Setea de påmânt

Setea de p\mânt

În plinå pandemie, setea de påmânt a continuat så fie mare în Câmpia de Vest, în jude¡ele Timi¿ ¿i Arad. De¿i de obicei interesul de a achizi¡iona fermele era mai mare din partea cetå¡enilor stråini, anul trecut s-a înregistrat un echilibru între cele douå pår¡i.

Toatå lumea cumpårå påmânt, spune Ioan Martin, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Arad. “ªi românii, ¿i stråinii, de¿i mi se pare cå stråinii ¿i-au mai pierdut apetitul pentru zona noastrå. Totu¿i, am observat cå românii achizi¡ioneazå mai mult”.

Dând zilnic avize, a observat o propor¡ie egalå între arenda¿ii români care vor så cumpere påmântul ¿i cei stråini. Pe de altå parte, mul¡i stråini î¿i încheie contractele acum, fiindcå ei au luat deja terenurile, confirmå ¿i Gabriel Ila¿, directorul DAJ Timi¿.

Conform ANPC, cele mai multe hectare de teren de¡inute de stråini sunt în Timi¿, 3.034 de ha, Bra¿ov, 1.554 de ha, ¿i Arad, 1.333 de ha.

Totu¿i, aceste cifre nu reflectå exact realitatea din teren. Neoficial, fermierii sus¡in cå, în Timi¿, din cele 500.000 de ha de teren arabil, jumåtate se aflå în proprietatea cetå¡enilor ¿i firmelor din alte ¡åri. Pe de altå parte, în Timi¿, echilibrul s-a men¡inut.

“Totu¿i, alogenii au lucrat ¿i lucreazå strategic în Câmpia de Vest. Ei ¿i-au împår¡it jude¡ul în zone de interes ¿i nu se bagå unii peste al¡ii. E o în¡elegere tacitå. Eu nu cumpår din zona ta, tu nu cumperi din zona mea. Asta s-a cam respectat ¿i în 2021”, spune Ila¿.

Dacå în 2021, la DAJ Arad, s-au înregistrat 3.548 de cereri de vânzarecumpårare, în Timi¿ au fost 3.419, iar în 2022, 324.

Pre¡urile sunt cam acelea¿i în cele douå jude¡e, dar diferå mult de la o localitate la alta, în func¡ie de calitate.

De ce un numår a¿a mare de bånå¡eni încå preferå så î¿i vândå proprietå¡ile? Gabriel Ila¿, care a fost primar liberal timp de trei mandate, în Cenei, ¿i cunoa¿te foarte bine situa¡ia la sat, a explicat:

“Prin vechea lege nr. 18 din 1991, datå de Iliescu, s-a fåcut un fel de reformå agrarå. To¡i care au lucrat la CAP trebuiau så primeascå påmânt. În pe rioada comunistå, foarte mul¡i locuitori din zona ruralå din Timi¿ s-au mutat la Timi¿oara sau la Lugoj, iar satele s-au depopulat. Au venit al¡ii din Moldova sau Oltenia. Ei au lucrat la CAP, iar dupå 1991 au fost împroprietåri¡i prin lege.

Din påcate, mul¡i dintre ace¿ti såteni nu au avut sim¡ul proprietå¡ii, nu au muncit terenul pe care l-au primit ¿i nu iau apreciat adevåratå valoare. A¿a cum l-au primit, a¿a l-au dat sau continuå så îl dea, aproape pe nimic, celui care vine cu banii, scåpând astfel de povarå.

În plus, ei nici nu au avut dotårile necesare pentru a lucra påmântul. ªi atunci ce så facå cu el? L-au vândut.”

Cine este interesat så cumpere cel mai mult påmânt în Timi¿? De exemplu, în zona Cenei, Graba¡, Jimbolia, Du de¿tii Vechi sau Checea, italienii sunt cei mai mari latifundiari.

“Metoda este ca mai întâi så se ia terenurile în arendå, apoi, cu timpul, så fie cumpårat. A¿adar, arenda¿ii achi zi¡ioneazå primii påmântul pe care îl muncesc”.

Ioan Martin este cam de aceea¿i pårere: “O primå cauzå a dorin¡ei de a scapå de påmânt este faptul cå oamenii sunt såraci ¿i nu au mijloacele necesare så îl lucreze, de¿i pare paradoxal så te consideri sårac, atunci când ai påmânt. Mul¡i sunt ¿i în vârstå”.

Gheorghe MIRON