Zootehnia în derivå

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zootehnia în deriv\

În timpul crizelor multiple prin care a trecut agricultura, ramura cea mai vulnerabilå a fost ¿i a råmas zootehnia. Toate speciile au avut de suferit, unele ajungând în pragul dispari¡iei.

Fårå sprijin substan¡ial, vaca de lapte va ajunge o amintire, crede Iacob Boca, pre¿edintele Asocia¡iei Crescå torilor de Taurine din jude¡ul Mure¿.

“A fost un an foarte dificil pentru vaca de lapte. Peste 70% din ferme duc lipså de furaje. Nu ¿tiu câte vor mai supravie¡ui pânå în primåvarå, cu toate cå pre¡ul laptelui a ajuns la un nivel mai apropiat de cheltuielile noastre: 3 lei litrul pentru fermele mari, iar pentru cele mici este 2,50 lei. Pre¡urile inputurilor au ajuns extrem de mari”.

Cosmin Moldovan, pre¿edintele Cooperativei Some¿-Arie¿, este la fel de afectat. “A fost un an cumplit ¿i pentru zootehnie: cu secetå, cu mari cre¿ teri de pre¡uri la combustibili, la energie ¿i la toate inputurile. Puterea de cumpå rare a cetå¡enilor scade. Vreo patru fermieri de la noi au renun¡at la vaci, au lichidat afacerea”.

“Anul 2022 a însemnat secetå cruntå, spune Toader Nea¡å Împåratu, pre ¿edintele Asocia¡iei Generale a Cres cåtorilor de Taurine din România. Nu am primit niciun leu la despågubiri. La subven¡ii nu am primit nimic. APIA ¿i Ministerul Agriculturii anun¡å cå dau la mii de fermieri, dar nimeni nu vede adevårul. Nu ¿tiu dacå 20-30% din fermieri au primit banii. Nici cu animale, nici fårå animale. Våzând cå nu-mi intrå banii, m-am interesat la APIA. «Trebuie så vå plåti¡i datoriile.» Aveam o datorie la APIA de 13 lei ¿i 22 de bani. M-am dus ¿i am plåtit-o. Eu ¿tiam cå se regleazå orice datorie. Un pretext. Båtaie de joc! Pre¡ul laptelui a mai crescut pânå la 2 lei, dar e tot mic. Pre¡ul mediu nu e nici doi lei. Mul¡i fermieri au tåiat vacile. Omul se împrumutå la bancå så su pravie¡uiascå. În fiecare an, luam subven¡ia pânå la sårbåtori. Pretind cå nu au bani. Am avut în acest an 150 de hectare de porumb ¿i nu am fåcut niciun bob. Cumpår furaje, iau porumb cu 1,35 lei kilogramul. Samsarii vând ¿i porumb din Ucraina la fel de scump”.

“A fost un an periculos pentru zoo teh nie, spune ¿i Petru Bordean, pre¿e din tele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. Fermele de familie s-au decapitalizat. Må sunå fermierii, au probleme grave. La noi aici, la Bra¿ov, ¿i când e secetå o ducem cât de cât mai bine, dar de când am func¡ia asta, våd suferin¡ele fermierilor. Aud mereu de ferme închise. Multe se vând.

Anul trecut nu puteai så cumperi o vacå, iar acum po¡i så iei ferme întregi. A crescut pu¡in pre¡ul laptelui la în ceputul toamnei pânå aproape de 3 lei

“Eu merg pe contrasens, ne asi gurå Dimitrie Muscå de la Curtici. Am fåcut mereu a¿a. Petre Daea nu vrea så dea bani pentru zootehnie sub nicio formå. El ¿i-a propus så distrugå zootehnia româneascå. Tànczos Bar na, ministrul Mediului, a luat må suri care au determinat lichidarea porcului din România. Mai asiguråm doar 10% din necesarul de carne de porc prin produc¡ia fermelor noastre. Scopul este så fim nevoi¡i så cumpåråm carne de porc din Ungaria ¿i au reu¿it. Nu am dovezi, dar este punctul meu de vedere, eu våd ce face fiecare ¿i ce se întâmplå ulterior. Nu ¿tiu de ce face Petre Daea asta.

Un prieten duce douå-trei tiruri cu vaci din zona de vest la abatoarele din Boto¿ani ¿i Suceava. El mi-a zis cå 600-700 de vaci se taie zilnic. Nu are de ce så mintå. Firma care lua lapte de la noi ne-a anun¡at cå, de la 1 ianua rie, nu mai duce lapte la ¿coli pentru copii. Nu mai este lapte. I-am spus lui Petre Daea. Nu a fåcut nimic”, spune supårat Muscå.

Multå carne de porc vine din Un garia pentru cå este mai ieftin transportul. Ungurii au carne mai ieftinå decât spaniolii sau germanii, mai acuzå Dimitrie Muscå. El crede cå fiecare ministru are meritul lui în distrugerea zootehniei, dar pe podium primul este Adrian Oros, secondat de Petre Daea.

¿i acum a dat înapoi, la 2,60 lei, 2,50 lei. Iarna toate sunt mai scumpe, e foarte grav. Pentru ferme, energia nu e plafonatå, kilowatul depå¿e¿te un leu, motorina este 9 lei. Vaca va ajunge ca porcul. Am fost la întâlnirea ministrului de la Azuga cu fermierii din zona montanå. Am måcar speran¡a cå primim o sus¡inere financiarå onorabilå în urmåtorii cinci ani.”

Du¿manii porcului

Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exporta torilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP), cunoa¿te bine dramele fermierilor.

“Situa¡ia e diferitå, în func¡ie de specii. Pentru cei care mai cresc porci, este un element benefic cå a crescut ¿i la noi pre¡ul porcului - 10,5 lei kilogramul. Mul¡i se tem så mai populeze din cauza despågubirilor mici.

Gospodåria ¡åråneascå a primit despågubiri de 10-12 lei pe kilogram, iar fermele comerciale au primit 6-7 lei. Discriminarea se face din 2017. Urmeazå un an pre-electoral.

Într-o singurå lunå, au fost lovite de pesta porcinå africanå patru ferme comerciale mari. În jude¡ele Timi¿, Ialomi¡a, Bråila, au izbucnit noi focare în gos podåriile ¡åråne¿ti, iar acolo avem ferme comerciale foarte mari, apropiate unele de altele ¿i care au fost blocate. Singurul organism care poate solicita derogare din partea Comisiei Europene pentru trimiterea la abator a porcilor din fermele sånåtoase este ANSVSA. Noi le-am solicitat derogare celor de la Comisia Europeanå, iar ei ne-au trimis politicos la... ANSVSA.

Cu doi ani în urmå, era pre¿edinte Robert Chioveanu ¿i s-a fåcut o soli citare pentru derogare de la transformarea cårnii din zona de restric¡ii la temperaturi înalte. Adicå så nu se mai fiarbå carnea. Dacå analizele aratå cå nu existå boalå, carnea de porc så fie trimiså spre consum în zona respectivå, fårå så mai fie fiartå. Sigur, cu ¿tampilå hexagonalå, nu ovalå. Råspunsul a fost prost interpretat ¿i nu s-a mers mai departe. Iar ANSVSA a interpretat cå nu avem voie, cå noi ne-am afla to¡i în zona III ¿i cå nu se poate livra carnea în zona II sau I. În finalul scrisorii, ne recomanda så ne adresåm Cur¡ii Europene de Justi¡ie dacå vrem så fim obiectul unei derogåri, ceea ce nu s-a fåcut. Am råmas cu acel «Nu se poate».”

În ce prive¿te aplicarea legii reproduc¡iei, care a¿teaptå så fie aplicatå din 2018, crescåtorii de porci acuzå cå nu pot primi autoriza¡ia de mediu mai devreme de 6 luni. “S-a dat o pre-auto rizare, nu derogare pentru mediu. Un document care atestå cå vei face ca så nu-¡i blocheze investi¡ia”, spune Mary Panå. Conteazå punctajele ¿i se respectå criteriul “primul venit - primul servit”. Gåina, nouå specie favoritå?

“Pentru crescåtorii de påsåri a fost un an dificil, cu probleme grave de aprovizionare cu cereale, cu pre¡uri mari la energie, la gaz”, spune Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România.

“Din fericire pentru noi to¡i, sectorul este pe linia de plutire. Încå producem la acela¿i nivel, dar cu probleme mari de costuri. Va veni un an ¿i mai greu. Så speråm cå autoritå¡ile ne vor sprijini în toate solicitårile noastre. Pânå acum, am avut în¡elegere ca så depå¿im momentele grele. Dacå va fi iar secetå, nici nu må gândesc”.

Autoriza¡iile de mediu au provocat panicå printre crescåtorii care au depus proiecte pentru ferme noi sau pentru modernizarea reproduc¡iei. "Unii fermieri care au început demersurile mai devreme vor avea autoriza¡iile de mediu la timp, al¡ii care au solicitat mai târziu ¿i nu se încadreazå, vor primi dreptul så se înscrie printr-o clauzå suspensivå ¿i så aducå ulterior autoriza¡ia de mediu. Prin urmare, fermierii care au proiecte pot semna contractele de finan¡are pânå la 31 decembrie, se va înscrie conform legii, dar trebuie så aducå autoriza¡ia de mediu dupå sårbåtori fiindcå sunt ni¿te proceduri mai complicate. Problema s-a rezolvat. Am solicitat måsuri de la Ministerul Mediului ¿i de la Agen¡ia de Protec¡ie a Mediului, s-a dat o circularå în teritoriu în acest sens.

Banii sunt aloca¡i pentru Legea reproduc¡iei la påsåri, dar nu cunosc ce sume se dau. Dacå nu ai toate avizele, nu prime¿te certificatul de urbanism. De aceea, legea nu permitea înscrierea pentru cei care nu aveau avizele toate. Am solicitat o clauzå suspensivå prin modificarea legii, Parlamentul a votat-o ¿i este acum la pre¿edinte la promulgare. Se rezolvå rapid în aceste zile”, ne asigurå Ilie Van.

Nici oaia nu mai este favorita ministrului

“La noi, anul se încheie în primåvarå, când ie¿im pe iarbå verde”, spune Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis ¿i al Asocia¡iei “Påstorul Cri¿ana”. “Pentru noi, abia acum începe durerea mare. A fost secetå urâtå. Pre¡urile au crescut la concentrate, la fân. În plus, avem oieri care nu au putut så vândå încå mieii. Exportul în ¡årile arabe merge foarte prost acum ¿i nu ¿tim de ce, iar pre¡ul la oaie în viu e mic.

În Arabia Sauditå, în Iordania, în Qatar, unde vindem noi, este sfâr¿it de sezon. Anul trecut, Arabia Sau ditå a semnat contract pentru un milion de oi cu o ¡arå din Africa. Laptele a mers bine pentru cå are pre¡ bun, dar pentru cine are cu cine mulge. Cei care pot face brânzå au o ¿anså în plus.

De lânå nu se mai ocupå nimeni. Ministrul Petre Daea a încercat altådatå så ne punå fa¡å în fa¡å cu ni¿te investitori. Sunt slabe speran¡e så facem tricotaje. Mult mai u¿or am gåsi întrebuin¡area lânii pentru materiale izolante. Ar înghi¡i cantitå¡i industriale”.

Viorel PATRICHI