022

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 46/2022

LOCURI DE MUNC|

Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V.

RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE Printre principalele sale atribu¡ii se numårå:  Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal;  Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai;  Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate;  Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai;  Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale.

Profil:  Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice;  Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu;  Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri;  Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze.  Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå;  Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå;  Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office);  Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. 44

Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre:

Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.-

claudiusoare@uncsv.ro Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961 Profitul Agricol 46/2022

PAGINA DE HOBBY V=n\toarea de... boi[tean

sub strea¿ina cabanei, în plinå erå a prefabricatelor gastronomice:

Câ¡i dintre ferici¡ii pelerini cu undi¡a pe ape de munte n-au prins, cu sau fårå voia lor, boi¿teni?! Roiuri-roiuri, fåpturile acestea gregare compenseazå insignifian¡a nativå ¿i pu¡inåtatea trupeascå printr-o exuberan¡å aproape contagioaså. Uneori, în cåutare de mrenu¡e vinete ori de cleni, må plictiseam så tot eliberez din cârlig agasan¡ii boi¿teni ce-¿i disputau in corpore râma vioaie sau carabetele abia despuiat de teaca pietroaså. Aståzi, ace¿ti pe¿ti¿ori zglobii ¿i plini de aplomb au devenit, nu se ¿tie de ce, amintire, pe multe din râurile noastre colinare ¿i de munte. Cu decenii în urmå, pe Moldovi¡a natalå, orice ¿trengar în pantaloni scur¡i se încumeta så-¿i sporeascå palmaresul pescåresc la boi¿teni, cu un bå¡ de alun, doi metri de a¡å, la capåt cu bold cålit în foc, ¿i un gråunte de plumb înainta¿. Ca så ardå etapele, „angrosi¿tii” foloseau ceaunul necurå¡at dupå råsturnarea måmåligii ori o sticlå de la vin spumos cu fundul gåurit, pe post de vâr¿å. La scoaterea din apå, cel pu¡in zece pe¿ti foiau în ea, ca-ntr-un mic acvariu. Odatå cu boi¿teanul, s-au rårit ¿i grindelul, porcu¿orul, zglåvocul – pe¿ti mårun¡i, altådatå comuni în pâraie, parte din meniul påstråvului, ¿i el tot mai mult amintire. Numai eu ¿tiu cât m-am ostenit, cu doi ani în urmå, så prind patruzeci de boi¿teni pentru un amic, doctor în ihtiologie, pentru o temå de cercetare… Locatar al apelor nervoase, obi¿nuit cu avalan¿a de oxigen a cascadelor, dar ¿i cu mole¿eala topli¡elor ¿i a pânzelor a¿ezate asupra cotloanelor de sub maluri, boi¿teanul mai e cunoscut, la noi, ¿i sub numele de verdete, cråie¡, boian sau boi¿te, probabil din pricina ve¿mântului nup¡ial pitoresc. Îndeob¿te cenu¿iuverzui pe spinare, vårgat-întunecat pe flancuri, cu pântecele argintiu, se îmbracå, vara, în straie de mire tropical, fapt care nu-l face înså mai senza¡ional decât de obicei, mai plin de personalitate ¿i mai pu¡in naiv. ªi, cum nerozia se dis-

tribuie uniform în maså pânå la a ajunge chiar o formå de virtute, acest saltimbanc prostu¡ se poate remarca, la cuhnie, doar în colectiv (¿i acum îmi amintesc cum, nu demult, ridicând poala unei viviere flotante dezafectate, la coada lacului Bicaz, ne-am delectat apoi cu un imens castron de boi¿teni pråji¡i, tåvåli¡i

Bor¿ de boi¿teni cu hribi Cei vreo sutå de boi¿teni – curå¡a¡i prin presare, spåla¡i ¿i zvânta¡i într-o pânzå uscatå – se pun la fiert împreunå cu doi morcovi, douå rådåcini de påtrunjel, câteva foi de salatå ¿i de sfeclå ro¿ie, toate mårun¡ite. Separat, se înåbu¿å în unt douå cepe tocate ¿i zece-douå-

în målai, alåturi de o navetå de bere råcitå în ¿ipot). Pentru un undi¡ar, a petrece vreo douå ceasuri în preajma unei trupe mai numeroase de boi¿teni, cu o vargå u¿oarå, cârlig mic ¿i râmå filiformå, eventual ¿i cu o plutå minusculå, poate reprezenta un bun exerci¡iu halieutic, dar ¿i un preambul culinar. Astfel, pierzând ¿irul lansårilor ¿i recuperårilor succedate rapid, vom constata ¿i faptul cå magistrul Brillat-Savarin avea dreptate când afirma despre pe¿ti cå sunt „pentru un filosof subiect nesfâr¿it de medita¡ie ¿i de uimire”. Dacå adåugåm faptul cå decorul estival, mai ales pe obcini, ne poate adânci mai apoi în gânduri inclusiv prin împårå¡ia bure¡ilor, descoperim inevitabil nu doar rådåcinile condi¡iei de culegåtor-pescar-vânåtor ale ridicårii noastre în pozi¡ie bipedå, ci ¿i premisele unui mic ospå¡ în grup restrâns la sfâr¿itul zilei, jur-împrejurul unui ceaun aburind

sprezece pålårii de hribi în putere, sånåto¿i, tåiate cubule¡e, ¿i se condimenteazå cu måsurå. Dupå ce compozi¡iile ¿i-au fåcut stagiul ¿i s-au maturizat, se combinå (întâlnindu-se precum marile spirite) ¿i li se adaugå imediat ¿i litrul de bor¿ (din tårâ¡e sau hu¿ti, cum i se mai zice) clocotit, în care ¿i-a låsat aroma o ramurå de leu¿tean. Odatå fiert, i se administreazå bor¿ului un tratament de mårar ¿i påtrunjel verde tåiate mårunt, dupå care, înainte de a se lua de pe foc, se drege totul cu douå gålbenu¿uri de ou frecate cu o jumåtate de ulcicå de smântânå. Se consumå cu måmåligu¡å ¿i, de regulå, se mai cere o por¡ie, la fel cum se poate repeta ¿i asocierea cu oarece ¡oiuri de rachiu din mere, tras de douå ori.

Profitul Agricol 46/2022

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 15 decembrie Sumi Agro, 25 de ani în România. Summit Agro România, reprezentan¡a din ¡ara noastrå a grupului nipon Sumi Agro, marcheazå 25 de ani de existen¡å. Sute de fermieri, clien¡i ¿i parteneri ai companiei sunt invita¡i la un tur ghidat al Palatului Parlamentului, precedat de vernisajul expozi¡iei de artå fotograficå “România Pitoreascå”. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al APPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor APPR. 28 iunie - 3 iulie 2023 La Jupiter, pe malul mårii, se va ¡ine forumul Sate Inteligente, axat pe rolul autoritå¡ilor ¿i al oamenilor de afaceri în consolidarea comunitå¡ilor rurale. Se va vorbi despre satele inteligente din România, energie sustenabilå, inova¡ie în mediul rural etc.

Un fermier britanic a devenit star pe YouTube Fermierul englez Ian Pullen spune cå a ajuns så câ¿tige mai mul¡i bani din clipurile postate pe platforma YouTube decât din ferma pe care o de¡ine. El a început så posteze pe canalul Farmer P din anul 2018 ¿i are acum 37.500 de abona¡i, iar unele clipuri ajung la sute de mii de vizualizåri. Ele prezintå toate evenimentele de la fermå, inclusiv problemele ¿i activitå¡ile zilnice. Pullen spune cå nu se a¿tepta så ob¡inå vreodatå un profit din activitatea online ¿i a fost ¿ocat atunci când a primit primii bani.

de Dinu-Ioan Nicula

O lingurit, a de poezie

Prin odåi miroase-a pâine A fum cald ¿i amårui Zgreap¡ånå la u¿å-un câine Så-¿i primeascå partea lui … Tata iese så mai punå Apå ¿i nutre¡ la vacå; Vine nins c-un fel de brumå ªi-n mustå¡i cu promoroacå. Iar bunicul desfå¿oarå basme pline de urgie, Basme care te-nfioarå Despre vremuri de-odinioarå, Vremi ce-n veci n-au så mai fie.

Nicolae Labi¿ 46

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Reluare la firul ierbii – Prinse la copcå; 2) Ciocuri påroase – Aripi de hultan! 9 10 3) Primul la olimpiadå – Luat cu frumosul; 4) Theodor cel mic – Au probleme cu caracterele; 5) Masiv în Himalaya – Încadrat în acord global; 6) A lovi de sus – Indica¡i cu precizie; 7) Lipsitå de sus¡inere legalå; 8) Adunåri populare – Iubita lui Bach; 9) Vine cu stofa lui; 10) Blanå peste blanå.

CAREUL AGRICOL

Iarna

“YouTube îmi aduce acum mai mul¡i bani ca cele 40 de vaci ale mele, cine ar fi crezut?”, spune fermierul. El a investit câ¿tigurile într-un hambar nou, dar a cumpårat ¿i o camerå foto profesionalå ¿i o dronå pentru filmåri aeriene. În timp, Pullen a învå¡at ¿i care sunt clipurile care au cel mai mare succes, în special filmåri cu tractoare ¿i cu Biskit, câinele fermei, care are acum o colec¡ie de obiecte personalizate.

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 45/2022 ORIZONTAL: TIGLA - SPIN; INAMICI - TE; BAZ - SALCAM; IR - EOLIANA; EMIGRA - PIS; ALAIURI - U; UTIL - ZETAR; R - CANIBALA; SPIRA - UNIT; ANTIPATICI.

VERTICAL: 1) Dus la cramå – Angajat la stat; 2) Luåri în for¡å; 3) Nelipsite la insectar – Cåciuli de doi poli; 4) Nu le dai de rost – Face obiectul alegerilor; 5) Acul... de la albine! – Sunt printre dealuri; 6) Såge¡i otråvite – E¿alonul frunta¿! 7) Rea de gurå – Cu noaptea-n cap; 8) Articole demonstrative; 9) Garsonierå de burlac – Mo¿ul cu coco¿ul; 10) Fåcute så se piardå. Profitul Agricol 46/2022

Profitul Agricol nr. 46, din 2022

Articles inside

Un fermier britanic a devenit star pe YouTube

Vânåtoarea de... boi¿tean

Claas - calitatea germanå cucere¿te lumea

Deutz-Fahr Seriile 8 ¿i 9, despre tractoare la superlativ

Påmântul bine lucrat cu Terraland TN 4000 HD9

Drama unui crescåtor de vaci

New Holland CX, 20 de ani de performan¡e

Vita de carne are nevoie de o mare cooperativå

Timac produce îngrå¿åminte lichide în România

Nicolae ªerban: “Nu ¿tiam nimic despre pui”

Dimitrie Muscå sprijinå SCDA Lovrin så devinå institut

Syngenta: primul hibrid de floarea-soareluicu toleran¡å la imazamox ¿i la tribenuron-metil

Secretomania produc¡iilor oficiale

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm

Petre Daea modificå Ordonan¡a secetei, dar nu cum se spera

România nu va interzice transportul animalelor vii

Agricultura conservativå, venituri suplimentare ¿iadaptare la schimbårile climatice

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Cåtre ce se îndreaptå asigurårile agricole