Mai avem nevoie de abatoare?

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mai avem nevoie de abatoare?

Nechita-Adrian Oros, ministrul Agri - culturii, a promis cå le acordå fermierilor ¿i cooperativelor din zonele montane câte 300.000 de euro ca så construiascå abatoare mici.

“Am gåsit 12 milioane de euro ne - cheltui¡i ¿i am dat, doar pentru zona montanå, fonduri pentru abatoare de micå capacitate.

Pentru cå, de¿i sunt jude¡e care au câte 3-4 abatoare, multe dintre ele închise, sunt ¿i zone total descoperite, mai ales în zona montanå, unde este nevoie de aceste abatoare de capacitate micå pentru a deservi fermierii din acele zone izolate.

Aici, proiectele sunt pânå la 300.000 de euro, pentru cå acele abatoare sunt destul de reduse ca dimensiune ¿i destul de simplificate”, a spus Oros.

Abatorul mic este foarte util micilor fermieri

Cleonic Sucaciu din Drågu¿, un sat din ºara Fågåra¿ului, are 400 de taurine. Este vicepre¿edinte al Asocia - ¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Ro - mâneascå tip Simmental de la Hårman, Bra¿ov.

“Avem nevoie de abatoare, mai ales cå a crescut consumul de carne de vitå ¿i de oaie, spune Cleonic Sucaciu. Aici se pot ob¡ine produse care nu-l pot în¿ela pe consumator. Dar dacå existå lege care precizeazå cå salamul de Sibiu trebuie fåcut numai din carne de porc din import, cum mai putem afirma cå acest salam are carne de Mangali¡a sau Bazna? Ce încredere så mai aibå consumatorul în asemenea produse? La un abator mic este altceva. Nu mai po¡i în¿ela prin lege ¿i încrederea consumatorului cre¿te”.

Ideea lui am våzut-o concretizatå ¿i în Fran¡a, în zonele de deal-munte. Aveau fermierii un magazin mic sau o rulotå, separat de hipermaketuri.

“Eu consider cå medicul veterinar concesionar nu are imaginea sterilitå¡ii totale a produselor. El este realist când verificå produsul ¿i monitorizeazå micul abator, iar nu un mastodont controlat de un om de afaceri. El decide apoi dacå acel abator mic îl onoreazå, ca profesionist în domeniu. În schimb, în Fran¡a, aprobarea nu trece prin cinci mâini, så ajungå la tot felul de directori de la jude¡, oameni care nu ¿tiu ce se întâmplå acolo. Astfel, medicul veterinar are pu terea så decidå el însu¿i. La noi, veterinarul verificå, dar semneazå un director de la DSV. Este absurd”.

Asocia¡ia inten¡ioneazå så facå procesare ¿i comercializare în comun. “Noi cre¿tem tåura¿ii pânå la 700 de kilograme. De ce så nu-i comercializåm împreunå?”

Gheorghe Sucaciu, fratele fermierului, este primar la Fågåra¿. Cu 100.000 de euro, primarul a reu¿it så cumpere un abator adus din Germania de Zoltan Haller, împreunå cu un incinerator. Aici vor putea tåia animale micii crescåtori din zonå.

Un abator mic nu este profitabil

Adrian Rådulescu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România, are toate datele problemei.

“Eu am abator. Så-mi dea mie 300.000 de euro ca så-i pot da drumul. Am pierdut un milion. Esen¡a unei economii este profitul financiar: ai sau nu ai profit. Aici e vorba de prostie. Nu are cum så aducå profit un abator mic.

Am construit pe banii mei un abator la Frumu¿ani, care poate tåia 200 de porci pe zi. Puteam så tai jumåtate din efective de la mine ¿i cealaltå jumåtate cumpåram de la al¡i crescåtori. ªi este complet neprofitabil. L-am fåcut pe banii mei pentru cå am crezut cå sunt de¿tept... M-am påcålit.

Pentru un asemenea abator, î¡i trebuie un capital de lucru de 700.000 de euro pe lunå, bani pe care nu ai de unde så-i iei. ªi, dacå-i iei, oricum îi pierzi. Vorbim pove¿ti! Eu cunosc realitatea. La un abator de 200 de capete pe zi, eu plåtesc cât abatorul de la Smithfield, care taie 100.000 de capete pe zi. Este impozitul cåtre ANSVSA pentru cå tåiem porci! Dacå tai mai mult uuu

Viorel PATRICHI

39