Pre]uri [i pie]e Cât de mare este miza interzicerii importurilor?

Mihai Råzvan Moraru, fermier ¿i distribuitori deinputuripentru agriculturå, prin Agro-Est Muntenia, fost coleg de partid (în USR+) cu Dacian Ciolo¿, considerå cå fermierii trebuie så-¿i asume pierderile cauzate de faptul cå nu au vândut atunci când valorificarea se putea face în câ¿tig maxim.

“E gre¿it så pretindem acum bani de la buget, când situa¡ia acestuia e precarå, fiindcå noi nu am ¿tiut så fim comercian¡i. Când iei o decizie de business, trebuie så ¡i-o asumi. S-a pråbu¿it ¿i pia¡a îngrå¿åmintelor. A¿a cum fermierii au pierderi, existå ¿i traderi, producåtori de inputuri ¿i distribuitori care au pierderi. Depozitele de îngrå¿åminte sunt pline ¿i pierderile totalizeazå sute de milioane de euro. Ce facem, îi despågubim ¿i pe ei? Apoi, existå fermieri, nu pu¡ini, care au cumpårat cereale din Ucraina ¿i le-au stocat. Ce facem, îi despågubim ¿i pe ei cå au stocuri? Despågubim ¿i fermierul ¿i fabrica de zahår ¿i fabrica de ulei ¿i distribuitorul de îngrå¿åminte? Cine plåte¿te factura?”.

Moraru anticipeazå cå frânarea importurilor ucrainene nu va func¡iona, fiindcå se vor gåsi rute ocolitoare. El vede mai oportunå o legiferare europeanå a comer¡ului cu cereale. Iar dacå nu se face pe plan european, acceptå ¿i la nivel na¡ional.

“Mul¡i profitori au cumpårat marfå, în ultimii cinci ani, ¿i au dispårut prin insolven¡å sau faliment ¿i fermierii nu ¿i-au mai luat banii. Numai anul trecut suma ¡epelor date fermierilor, calculatå de Coface, e de 1,5 miliarde de euro. E nevoie de o reglementare a tradingului, astfel încât fermierii mici ¿i medii så fie proteja¡i. Cu ocazia asta, poate facem ¿i o burså de cereale func¡ionalå”.

Dar, spune Moraru, ar scoate tractoarele în stradå dacå asocia¡iile ar protesta pentru legea tradingului, o lege a arendei, una a apei pentru iriga¡ii ¿i pentru asiguråri agricole.

Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR ¿i fermier din Bråila, este în total dezacord cu Moraru. Din punctul ei de vedere, Ucraina este, cel pu¡in în acest moment, un pericol pentru fermierii români.

“De¿i nu este stat membru, suntem pe o pia¡å comunå. Dar costul tehnologiilor aplicate de fermierii ucraineni sunt mai pu¡in de jumåtate costul tehnologiilor noastre. Nu putem face fa¡å concuren¡ei pre¡urilor ucrainene, în aceste condi¡ii”.

Vicepre¿edinta LAPAR aten¡ioneazå Bruxelles-ul:

“La Copa-Cogeca am votat pentru tranzit, asumând costurile logistice. Dar nu am asumat ¿i importurile. Dacå UE nu va realiza un echilibru pentru asigurarea condi¡iilor de concuren¡å loialå, acest curent antieuropean va fi tot mai însemnat. Con¿tientizåm efectul benefic al integrårii pentru noi, fermierii. Dar acum, dacå am ajuns la un nivel de performan¡å, nu vom fi de acord så punem lacåtul pe poartå, doar ca så facem loc, din solidaritate, produc¡iei ucrainene”.

Ponderat, pre¿edinteleFAPPR,Nicolae Sitaru,care a påråsit Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, acuzând derapaje antieuropene, ba chiar populist extremiste, recunoa¿te ¿i el cå sunt probleme, dar nu cere solu¡ii radicale.

“Nu trebuie så uitåm cå sunt crize suprapuse. Matif a cåzut de la 400 la 250 de euro, în mare parte din cauza evolu¡iei pie¡ei interna¡ionale. Dar ¿i fluxurile ucrainene au influen¡at foarte mult, prin blocajele de infrastructurå, generând diferen¡e mari de pre¡ între Matif ¿i Constan¡a.

Se spune cå trebuia så vindem tot când grâul era 400 de euro/t. Nu putem så vindem to¡i odatå, ci vindem treptat, tot anul. Chiar trebuie încuraja¡i ¿i fermierii ¿i procesatorii så stocheze.

Sigur cå nu ne putem a¿tepta så ne fie acoperite toate pierderile, dar a¿teptåm de la politicieni solu¡ii care så-i ajute pe ucraineni fårå så ne încurce prea tare pe noi”.

Sitaru avertizeazå cå, de¿i anul agricol s-ar putea så fie unul bun, un an comercial prost ar putea încurca socotelile mai tare decât seceta.

“La orizont sunt a¿teptate produc¡ii mari, dar anul s-ar putea så fie mai prost ca cei cu secetå, dacå pre¡urile sunt foarte proaste. Când e secetå mai prime¿ti o despågubire, furnizorii ¿i båncile te mai iartå. Când ai produc¡ie mare, toatå lumea a¿teaptå så plåte¿ti. Am experimentat asta în 2005 - an agricol foarte bun, dar un dezastru economic. De aceea, insist: trebuie gåsitå o cale så mergem mai departe”.

Robert VERESS