USDA sus¡ine fermierii dezavantaja¡i Europolul confiscå mai multå carne de cal

USDA sus]ine fermierii dezavantaja]i

Departamentul american al agriculturii (USDA) a anun¡at cå va aloca 15 milioane de dolari pentru a-i sus¡ine pe fermierii care fac parte din grupuri dezavantajate.

Grupurile dezavantajate sunt definite ca “fermieri care fac parte din mi

Europolul a confiscat 117 tone de carne de cal din mai multe state europene, ca parte a unei opera¡iuni mai ample de eliminare de pe pia¡å a alimentelor ilegale.

Opera¡iunea Opson 2020 a fost a noua de acest tip ¿i a început în luna decembrie 2019, cu participarea for¡elor de poli¡ie din 83 de ¡åri.

O aten¡ie specialå a fost acordatå combaterii comercializårii ilegale de carne de cal, la solicitarea Belgiei, Irlandei ¿i Olandei.

Au fost inspectate documentele a 157.000 de cai din opt state ¿i s-a denoritå¡i rasiale sau etnice care au fost discriminate din cauza identitå¡ii lor, indiferent de calitå¡ile lor individuale.”

Aceste grupuri includ persoane de culoare, indieni americani, nativi din Alaska, asiatici, hispanici sau locuitori ai insulelor din Pacific. Printre proiectele sus¡inute pânå acum se numårå un program de instruire pentru fermierii Navajo sau o asocia¡ie cooperativå a veteranilor din regiunea Mississippi. Din 1994 pânå azi programul a acordat 484 de finan¡åri, cu o valoare totalå de 119 milioane de dolari. Pot aplica ¿i organiza¡ii non-profit, grupuri comunitare sau institu¡ii de învå¡åmânt superior, care pot ob¡ine sume de

Europolul confisc\ mai mult\ carne de cal

pânå la 450.000 dolari. scoperit cå 20% dintre ele erau falsificate. Au fost confiscate animale vii ¿i produse din carne din Belgia, Irlanda, Italia, Spania ¿i Olanda, în total aproape 117 tone de carne cu documente false.

Opera¡iunile Opson au fost lansate acum 9 ani ¿i au reu¿it pânå acum så scoatå de pe pia¡å alimente ilegale în valoare de 450 milioane de dolari.

pagini realizate de Drago[ B|LDESCU

Inunda¡iile reduc produc¡ia de ceai din India Ploile puternice ¿i inunda¡iile din statele indiene Assam ¿i Bengalul de Vest au împiedicat munca pe plan - ta¡iile de ceai ¿i au redus produc¡ia cu aproximativ 10%. De¿i pre¡ul ceaiului a crescut cu pânå la 40% în timpul epidemiei de coronavirus, cultivatorii se confruntå cu probleme financiare din cauza restric¡iilor de transport.

China alocå fonduri fermierilor afecta¡i de inunda¡ii Guvernul chinez a alocat 47 milioane de dolari pentru un fond de ajutor al fermierilor din zonele sudice ale ¡årii, unde s-au înregistrat cele mai grave inunda¡ii din ultimele decenii. Cu ace¿ti bani Beijingul sperå så refacå în primul rând infrastructura localå, ruptå de ape.

Vital Farms intrå pe bursa din New York Vital Farms, cel mai mare producåtor american de ouå ¿i unt biologic, a anun¡at o ofertå publicå ini¡ialå de ac¡iuni, care vor fi listate pe burså. Compania vrea så vândå 7.8 milioane de ac¡iuni cu un pre¡ între 15 ¿i 17 dolari, pentru care sperå så ob¡inå în total suma de 125 milioane de dolari. Povestea Vital Farms a început în anul 2007 cu un teren modest din statul Texas, înså compania are acum o re¡ea de 200 de ferme de familie. Vânzårile din ultimul an au totalizat 155 milioane de dolari.

USDA continuå investigarea producåtorilor de carne USDA a publicat un raport par¡ial al investiga¡iei care îi vizeazå pe marii producåtori de carne, care sunt acuza¡i cå au profitat de epidemia de coronavirus pentru a ob¡ine profituri mai mari. Raportul nu con¡ine înså decât date despre condi¡iile de pe pia¡å ¿i nu discutå eventuale încålcåri ale legii, pentru cå ancheta este încå în curs. USDA coopereazå în conti - nuare cu procurorii Departamentului Justi¡iei, pentru a identifica practici necompetitive în industrie.

S.C.D.A. LIVADA ORGANIZEAZÅ CONCURS

ÎN DATA DE 19.08.2020 PENTRU OCUPAREA:

Ø 1 POST ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Protec¡ia plantelor Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Agrochimie (amendarea ¿i fer tilizarea solurilor) Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Amelior area plantelor ¿i Producerea semin¡elor Condi¡ii specifice de par ticipare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire minim 8.00; - aptitudini pentru munca de cercetare ¿tiin¡ificå; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå.

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA:

Ø 1 POST DE TEHNICIAN AGRICOL gr. II, pentru Sectorul de condi¡ionare a semin¡elor (vechime în domeniu minim: 2 ani) Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA:

Ø 1 POST DE CONSILIER JURIDIC gr. II Condi¡ii specifice de participare: -studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å -v echime în specialitatea studiilor minim 2 ani - så fie înscris în Corpul consilierilor juridici -competen¡e ¿i aptitudini de utilizare a calculatorului Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine de la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia mare nr 7, la Compartimentul Resurse Umane, tel.: 0261.840.001 sau la Secretar ¿tiin¡ific, tel.: 0721.325.665

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

R=urile din F\g\ra[ - de patru ori sacrificate!

... ¿i asta, considerând cå braconajul sålbatic este... o stare naturalå! Pâraiele ce ferestruiesc versantul nordic al Fågåra¿ilor seamånå între ele, coborând din creasta mereu înghe¡atå a celor mai mun¡i de mun¡i ¿i pânå în Olt, deci undeva cam la 20 km... ¿i ceva. Sunt reci, de obicei limpezi, ¿i sårace în hranå, deci ¿i sårace în påstråvi. Practic, în apa rece ca ghea¡a, ce nu are timp så se încålzeascå, curentul fiind puternic ¿i albia pietroaså, nu se formeazå hranå naturalå, iar pe¿tii sunt pu¡ini ¿i råmân mici, sub 30 cm, ba chiar sub 25 cm! În ciuda acestor condi¡ii deloc prielnice, încå în urmå cu peste 60 de ani, aceste pâraie firave au fost sacrificate ca surse de apå potabilå ¿i menajerå pentru localitå¡ile riverane, apå industrialå pentru Combinatele Fågåra¿, Victoria, Mâr¿a, apoi au fost luate din nou “de bune” ca surse de energie verde, mai bine zis de euro-dolari, cåci studii clare aratå cå, în afara distrugerii naturii, energia verde clar produså este aproape ... nulå ! ªi ca dezmå¡ul så fie total - malurile lor sunt acum invadate de construc¡ii ilegale! Am început pescuitul în aval de confluen¡å ¿i de marele prag de beton, înalt de cca 2 m, ce rupe râul principal în douå ¿i îl omoarå încet, încet! Aveam aceea¿i lansetå u¿oarå – o Daiwa de 1,80 m pentru lansåri 2-8 g, cu micromulinetå Okuma, având fir STROFT 0,15 mm verde fluo pe tambur, cu forfac inco - lor 0,165 mm lung de 1,5 m. Abordam zona de râu spre amonte, cu rotativå Mepps Aglia nr. 1 argintie, lestatå în plus pe ax cu cca 1,5 g fludor. Lansam lateral, 30 - 45 grade înspre amonte, ¿i recupe - ram cât puteam de lent, cât så se roteascå nåluca. Într-o zonå adâncå a unei bulboane am avut ceva care semåna cu un atac, dar... cam anemic. Nimic în cârlig! La vale, pe aceea¿i por¡iune, exploram zonele adânci ¿i marginile de curent, jucând twisterul, o imita¡ie de zglåvoacå, de cca 3 cm, bine fåcut, ce vibra tentant pe cârligul nr. 6 cu tijå lungå ¿i greutate de 4 g. Puteam så-l joc pe loc, din vârful lansetei, pânå ce påstravul ceda nervos ¿i ataca... Dacå era prin zonå?! ªi nu era! Erau în schimb turi¿ti ce se agitau pe lângå râu. Am plecat spre amonte, ie¿ind din drumul principal, pe afluent. Såraca naturå! Malurile pârâului s-au umplut de construc¡ii de neam prost, de garduri pe måsura setei de proprietate a mioriticilor. Care cum i-a venit ¿i-a pus plea¿ca acolo, pe râu! Câtå nesim¡ire!

Am gåsit ¿i o zonå în care râul traversa un mic zåvoi, cursul apei fiind mai strâns ¿i ferit de razele soarelui. Acesta coborâse spre asfin¡it, dar a avut timp så încålzeascå, dupå puteri, prundi¿ul ¿i apele pârâului. Am pus pe fir o altå rotativå, tot micå, dar mai lucioaså. În fa¡å erau câteva mici praguri fåcute de bolovani, dupå ace¿tia apa adâncindu-se mai mult. La a doua lansare, de acolo de lângå piatrå a venit surpriza - o mu¿cåturå sånåtoaså! Apoi pe¿tele – unul zdravån pentru asemenea loc, a zbughit-o în susul apei... A fåcut destule figuri, dar cu firul meu 0,15... nu i-am råspuns! L-am låsat så oboseascå în apa de-o palmå unde se tråsese, apoi lam dus spre mal ¿i i-am dat vânt pe iarbå! Era mai frumos decât må a¿teptam –un fântânel spre 400 g, scåpat probabil dintr-una din påstråvåriile apårute ca ciupercile pe våile din zonå. Frumos co - lorat ¿i dolofan, l-am ¡inut cåci nu se reproduce la noi ¿i nu se sfie¿te så vâneze puii de Fario... câ¡i or mai fi?!

Recunosc, a fost gustos!

Victor }|RU{

:n prag de august, la bursuci

Cå 1 august e o datå nepotrivitå pentru deschiderea sezonului de vânåtoare la viezuri pe meleagurile noastre, am mai spus-o ¿i råmân la aceea¿i pårere. Dar tenta¡ia de a folosi acest pretext pentru observa¡ii este prea mare. Prilejul nu se poate rata, mai ales dacå pe autoriza¡ie se adaugå ¿i vulpea, care, mai abitir decât iepurele din zicerea veche, nu ¿tii de unde sare. Cercetând prin preajma vizuinilor de bursuci, î¡i po¡i îngådui o pauzå de vreun ceas, pe o cioatå ruginitå de vreme, pentru a-¡i încerca agerimea în imitarea chi¡åitului ¿oarecelui sau a vaierului de urechiat la ananghie, fårå nicio chemåtoare fåuritå, ci doar cu for¡e proprii, folosindu-te numai de mâinile cu care ai fost înzestrat. Am amågit în mai multe rânduri (fårå så fi fost pornit cu arma pe umår special pentru ro¿cate) vulpi aflate în zonå, statornice ori numai în trecere. E o chestiune de ¿anså. Pânå la urmå, vânåtoarea råmâne un joc al hazardului, ca multe altele pe lumea aceasta. O spunea ¿i Odobescu, råspicat, ca vânåtor numai de metafore ce era, gåsind o similitudine între cele douå arte: a scrisului ¿i a råpunerii sålbåticiunilor, fie ¿i doar ca inten¡ie. A¿adar, ultimele zile ale lui Cuptor pot reprezenta bune ocazii pentru preparative, în vederea evadårii în naturå, altundeva decât la cåprior sau la ciori ¿i co¡ofene, printre pu¡inele specii care duc greul pasiunii noastre pe timpul verii. Viezurele poate fi calificat drept o concesie legislativå fåcutå vânåtorimii, un intermezzo. De fapt, vremea lui, în ce ne prive¿te, este cea a frunzelor ve¿tede, înro¿ite ¿i muiate de brumå, sub ce¡uri groase, parcå de bumbac, ridicate târziu din cåu¿ul våilor. Acum, e o bunå ocazie de a verifica discret cårårile cåtre cetå¡ile subpåmântene ale bursucilor, de a evalua urmele locatarilor imprimate în påmântul reavån ¿i de a identifica intrarea sau intrårile cele mai uzitate, dar ¿i pe cele de rezervå, proiectate pentru cazuri de for¡å majorå. Deosebirea dintre ele este evidentå chiar ¿i pentru neofi¡i: la gura celor din urmå cresc fire de iarbå ori sunt adunate frunze cåzute din arbori, ba chiar se mai gåse¿te ¿i vreun påianjen întreprinzåtor care, spre deplina edificare a curio¿ilor, så-¿i ¡easå pânza, ancorând-o de marginile bortei.

Un alt indiciu îl reprezintå „vespasiana” bursucului. Animal curat pânå la pedanterie, acesta are un loc special, nu departe de ie¿irea din såla¿, pe post de toaletå. Pe de altå parte, trebuie ¿tiut cå, imediat ce a ie¿it la luminå din catacombele sale, viezurele se scuturå de nisipul ¿i de påmântul fin, antrenat de înaintarea prin galeriile strâmte, iar ochiul versat poate sesiza în particulele fine, depuse succesiv în timp, fire de pår, semn cå vizuina are ståpân.

Preliminariile vânåtorii la aceastå insolitå mustelidå sunt extrem de importante. Chiar ¿i direc¡ia de mi¿care a cu - ren ¡ilor de aer în zonå, seara ¿i dimi - nea¡a, trebuie verificatå în prealabil, în func¡ie de partea zilei aleaså pentru pânda propriu-ziså. În vederea edifi cårii, se poate folosi degetul aråtåtor ume zit sau un praf de cenu¿å pulverizat în våzduh, sensibil la orice adiere de vânt.

Cât prive¿te umplerea timpului liber folosit la observa¡ii, se poate profita de prilejul ie¿irii în teren ¿i pentru a ne testa aducerea în cåtare a vreunei vulpi cre - dule. Bineîn¡eles, nu în imediata apro - piere a fiefului vårga¡ilor bursuci, sensibili la orice le-ar putea perturba tihna.

Un camarad ¿i-a ales, nu demult, locul de ademenire a vulpilor într-un lumini¿ din coasta unei tåieturi mai vechi, perfect la prima vedere. Ce nu a luat în calcul a fost apropierea de un mic pârâu,

Foto> F. B. Dragomir

al cårui susur l-a împiedicat så perceapå înaintarea furi¿å a vulpii prin vegeta¡ie, astfel cå a ratat momentul ie¿irii acesteia în båtaia eficace a pu¿tii. Pânå så epoleze el, påcålita de pânå atunci era deja în desi¿, salvându-se prin prezen¡å de spirit.

În drumurile mele pe lângå feuda bursucilor, am ochit deja, la câteva sute de metri depårtare, o poieni¡å înconjuratå de molizi ¿i fagi seminceri, în plin avânt al rodului de jir în acest an. Un trunchi cåzut demult, îmbråcat în bunceag, îmi asigurå loc de ¿edere ¿i de supraveghere a Oglinzii, cum e numele locului. Acolo voi zåbovi sâmbåtå, în prag de august, dupå matinala vizitå la re¿edin¡a bursucilor.

Gabriel CHEROIU

Profitul Agricol adreseazå uråri de så nåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 29 iulie - 12 august

Marian Cioceanu 29.07.1963, pre¿edinte Bio România Gheorghe Albu 30.07.1955, fermier, jud. Constan¡a Gheorghe Nea¡å 1.08.1959, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Stela Tånase 2.08.1962, director Direc¡ia plå¡i directe - zootehnie APIA Leontin Oprea 3.08.1964, director tehnic Syngenta Marian Verzea 4.08.1948, director general ICCPT Fundulea Viorel Andronie 6.08.1963, conf. USAMV Bucure¿ti, pre¿edintele Colegiului Medicilor Veterinari Simona Munteanu 6.08.1979, redactor-¿ef revista Agrimedia Sorin Dogaru 7.08.1967, director InterAgro Veronica Ciucå 7.08.1968, input manager Chemark Rom Emilian Negrilå 9.08.1950, director SCDA Teleorman Adriana Sorescu 9.08.1977, director financiar Caussade Semences România Iancu Jitåreanu 10.08.1967, director ¿colarizare Agrocomer¡ Holding Tiberiu Dima 12.08.1971, country manager crop protection BASF

Prima ferm\ complet robotizat\

Un consor¡iu britanic a primit o fiDe fapt, obiectivul final al proiectului nan¡are în valoare de 2,5 milioane de lire britanic este reducerea dependen¡ei de sterline pentru a construi prima fermå romuncitori sezonieri în agriculturå cu boticå din lume. aproximativ 40%. În plus, robo¡ii vor re

Pânå în anul 2025, consor¡iul î¿i duce cu 90% consumul de fungicide, cu propune så construiascå o flotå de robo¡i 20% risipa de fructe ¿i vor asigura o agricoli, alimenta¡i din surse regeneracre¿tere cu aproximativ 15% a producbile de energie, care så execute diverse tivitå¡ii generale a fermelor. munci necesare la ferme. Cercetåtorii avertizeazå înså cå vor fi

Proiectul grupeazå compania de ronecesare investi¡ii majore în infrastrucboticå Saga Robotics, Universitå¡ile din tura de comunica¡ii din zonele rurale, Lincoln ¿i Reading, plus companiile pentru ca fermele robotizate så poatå Manufacturing Technology Centre Ltd, func¡iona în parametri optimi. Berry Gardens Growers ¿i Clock House Farm Ltd. Drago[ B|LDESCU

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 28/2020 ORIZONTAL: BULZ - PACTE; ATRAGE - AUT; OE - TALENTE; BRR - MISTER; A - ACANTA - N; BUSON - URNI; MOLIMA - ET; CALA - ARIPA; UNICAT - TOT; CATIFELATE. ORIZONTAL: 1) Ursul din Carpa¡i venit la stânå – Dau dovadå de în¡elegere; 2) A folosi magnetul – Båtut cu palmele peste cap; 3) Inimå de poet! – Marile speran¡e; 4) Re - ac¡ie cu aburi – Motiv de neîn¡elegere; 5) Frun zå pietrificatå; 6) E în siguran¡å pe orice circuit – A trage din greu; 7) Curå¡å masa – Sete nemårginitå! 8) Floarea... marinei – Trage în aer; 9) Solist al operei – Model de integritate; 10) Cele care se dedau la mângâieri.

VERTICAL: 1) Båtrânul care hråne¿te maimu¡ele – Se recomandå din orå în orå; 2) Fåcut pentru însåmân¡are – Asta-i bunå; 3) Curele întoarse! – Lucru de mântuialå; 4) Decoreazå ce¿tile – Cercuri de înot pentru începåtori; 5) Se întind la maså – A¿ezate în raft! 6) Amarul înecat în vin – Calificate ca torcåtoare; 7) Pâlnie de apå; 8) Apre - ciazå cu greutate – Are rostul ei; 9) Lipsite de sclipire – Dulcea¡å pentru bunici; 10) Record de duratå.