Diferen¡a dintre porumbul irigat ¿i cel neirigat

{tefan Moraru, fermier, Peri [oru, jud. C\l\ra[i

Anul acesta, ªtefan Moraru a reu¿it så irige, folosind tamburi, 50 de hectare cultivate cu porumb ¿i soia. Cele 50 ha reprezintå 5% din ferma sa din Peri - ¿oru, Cålåra¿i. Diferen¡a dintre porumbul irigat ¿i cel neirigat e a¿a de mare, încât s-a decis ca, în pofida dificultå¡ilor financiare, så investeascå în irigarea unei suprafe¡e suplimentare, de 200 de ha, cu pivo¡i.

Din cele 50 de hectare irigate, 15 sunt cu soia ¿i 35 cu porumb. Din på - cate, soia nu aratå prea bine, chiar irigatå fiind. În plus, este cultivatå pentru ZIE ¿i s-a îmburuienat. Moraru nu e convins cå va ob¡ine måcar 1.300 kg/ha, produc¡ia necesarå pentru a beneficia de sprijinul cuplat.

La finele såptåmânii trecute a încheiat irigatul la porumb, cu o ultimå normå de 40 de litri/mp (400 mc/ha). În total, a asigurat un aport de apå suplimentar celui natural de 120-140 l/mp.

Porumbul irigat aratå foarte bine ¿i, în lipsa unor accidente majore, poate da produc¡ii medii de 10-11 t/ha. În schimb, la cel neirigat, e în valuri, în func¡ie de structura solului, iar produc¡ia medie nu va depå¿i 5 t/ha.

Dezvoltarea porumbului neirigat a decurs relativ uniform, pânå în stadiul de 10-12 frunze, înså diferen¡a s-a fåcut în momentul de consum sporit, la apa ri¡ia 34 organelor reproducåtoare. Unde terenul a fost slab, porumbul nu fructificå.

Moraru mai are ¿i 100 de ha cu porumb însåmân¡at dupå culturi de toamnå întoarse, iar acesta este compromis total. Se teme cå dacå se vor acorda ajutoare (¿i) pentru culturile de primåvarå calamitate, vor fi excluse culturile întoarse. În aceastå situa¡ie, paguba sa ar fi foarte consistentå.

Global, procentul de compromitere a culturii este între 50-85%, pe 90% din suprafa¡a cultivatå cu porumb, respectiv pe 100% din suprafa¡a cu floare. A ra - portat suprafe¡ele respective, iar comi - sia de constatare a fost deja în una din cele trei comune pe raza cårora î¿i are terenurile. Pentru a da trei norme de udare a câte 400-600 de mc/ha, a fost necesar un consum de peste 300 de litri de motorinå/ha.

“Nu întotdeauna condi]iile sunt ideale. La un moment dat, am irigat o par cel\ cu un tractor de 150 CP, fiindc\ acela a fost dis ponibil, la un singur tambur. Con sumul de mo torin\ a fost uria[. În alt\ loca]ie, am pu tut iriga cu trei tamburi, folosind un singur tractor de 90 CP. Cu totul alt consum [i cost”.

În pofida acestor contraargumente, Moraru a decis cå se impune o inves ti - ¡ie într-un sistem de irigare cu pivo¡i, la douå loca¡ii unde folosirea acestora este posibilå.

Este vorba de o solå mai mare, cu suprafa¡a de 150 ha, ¿i de alta de 50 ha. Sursa de alimentare cu apå es te în imediata vecinåtate, în cazul par celei de 50 ha. În schimb, parcela mai mare e la 3 kilometri de canalul de iriga¡ii.

“În general, costul unei investi¡ii în iriga¡ii cu pivo¡i se cifreazå la 1.500 de euro/ha. Dar poate urca spre 2.000 de euro/ha sau chiar mai mult, în func¡ie de distan¡a de la punctul de alimentare cu apå la parcela irigatå ¿i de prezen¡a sau absen¡a infrastructurii”.

În cazul terenului såu, nu existå conducte îngropate valide de care så se folo seascå, a¿a cå va cre¿te costul global.

Pentru alimentarea pivo¡ilor cu apå se va folosi de motopompe alimentate cu motorinå, fiindcå ¿i la loca¡iile res - pective lipse¿te re¡eaua de curent electric. Totu¿i, randamentul de lucru va fi clar mai bun decât în cazul irigårii cu tamburi.

Una peste alta, Moraru sconteazå cå cele 250 de ha irigate îi vor aduce un plus care så-l ajute så-¿i acopere cheltuielile. “S-ar putea chiar så må salveze ani în ¿ir, pânå când se va reface deficitul de apå din sol”.

Robert VERESS