5 minute read
Dimitrie Muscå sprijinå SCDA Lovrin så devinå institut
CULTURI VEGETALE
Lipsa finan¡årii cercetårii din sectorul agricol continuå så ridice mari nemul¡umiri în rândul cercetåtorilor din Timi¿. Practic, dupå 33 de ani de când agricultura s-a liberalizat, statul român continuå så ignore cercetarea ¿i evitå så o finan¡eze, iar efectele sunt dezastruoase.
“Putem spune cå finan¡area cerce tårii române¿ti lipse¿te cu desåvâr¿ire”, spune, nu fårå triste¡e, Marinel Hora blaga, directorul SCDA Lovrin. “Dacå vom observa prevederile legii nr. 153, cercetåtorul agricol român este cenu ¿åreaså, cel mai prost plåtit din grilå. De aceea Sta¡iunea de Cercetare Lovrin se bucurå foarte mult când prime¿te banii de la APIA. Din påcate, sunt pu¡ini ani de când o institu¡ie de cercetare din Ro mânia prime¿te ¿i banii pentru salariile angaja¡ilor, dar ¿i aceia sunt foarte pu¡ini”.
Bugetul SCDA Lovrin este de 20 de milioane de lei, dintre care 3,2 milioane reprezintå subven¡ia de la bugetul de stat, iar restul înseamnå fonduri strânse de sta¡iune prin valorificarea produc¡iei agricole ca rezultat al cercetårii.
De fapt, banii pentru salarii sunt de 7-8 milioane de lei, nu 3,2 milioane lei. A¿adar, din ceea ce sta¡iunea produce ¿i valorificå în fiecare an, finan¡eazå ¿i bugetul pentru salarii, iar 80% din sumå este folositå numai pentru cercetare.
Alte surse de finan¡are nu existå în afarå de promisiuni ¿i vorbe din partea statului. SCDA Lovrin este o institu¡ie publicå ¿i la sfâr¿itul anului trebuie så predea banii ob¡inu¡i în bugetul de stat.
Totu¿i, a venit ¿i o veste îmbucuråtoare. Sorin Maxim, directorul Agen¡iei de Dezvoltare Regionalå Vest Timi¿oa ra, a dat asiguråri cå, în curând, vor fi alocate fonduri prin ADR Vest ¿i pentru cercetare agricolå.
“Nådåjduim cå va veni cu adevårat aceastå finan¡are mult a¿teptatå, numai så nu speråm degeaba. Scopul sta¡iuni este de a crea hibrizi ¿i soiuri performante ¿i de calitate, care så fie un colac de salvare nu numai pentru fermierii din zona de vest, ci ¿i din întreaga ¡arå. Sta ¡iunea de la Lovrin a fost un reper ¿i sper så redevinå un reper pentru agricultura ¿i cercetarea româneascå. As tåzi ne luptåm så ajungem la ceea ce a fost cândva sta¡iunea. Progresul nu poate så existe fårå inovare, iar renovarea nu poate exista fårå cercetare”, a conchis Horablaga.
În aceastå conjuncturå, Dimitrie Muscå, fondatorul Combinatului Agro in dustrial Curtici, propune o solu¡ie.
“Ar trebui så vå bate¡i ca så deveni¡i institutut de cercetare. Acum, ave¡i ¿i un sprijin real, pe prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS. Atât timp cât este pre¿edintele academiei, el vå va sus ¡ine în acest demers necesar”.
Muscå a dat exemplu soiul de grâu Biharia, creat de o echipå conduså de ing. Gheorghe Bunta, la SCDA Lovrin, care a dat produc¡ii de 9.020 kg la hectar la ferma de la Curtici.
E un exemplu elocvent cå cercetåtorii de la Lovrin ¿tiu så î¿i facå treaba bine ¿i pot avea ¿i rezultate excelente, dar pentru asta au nevoie de mai multå finan¡are ¿i de mai mult sprijin.
Statutul superior al unui institut de cercetare le va oferi tot ceea ce au ne voie pentru a putea da rezultate ¿i mai bune. Atunci ¿i finan¡area va fi realå ¿i puternicå.
Soiul Biharia ob¡inut în laboratoarele SCDA Lovrin “s-a båtut” în ferma de la Curtici cu genetica extraordinarå a soiurilor de grâu din Fran¡a, unde cer cetarea este finan¡atå masiv de stat.
“Am folosit un soi francez care l-a båtut pe cel de la Lovrin, dar acesta reflectå banii unei ¡åri investi¡i în cercetare agricolå. La noi sunt banii unei mici sta¡iuni din Timi¿ ¿i tot a dat rezultate bune. Domnule director, Marinel Horablaga, ¿i domnule rector al USV, Cosmin Popescu, bate¡i-vå ca SCDA Lovrin så devinå institut!
E solu¡ia ¿i ¿ansa acordatå cerce tårii
agricole autohtone så putem avea un real progres. Ave¡i tot sprijinul nostru ¿i cred cå ar trebui så fi¡i mai tupei¿ti în aceastå direc¡ie”, a fost mesajul lui Muscå.
Transformarea în Institut, un vis mai vechi al directorului
Proiectul de schimbare a statutului SCDA Lovrin din sta¡iune în institut de cercetare a fost înaintat de Marinel Horablaga cu trei - patru ani în urmå. Evident cå dosarul este uitat prin sertarele MADR.
“Atragem aten¡ia cå este nevoie de reorganizare serioaså a cercetårii agricole române¿ti pentru a avea ¿i rezultate mai bune în competi¡ia grea cu marele institute de cercetare din strå i nå tate", a subliniat Horablaga. Mai mult, pentru a fi cât mai eficien¡i, este nevoie de institute de cercetare regionale, atunci vor putea fi abordate teme de interes pentru fermierii din imediata apropiere, fiindcå numai a¿a se cunosc cel mai bine nevoile lor ¿i comunicarea cu cercetåtorii va fi mai eficientå.
“Acesta trebuie så fie rolul cercetåtorului, de a fi prezent alåturi de fermier, så îl ajute cu informa¡ii ¿i solu¡ii cât mai exacte. Atunci se va putea face ¿i o zonare a soiurilor ¿i hibrizilor cât mai aplicatå. ªtim cu to¡ii cå este posibil så vinå soiuri ¿i hibrizi foarte productivi în vestul ¡årii, dar så nu aibå acelea¿i rezultate în sud.
De aceea este nevoie de o zonare exactå a acestora, fiindcå pot fi limitate de condi¡iile anumitor climate sau mi croclimate specifice. E nevoie de zo narea soiurilor, iar existen¡a unui institut regional performant ar putea så facå acest lucru”, a tras concluzia Marinel Hora blaga.
Ideea înfiin¡årii institutului regional de cercetare agricolå la Lovrin a primit sprijin de la Varujan Pambuccian, din cadrul Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul României, prezent la Timi¿oara.
“Dacå ave¡i proiectul realizat, vå rog så mi-l da¡i, iar eu am ini¡iativå legislativå ¿i îl pot promova în Parlamentul Ro mâniei. ªtiu ce trebuie fåcut ca så trea cå. Så îmi da¡i textul, avem câteva dis cu¡ii pe Zoom ¿i ini¡iem proiectul de lege”.
Rectorul Cosmin Popescu a înaintat ideea cå trebuie protejatå cercetarea din România. “Am vorbit cu domnul Valeriu Tabå rå. Propunerea noastrå este cå trebuie så facem inclusiv acea amprentare ge neticå. Ce înseamnå asta? Tot ceea ce se ob¡ine la SCDA Lovrin pe cele 7 - 8 di rec¡ii de cercetare, grâu, ovåz, orz, po rumb, cânepå, horticulturå sau plante furajere etc., så introducem prin legisla¡ie amprentarea geneticå. Astfel, så nu ne trezim cå, dupå ani de cercetare aici, în ¡arå, un cercetåtor pleacå a¿a cu rezultatele cercetårii ¿i ne trezim cå le omologheazå în Anglia, Fran¡a, SUA sau Germania, cum s-a întâmplat de atâ tea ori de-a lungul istoriei, iar Ro mânia a pierdut enorm”.
LOCURI DE MUNC|
Gheorghe MIRON
