5 minute read

Adaptarea tehnologiilor la condi¡iile schimbårilor climatice

CULTURI VEGETALE

Adaptarea tehnologiilor la condi]iile schimb\rilor climatice

dr. Ioan ENOIU

director Strategii Integrate Naturevo

“De când mama m-a nåscut Am învå¡at agricultura, Dar pe måsurå ce-am crescut S-a tot schimbat învå¡åtura.”

În ultimii ani, agricultura din Româ nia s-a confruntat cu dificultå¡ile generate de schimbårile climatice.

Perioadele secetoase prelungite au alternat cu perioade scurte ploioase, când au cåzut cantitå¡i foarte mari de apå, generând procese de eroziune. În perioadele ploioase, grindina a devenit un fenomen curent.

Perioadele reci sunt ¿i ele atipice, alternând temperaturi foarte scåzute cu zile foarte cålduroase.

Diferen¡ele de temperaturå între zi ¿i noapte sunt din ce în ce mai mari, ge - nerând manifeståri atipice ale parcur - gerii fazelor de vegeta¡ie.

Presiunea agen¡ilor de dåunare (bu - ru ieni, boli, insecte, acarieni), la care se adaugå påsårile ¿i animalele sålbatice sunt factori care influen¡eazå major produc¡ia agricolå.

Radia¡ia solarå a devenit un factor perturbator major, determinând apari¡ia arsurilor solare la toate culturile, cu afectarea în anumite grade a acestora, pânå la distrugerea totalå a produc¡iei.

Temperaturile ridicate ¿i insola¡ia puternicå se coreleazå cu umiditatea atmosfericå scåzutå, putând så afecte ze major fertilitatea plantelor.

În timpul zilelor cu radia¡ie solarå puternicå, temperaturi ridicate ¿i umiditate atmosfericå scåzutå, plantele pierd cantitå¡i mari de apå prin transpira¡ie ¿i pierderea apei din sol prin evapora¡ie este foarte ridicatå.

În condi¡iile acestor schimbåri climatice, se schimbå major ¿i biologia plan - telor de culturå, dar ¿i biologia a gen¡ilor de dåunare.

Mecanismele de absorb¡ie a substan¡elor nutritive din sol suferå ¿i ele transformåri.

Procesele de fotosintezå ¿i de asi - mila¡ie suferå ¿i ele modificåri ¿i trebuie intervenit în acord cu nevoia de echilibru metabolic al plantelor.

Efectuarea tratamentelor fitosa nitare ¿i de fertilizare/stimulare foliarå im pun o abordare adaptatå noilor con di¡ii.

În România existå tendin¡a de a se exagera cu utilizarea îngrå¿åmintelor azotoase. Acest fapt reduce major ca - pacitatea plantelor de a rezista la stresul abiotic (înghe¡uri timpurii de toamnå ¿i târzii de primåvarå, seceta pedologicå ¿i atmosfericå), precum ¿i rezisten¡a la ata - cul bolilor (bacterii, virusuri, ciuperci).

Nutri¡ia echilibratå este foarte im - portantå în ceea ce prive¿te macro - elementele (NPK), oligoelementele (Ca, Mg, S) ¿i microelementele (B, Cu, Fe, Mn, Mo ¿.a.)

În stabilirea programului de fertilizare, trebuie avut în vedere ¿i con - ¡inutul solului în materie organicå ¿i în elemente (cartare agrochimicå), cultura anterioarå, alte caracteristici de bazå ale solului: pH, texturå, structurå, grad de compactare ¿.a..

Dacå avem în vedere cå în România peste 50% din soluri sunt acide sau acidifiate, diminuând accesibilitatea elementelor nutritive pentru plante, este evidentå necesitatea amendårii solului, atât pentru refacerea capacitå¡ii de acces la nutrien¡i a plantelor, cât ¿i pentru a evita blocarea elementelor nutritive aplicate prin fertilizare.

Efectuarea lucrårilor pe terenuri uscate sau prea umede ¿i cu ma¿ini ¿i echipamente grele duc la tasarea excesivå a solurilor, în special a celor cu un con¡inut mai ridicat de argilå, reducând capacitatea de produc¡ie cu pânå la 50%.

Prin aplicarea unor condi¡ionatori de sol, se poate reface capacitatea productivå a solurilor. Aceia¿i condi¡ionatori pot reface poten¡ialul productiv al so - lurilor afectate de inunda¡ii sau såråtu -

Fertilizarea/amendarea/ condi¡ionarea solului

råri secundare. Aplicarea corectå a fertilizårilor faziale

În general, fertilizårile faziale se re - ferå la utilizarea îngrå¿åmintelor azotoase, excep¡ie fiind culturile care sunt fertilizate prin fertigare (legume, pomi ¿i vie intensiv/superintensiv).

În toate cazurile este preferabil så se utilizeze formule cu eliberare controlatå sau treptatå, care determinå o utilizare ra¡ionalå a îngrå¿åmintelor ¿i reglarea proceselor fiziologice cåtre mårirea rezisten¡ei la stresul abiotic ¿i biotic.

Utilizarea fertilizan¡ilor foliari ¿i a biostimulatorilor

Pentru ca plantele så-¿i poatå des - få¿ura în mod normal procesele fiziolo gi - ce, este foarte important så fie asi gu rat echilibrul nutritiv. Absorb¡ia radicularå poate fi influen¡atå/dirijatå prin utili za rea diferitelor tipuri de îngrå¿åminte foliare.

Este foarte important så se cu noascå ce elemente sunt necesare pe anumite faze de vegeta¡ie, pentru a alege corect îngrå¿åmintele foliare necesare.

Un rol deosebit în cre¿terea rezisten¡ei la stresul abiotic ¿i biotic îl au pro

dusele/substan¡ele biostimulatoare.

Condi¡iile de climå dificile au determinat din ce în ce mai mult utilizarea produselor biostimulatoare, care pot echilibra/reechilibra procesele fiziolo gice în plante.

Diminuarea/excluderea efectelor determinate de arsurile solare

În afara unei nutri¡ii echilibrate în sol, fertilizare foliarå ¿i biostimulatori aplica¡i foliar, existå aståzi mai multe tipuri de produse care se pot folosi pentru reducerea pânå la excludere a efectelor negative generate de arsurile solare.

Utilizarea corectå a produselor de protec¡ie a plantelor sau/¿i a produselor pentru sånåtatea plantelor

Lupta pentru reducerea impactului negativ asupra mediului ¿i pentru re - ducerea reziduurilor din produsele agricole, a dus la dispari¡ia rapidå de pe pia¡å a unui nu mår foarte mare de produse de protec ¡ie a plantelor ¿i schimbarea paradigmei pentru asigurarea sånåtå¡ii plan telor.

Directivele UE solicitå industriilor care sunt responsabile pentru sånåtatea plantelor så gåseascå solu¡ii cât mai aproa pe de naturå pentru protec¡ia culturilor. Cre¿te astfel rolul nutri¡iei ca factor de asigurare a sånåtå¡ii plantelor.

Cre¿te rolul substituen¡ilor pentru substan¡ele active de sintezå, incluzând produse ob¡inute din materii naturale inerte sau organice, produse cu efect elicitor. Marile companii producåtoare de produse de protec¡ie a plantelor î¿i adapteazå ¿i ele produc¡ia ¿i produsele cåtre noile cerin¡e.

Nu trebuie så uitåm cå, în condi¡iile schimbårilor climatice, ac¡iunea unor agen¡i de dåunare a devenit mai agresivå ¿i dificil de anticipat.

În aceste condi¡ii este foarte importantå prevenirea apari¡iei atacurilor, cåci în momentul constatårii atacului s-ar putea så fie târziu.

De stringentå actualitate este ale - gerea corectå a tipului de produse pentru tratamente ¿i a combina¡iilor utilizate. Având în vedere presiunea de atac de duratå ¿i continuå a grupurilor de a gen¡i de dåunare, se recomandå utili zarea produselor cu ac¡iune sistemicå ¿i de duratå, combinatå cu produse de contact, cu stimulatori/fertilizan¡i complec¿i ¿i produse cu efect elicitor. Aten ¡ie înså la compatibilitatea fizicå/chi micå a produselor din amestecuri/combina¡ii.

Toate aspectele prezentate mai sus ne duc ¿i la concluzia cå abordarea sånåtå¡ii plantelor a devenit mai complexå, incubå luarea în considerare a mai multor factori ¿i limite/limitåri. Contextul este favorabil pentru dezvoltarea agriculturii inteligente, cu elemente ale agriculturii de precizie, sub presiunea determinatå de efectele schimbårilor climatice precum: radia¡ie solarå puternicå, apå mai pu¡inå ¿i repartizatå neuniform, temperaturi ex tre me ¿i în continuå cre¿tere, feno mene meteo externe (furtuni, grindinå, tornade, ploi toren¡iale).

Multe dintre programele de pro tec¡ie a plantelor concepute la planificarea culturii trebuie adaptate con di ¡iilor concrete apårute pe parcursul ciclului vegetativ.

Pentru a beneficia de programele speciale pe culturi adaptate schimbårilor climatice oferite de Naturevo, consulta¡i www.naturevo.ro, catalogul de produse ¿i reprezentan¡ii Naturevo din zona dumneavoastrå de activitate.

“Pentru a realiza Ce e bun din ce se ¿tie, Vå chemåm a cåuta Pe cei ce mai ¿tiu meserie!”

This article is from: