500.000 de euro investi¡i în iriga¡ii se recupereazå în cel mult 5 ani

CULTURI VEGETALE

500.000 de euro investi]i în iriga]ii

Fra¡ii Andreas ¿i Costin Telehuz administreazå 604 de hectare, din care 280 în proprietate, la Mårcule¿ti, Ialomi¡a. În urma sezonului ratat au fost obliga¡i så-¿i refinan¡eze creditele. Înså nu se opresc aici, ci riscå investind peste 500.000 de euro dintr-un nou împrumut bancar, pentru a iriga, de la anul, 364 de hectare.

Investi¡ia o vor face abia acum, fiindcå abia anul acesta ANIF a reu¿it, dupå decenii de întrerupere, så alimenteze canalul principal de iriga¡ii din zonå – sursa de apå a instala¡iilor pe care le vor folosi pentru udarea celor 364 de hec tare. De fapt, riscul principal al inves ti¡iei în iriga¡ii, spun ei, este legat tocmai de incertitudinea referitoare la sezonul urmåtor: existå promisiunea cå va fi alimentat cu apå acel canal ¿i în 2021, dar dacå promisiunea nu va fi respectatå, vor fi singurii care vor suporta consecin¡ele. Un alt risc e cel pe care ¿i-l asumå orice fermier care irigå o suprafa¡å ce nu este în proprietatea sa: imprevizibilitatea rela¡iei cu arendatorii. În cazul fermei Telehuz, o bunå parte din suprafa¡a ce va fi irigatå este teren de¡inut de tatål celor doi fra¡i ¿i de firma lor. Iar în ce pri - ve¿te restul suprafe¡ei, rela¡ia cu arendatorii este bunå, consolidatå în timp. Precum este ¿i cea cu proprietarii de terenuri cu care s-au fåcut schimburi opera¡ionale, pentru comasarea admi - nistrativå. Dar surprizele nu pot fi excluse. Arenda va cre¿te dupå fina lizarea investi¡iei chiar la ini¡iativa arenda¿ilor, înså, chiar ¿i a¿a, e posibil ca unii arendatori så preseze pentru mai mult. Iar în cazul proprietarilor cu care s-au fåcut schimburi administrative, dacå vreunuia i se nåzare cå nu-i mai convine amplasamentul, poate fi pus în posesie exact acolo unde are påmântul în acte. Prin aceastå mi¿care, îi fragmenteazå sola fermierului. Apoi, îi poate interzice så traverseze parcela respectivå, de¿i doar astfel se poate iriga. „Au fost procese cu acest obiect. În general, instan¡ele au dat dreptate proprietarilor de instala¡ii de irigat. Dar nu este o practicå unitarå, a¿a cå riscul de a råmâne cu investi¡ia blocatå råmâne”.

Aceste riscuri sunt asumate pentru cå ¿i beneficiile sunt foarte atrågåtoare. Din surplusul de produc¡ie se a¿teaptå cå se vor putea amortiza în trei pânå la maxim cinci ani costurile cu infrastructura ¿i instala¡iile. Dupå care, se trece pe profit – minim 100.000 de euro anual. Desigur, vor råmâne de achitat ratele la creditul de 500.000 de euro, care se va întinde pe zece ani.

E posibil så fie necesarå girarea unei pår¡i din credit (cea destinatå cheltuielilor de infrastructurå) cu o parte din proprietate. Creditul va fi contractat la o bancå ce are acord cu Fondul European pentru Investi¡ii, pentru a se beneficia de dobândå subven¡ionatå.

Dintre cele 364 de ha ce vor fi irigate, 260 sunt parte dintr-o parcelå mai mare, consolidatå, unde se vor folosi doi pivo¡i, unul fix ¿i altul mobil. Pivo¡ii vor lucra, alternativ, cu debite de 444 mc/h, respectiv 300 mc/h, pe aceea¿i pompå. Pompa va avea un sorb special, cu plutitor, care

asigurå un aflux constant de apå ¿i când nivelul apei în canal este redus.

Suprafa¡a udatå de unul dintre pivo¡i ar fi putut fi cu aproximativ 20 de hectare mai mare, dar s-a luat o decizie care pe unii îi va låsa perplec¿i. „Avem trei stejari seculari, din cauza cårora pivotul nu va putea realiza o curså întreagå. Ni s-a sugerat så facem stejarii «pierdu¡i». Am decis så nu facem orice pentru bani, så låsåm ceva în urma noastrå. Stejarii vor råmâne la locul lor”.

Alte douå parcele vor fi irigate cu tamburi, antenå, hidran¡i, motopompe cu sorb. „Fiind parcelele mai mici, investi¡ia în pivo¡i nu se justificå, mai ales cå gradul de proprietate pe amplasamentele respective este mic”. Investi¡ia totalå este încårcatå de costurile cu infrastructura (re¡eaua de ¡evi îngropate). Nimic din vechea infrastructurå nu este utilizabil, totul se va realiza de la zero.

Furnizorul de echipamente va fi o firmå olandezå, iar lucrårile vor fi efectuate de un constructor local, care este pregåtit så înceapå lucrårile în douå såptåmâni de la semnarea actelor cu banca. „Vrem så finalizåm cel pu¡in lucrårile de infrastructurå în toamna aceasta, iar pivo¡ii så-i montåm cel târ - ziu la primåvarå”.

Cheia investi¡iei fra¡ilor Telehuz este în costul redus al iriga¡iilor. În primå fazå, se vor iriga doar culturile de primåvarå

Andreas Telehuz indică spre o van\ despre care nu se [tie dac\ e de alimentare sau drenare a unui canal secundar ce poate fi de iriga]ii sau desecare

CULTURI VEGETALE

se recupereaz\ în cel mult 5 ani

„Investi]ia în iriga]ii este pe termen lung, îns\ d\ stabilitate afacerii. Irigatul este pentru completare, nu de suplinire a ploii. În anii buni, irigatul duce la un randament superior, iar în anii pro[ti te poate salva, cu condi]ia s\ irigi constant. Dac\ irigi mai mul]i ani, contribui la conservarea apei în sol, iar asta func]ioneaz\ ca o asigurare> nu te pricopse[ti cu ea, dar î]i amortizezi [ocul unei pierderi. Chiar [i în condi]iile acestui an, dac\ grâul irigat ar fi venit dup\ alte câteva culturi irigate, ar fi dat produc]ii mul]umitoare, de 6-7 t/ha, duble fa]\ de cât au ob]inut cei care au udat cultura doar anul acesta, din disperare”, spune Costin

Telehuz. (de altfel, a¿a ¿i este gândit sistemul ANIF, så livreze apå doar pentru porumb ¿i soia). În func¡ie de necesar, se vor folosi 4-8 norme de udare, a câte 25 de litri. A¿adar, între 100 ¿i 200 de litri de apå/mp/sezon.

Apa este gratuitå, având în vedere cå sursa de alimentare este direct canalul principal de iriga¡ii. Prin urmare, råmân doar costurile cu motorina ¿i for¡a de muncå.

O normå de 25 de litri se va da în 100 de ore, iar revenirea pe suprafa¡å este prevåzutå la 10 zile. Pentru norma de 25 de litri/mp, pompa ce va alimenta pivotul mare, care va uda 180 ha, va consuma 17 l de motorinå/h. Deci 1.700 l de motorinå/ciclu de udare, respectiv 9,44 l de motorinå/ha. ºinând cont de pre¡ul motorinei subven¡ionate, de circa 2,6 lei/l, rezultå un cost aproximativ de 25 de lei/ha/norma de udare. Consi derând cele 4-8 udåri/sezon, adåugând ¿i costurile de manipulare ¿i pazå, se ajunge la circa 300 de lei/ha/sezon. Probabil cå suma finalå va suferi unele ajuståri. Costin Telehuz î¿i face soco teala cå va putea iriga în formula de personal actualå (el, fratele såu ¿i cei cinci angaja¡i), înså Andreas e mai sceptic ¿i înclin så-i dau dreptate.

Totu¿i, socoteala lor e cu totul alta decât cea la care au ajuns al¡i fermieri

Fra]ii Telehuz> Andreas [i Costin

din vecinåtate. „Mul¡i s-au pripit cu iri - ga¡iile anul acesta, a¿a cum s-au påcålit cu întorsul culturilor. Cunosc cazuri în care, pentru o singurå udare de 20 de litri, cu instala¡ii cu tamburi încropite, sau risipit 85 de litri de motorinå/ha. Iar cu o singurå udare nu faci nimic. Chiar ¿i cinci udåri, pe care nu prea ai timp så le faci, abia de se fac sim¡ite”.

Nivelul mediu anual al precipita¡iilor în Ialomi¡a este de 480 de litri, dar sezonul åsta, adicå începând din septembrie 2019, au cåzut între 100 ¿i 300 de litri (microzonarea a fost mai vizibilå ca oricând). Chiar ¿i acolo unde au cåzut 300 de litri, apa a venit în reprize scurte, a¿a cå multå s-a risipit. Ca atare, nu existå rezervå de apå în sol, mai ales acolo unde culturile de primåvarå vin dupå cele întoarse, de toamnå. Soco teala e simplå: ¡inând cont de necesarul de consum al culturii de porumb, chiar ¿i cu un aport de apå din iriga¡ii de 100 de l/mp (sau 1.000 mc/ha), ar fi nevoie de precipita¡ii care så însumeze minim 200 de litri, de acum pânå la finalul perioadei de vegeta¡ie, pentru a putea spera la produc¡ii care så acopere cheltuielile. Cu condi¡ia ca porumbul så fi trecut cu bine de perioada polenizårii. Iar pentru aportul de 100 de l/mp din iriga¡ii, fermierul care a irigat cu tamburi, consumând 85 l de motorinå / ha / norma de udare de 20 de litri, va trebui så consume 425 de l de motorinå/ha, cheltuind, a¿adar, 1.100 de lei/ha doar cu combustibilul. Riscul de a nu se realiza produc¡ii prin a cåror valorificare så se acopere aceste costuri suplimentare este considerabil.

În ce-i prive¿te, fra¡ii Telehuz aveau o ¡intå de produc¡ie la porumb boabe de 10 t/ha, în medie, la neirigat. „La 8 tone ie¿eam pe zero, considerând subven ¡iile ¿i ratele de capital pentru terenuri. Anul trecut, când am scos 8 t/ha pe medie, am avut, pe hârtie, profit de 300.000 de lei, dar acesta a fost «mâncat» de ratele de capital”. De la anul, cu iriga¡ii, ¡inta de produc¡ie poate fi setatå la 12 t/ha sau chiar mai sus.

În perspectivå, fra¡ii Telehuz vor putea extinde suprafa¡a irigatå a fermei pe seama infrastructurii secundare, ce va fi reabilitatå de cåtre OUAI-ul constituit la ini¡iativa lor. Mai mul¡i kilometri de re¡ea de canale vor fi decolmatate ¿i impermeabilizate cu fonduri europene. Deja s-au încasat banii de avans, astfel cå se pot achita serviciile de consultan¡å ¿i proiectare.

Robert VERESS