Ciolo[ se opune ader\rii accelerate a Ucrainei la UE

Liberalizarea totalå a tranzitului ¿i importurilor de cereale din Ucraina riscå så distrugå financiar Uniunea Europeanå, periclitând ¿i ajutorul de råzboi, spune Dacian Ciolo¿.

Eliminarea completå a taxelor vamale a fost deciså în contextul în care UE plåte¿te de trei ori cerealele ucrainene: prin ajutoarele financiare pentru înfiin¡area culturilor, compensåri pentru pierderile producåtorilor europeni ¿i prin achizi¡ia de cereale pentru ajutoarele umanitare.

“S-a pornit de la ideea cå pia¡a europeanå se va autoregla ¿i nu s-au anticipat efectele asupra economiilor ¡årilor de frontierå sau nu s-a ¡inut cont de ele”, crede pre¿edintele REPER, europarlamentarul Dacian Ciolo¿.

În discu¡ii recente cu comisarii pentru Comer¡, Valdis Dombrovskis, ¿i Agriculturå, Janusz Wojciechowski, Dacian Ciolo¿ spune cå le-a propus introducerea a douå tipuri de certificate: unul pentru cerealele care tranziteazå Uniu- nea (mijlocul de transport så intre ¿i så iaså sigilat de pe teritoriul UE), altul de import.

Certificatele de import trebuie så poatå fi emise doar de statele care chiar au nevoie de aceste cereale.

Ambele certificate ar trebui înso¡ite de buletine de analizå, prin care exportatorul dovede¿te, prin buletine de analizå, cå mårfurile respective respectå normele europene.

Partea pozitivå a creårii culoarelor de solidaritate, pe lângå men¡inerea securitå¡ii alimentare globale, este cå a fost un test pentru capacitatea Uniunii de a integra Ucraina.

“Ucraina face presiuni pentru integrare în procedurå acceleratå, dar nu cred cå se va întâmpla lucrul acesta. Uniunea nu este capabilå så integreze Ucraina în totalitate. Pe sectorul agroalimentar, cel pu¡in, clar nu suntem pregåti¡i. PAC curentå nu ar rezista cu Ucraina stat membru.

Cel mai probabil, Ucraina nu va adera la UE mai devreme de cinci ani ¿i se vor produce modificåri ale politicii de aderare, astfel încât procesul de integrare a noilor state så fie treptat, pânå când vor avea drepturi depline”.

Într-o primå fazå, se impune renegocierea acordului comercial UEUcraina. Ciolo¿ sperå cå se va reveni la un sistem de cote de export.

“Deciziile sunt construite de statele proactive, cu capacitate de analizå ¿i de argumentare, care vin cu propuneri cåtre comisari. ºårile nordice se impun mult mai mult decât e for¡a lor politicå, datå de popula¡ie, de numårul de voturi. Noi, politicienii estici, în general, avem aceastå incapacitate de a ne prezenta astfel problemele din ¡arå încât ceilal¡i så le con¿tientizeze ¿i så în¡eleagå cå nu sunt doar locale, ci europene. Nu avem politicieni de anvergurå, ca så ducem subiectele noastre na¡ionale sau regionale la nivel european”.

Pe lângå slaba resurså umanå, ne lipsesc ¿i datele statistice clare ¿i reale.

Robert VERESS

Dacian Ciolo¿:

“Influen¡a comisarului pentru Agriculturå în mandatul von der Layen e mult reduså fa¡å de a comisarilor pentru Agriculturå preceden¡i. Asta se simte în inac¡iunea Comisiei Europene. Nu prea existå pe agenda Comisiei subiecte legate de agriculturå, de sectorul agroalimentar, ¿i pentru cå dl. Wojciechowski nu prea are capacitatea de a-¿i impune agenda, din punct de vedere politic, în interiorul Comisiei”.

Tyson închide temporar un abator

Producåtorul american de carne

Tyson Foods a suspendat activitatea abatorului din statul Nebraska, dupå un incendiu care a avariat clådirile ¿i unele echipamente. Pentru ca produc¡ia de carne så nu fie afectatå, compania a trimis to¡i porcii din loca¡ie spre alte fabrici de procesare. Abatorul are 1.200 de angaja¡i, cu o capacitate de procesare de 8.250 de porci ¿i asigurå 2% din produc¡ia totalå de carne de porc din SUA, de¿i nu este unul dintre cele mai mari abatoare operate de Tyson.

Saudi¡ii construiesc un uria¿ proiect horticol în de¿ert

Compania sauditå Red Sea Global va construi un uria¿ proiect horticol în de¿ert, cu ajutorul unei finan¡åri din partea Fondului Suveran de Investi¡ii din regatul arab. Pânå în anul 2030, compania vrea så ajungå la o capacitate de produc¡ie de 25 de milioane de copaci ¿i 30 de milioane de semin¡e anual, în special specii care sunt adaptate climatului arid. Pe lângå plantele native din Arabia Sauditå, Red Sea Global vrea så importe ¿i så aclimatizeze specii din alte ¡åri cu zone de¿ertice, cum este Australia. Investi¡ia face parte dintr-un plan mai amplu de împådurire a ¡årii, care a reu¿it deja så planteze 12 milioane de arbori în ultimii cinci ani.

Chinezii amânå listarea ac¡iunilor Syngenta

Fårå a oferi o explica¡ie oficialå, Bursa din Shanghai nu se gråbe¿te så aprobe oferta publicå ini¡ialå de ac¡iuni a Syngenta, care ar putea avea o valoare record de aproape 10 miliarde de dolari. Conform unor surse neoficiale, regulatorii se tem cå investitorii locali nu dispun de suficiente lichiditå¡i, dupå mai multe liståri cu o valoare mare în ultima perioadå. Pentru a reduce riscul unui e¿ec de propor¡ii care ar putea afecta întreaga pia¡å din China, bursa ar prefera ca ac¡iunile så fie vândute în mai multe tran¿e mai mici.