Vânåtoarea de... bure¡i

PAGINA DE HOBBY

V=n\toarea de... bure]i

Între vânåtoare ¿i ciupercårit e o grani¡å atât de sub¡ire, încât nici un psiholog rafinat n-ar putea hotårî ce resorturi låuntrice activeazå fiecare în aprinderea emo¡iei. ªi aceasta poate pentru cå, în stråfundul nostru misterios, ca ¿i în unele tratate ¿tiin¡ifice, bure¡ii se cumpånesc cu nehotårâre între animale ¿i plante. În „Materia medica”, operå a învå¡atului Dioscoride, doctor în armata romanå cu douå milenii în urmå, ciupercile – comestibile, otråvitoare sau cu întrebuin¡åri terapeutice – sunt men¡ionate laolaltå cu ierburile. În sistematica actualå, ciupercile poartå eticheta de plante inferioare (Thallophyta), fiind grupate în încrengåtura Fungi (Mycophyta). Ceea ce i-a determinat pe unii oameni de ¿tiin¡å så le considere un regn aparte ori numai un nod filogenetic este modul lor aparte de a se hråni. Prin utilizarea exclusivå a substan¡elor organice gata preparate (nutri¡ie heterotrofå) ¿i prin lipsa pigmentului trofic (clorofila), neamul bure¡ilor se înrude¿te mai degrabå cu animalele. Poate cå din aceastå dilemå s-a nåscut ¿i una din manifestårile ludice care ne delecta anii limpezi ai copilåriei: „Månåstire-ntr-un picior,/ Ghici, ciupercå, ce e?”. Se pare cå, atunci când a statornicit Ziditorul alcåtuirea acestei lumi, a avut o clipå de nehotårâre, fåcând pânå la urmå loc bure¡ilor între regnurile vegetal ¿i animal. ªi nu a bånuit, probabil, nici o clipå, cå va azvârli mårul discordiei între descenden¡ii gestului pe care ¿i-l revendicå Eva…

Dar så låsåm în¡elep¡ilor plåcerea duelurilor savante ¿i så alegem cårarea cuminte ¿i misterioaså a codrului, cu briceagul la îndemânå ¿i cu un co¿ de nuiele pe bra¡, iscodind pe sub arbori dupå såla¿urile de tainå ale ciupercilor.

Primåvara, încå din miezul lui Prier, în lumini¿uri ¿i poiene, råsar zbârciogii, ciuciule¡ii sau pupii, pitici cu tichie ¡uguiatå. Tot atunci, pe paji¿ti, poate fi gåsit buretele-de-mai, albicios ¿i cu aromå de fåinå proaspåtå. Din Florar pânå în Råpciune, prin arboretele de larice cu care tråie¿te în simbiozå se ive¿te untoasa-cu-inel, galbenå ¿i deli-

cioaså. Cufunda¡i în bunceag ca-ntr-o pilotå, aristocra¡i ¿i pânteco¿i, î¿i a¿teaptå rândul hribii, neam vânjos ¿i numeros, din al cårui nume generic (Boletus) coboarå tot norodul bure¡ilor no¿tri. Se spune cå ei ¿tiu så se ascundå de ochii celor nevrednici, se retrag peste noapte ¿i sar în calea sufletelor curate, în zori. Pe a¿ternut de cetinå, din Cire¿ar pânå în Brumårel, se întind horele de bånu¡i aurii ale gålbiorilor. Tot pâlcuripâlcuri, înså în frågezimea fâne¡elor ori pe coastele înierbate ale pâraielor de munte, råsar apoi râ¿covii pipåra¡i sau urechea-babei, în ve¿mânt de culoarea gålbenu¿ului de ou, buni de copt pe plitå. Rude apropiate, iu¡arii sunt cu o idee mai aspri la gust. Tot la vremea vacan¡elor noastre estivale, pe tot cuprinsul pådurilor de deal ¿i de munte, se ivesc în penumbrå hulubi¡ele, vine¡ii ori asemenea acelor de brad, crocante ¿i dulci. Cåtre toamnå, se deschid la lårgime ¿i umbrelele fragile ale pålåriei¿arpelui, parcå predestinate tingirii, ca ¿ni¡ele.

Înfoiatå ¿i, adesea, în vânå lungå dea lungul hifelor htonice, pâlpâie sub aripi le târ¿ilor, printre ferigi, creasta-coco ¿ului. Dintre cele dependente de celuloza arborilor, nu pot fi uita¡i nicicum påstråviide-fag sau popoarele de ghebe, pipinci ori opintici din Brumar, ce îmbracå în buchete trunchiurile doborâte ¿i cioatele vechi, cotropite de mu¿chi.

De pe coline cåtre ¿es, se a¿tern ciupercile albe de bålegar ¿i de pådure, pe cât de modeste la înfå¡i¿are, pe atât de plåcute la gust. Cât despre cosmopolitele trufe, care dezvoltå pasiuni mercantile, så întrebåm mistre¡ii… ªi, dacå toatå aceastå gråbitå diser ta¡ie sentimentalå a convins cå, în deob¿te, ciupercåritul este o îndeletnicire absolut stimabilå, tot atât de pasionantå ca ¿i vânarea vietå¡ilor cu pene, pår sau solzi, så sfâr¿im cu o re¡etå frugalå, la îndemâna oricui, dincolo de permanenta asociere a bure¡ilor cu arta culinarå cinegeticå ¿i halieuticå:

Ciuperci fripte cu unt, ou ¿i brânzå

Se deta¿eazå pålåriile de cozi, se spalå, se zvântå ¿i se a¿azå pe plita încinså. Când au prins crustå, iar sucul propriu a scåzut în cåu¿uri, li se adaugå câte un cubule¡ de unt, dupå care se dau deoparte, se pudreazå cu piper ¿i se fulguiesc cu ou fiert ¿i brânzå fråmântatå, date pe råzåtoare. Pot func¡iona ca aperitiv, dar ¿i ca maså principalå, alåturi de o måmåligå cu cartofi, ca în Bucovina, ¿i de un vin alb – Tåmâioaså ori Busuioacå de Bohotin.

Gabriel CHEROIU