Marin Nedu, pregåtit så reziste încå unui an de secetå

CULTURI VEGETALE

Marin Nedu, preg\tit s\ reziste înc\ unui an de secet\

Marin Nedu a recoltat doar câteva tone de grâu ¿i orzoaicå, de pe cele 800 de hectare alocate acestor culturi în ferma sa, Miracom, de 1.700 de hectare, din Cåzåne¿ti, Ialomi¡a. Nici culturile de primåvarå nu aratå prea bine. Dar spune cå nu este îngrijorat. Chiar de ar fi så nu primeascå despågubiri de la stat, se descurcå, fiindcå experien¡a l-a învå¡at så fie prudent, så economiseascå, iar acum e pregåtit så reziste ¿i dacå anul urmåtor e tot a¿a.

Marin Nedu face agriculturå din 1975. Spune cå s-a obi¿nuit cu o ciclicitate de trei-patru ani agricoli buni urma¡i de unul prost, în care cel pu¡in un sezon e compromis.

Dupå seceta din 2012, au urmat ¿apte ani în care produc¡iile sale medii s-au apropiat de ori chiar au depå¿it 7 t/ha la grâu, 10 t/ha la porumb, 3,5 t/ha la floare. A¿a cå, de vreo patru ani, se tot pregåte¿te de un sezon ca acesta.

Prin urmare, nu doar cå nu a fost luat prin surprindere, ci are afacerea atât de bine consolidatå, încât î¿i permite ¿i investi¡ii în procesare, de care mul¡i al¡i fermieri nici nu vor så mai audå.

E adevårat, va beneficia de finan - ¡are europeanå, înså are nevoie ¿i de resurse proprii. A achizi¡ionat teren pentru a-¿i extinde spa¡iul de la sediul fermei, aflat la ¿osea, aproape de centrul comunei. Iar pe terenul respectiv va construi, peste câteva luni, o mare patiserie, în care va folosi fåina rezultatå din grâul produc¡ie proprie. Nu are moarå ¿i, cel pu¡in deocamdatå, nu plånuie¿te så construiascå una, ci va colabora cu un morar.

Investi¡ia este menitå så-i atragå în afacere pe fiica ¿i ginerele såu. Fiul lui Nedu are propria afacere - o fabricå de mobilier special, executat la comandå, pentru spa¡ii de birouri, ce func¡ioneazå tot în perimetrul societå¡ii Miracom.

“Copiii zic cå sunt pregåti¡i så preia ¿i afacerea din agriculturå. Eu încå nu sunt convins. Mai am câteva luni ¿i fac doar 70 de ani. Må mai ¡in curelele ¿i nici nu sunt omul care så stea lini¿tit, så citeascå ziarul. Cine ¿tie, poate cå se va instala în locul meu nepotul de nouå ani”, zice cu un zâmbet.

Pe de altå parte, este foarte preten - ¡ios când vine vorba de cuno¿tin¡ele pe care trebuie så le posede un fermier veritabil. Or, fiul såu a fåcut management, fata limbi stråine. A¿a cå s-a apucat så-¿i urce nepotul pe tractor...

El însu¿i absolvent de USAMV (la Bucure¿ti), Nedu are un of legat de fermierii “fabrica¡i” heirupist, într-o tentativå de încurajare artificialå a fermelor mici, prin programe cu finan¡are europeanå sau chiar na¡ionalå.

“Bunele practici în agriculturå sunt cunoscute ¿i respectate de marii fermieri. Teoretici enii bunelor practici sunt în afara problemei. Nu po¡i så recomanzi o dozå de 100 de kg de azot la porumb pentru o produc¡ie de 11 t/ha, când cultura are nevoie de 200 de kg!

Se exagereazå cu levigarea în pânza de apå freaticå, de¿i se produce doar în zonele cu pante pronun¡ate, nu ¿i unde terenul e plat. De altfel, e în in - teresul economic al fermierului ca azotul så fie folosit de plantå, nu så se spele. E adevårat, ¿i fermierul trebuie så fie competent.

Din påcate, fermierii mici, fåcu¡i peste noapte, nu sunt nepregåti¡i, nu respectå dozajul la aplicarea inputurilor ¿i ne trezim cå, de exemplu, pia¡a e plinå de pepeni în care concentra¡ia de nitra¡i depå¿e¿te de sute sau de mii de ori limita admiså. Fermierii ace¿tia nu respectå nici normele de mediu. Eu sunt verificat la sânge cu privire la gestionarea inputurilor, ei aruncå toate ambalajele de la erbicide pe lângå canalele de iriga¡ii”.

Anul acesta agricol le-a oferit observatorilor aten¡i câteva lec¡ii extraordinare, considerå Nedu. Este limpede cå ne confruntåm cu o climå în schimbare. Dincolo de secetå, au existat alternan¡e foarte mari de temperaturi de la o zi la alta ¿i de la noapte la zi. Pre cipi - ta¡iile variazå mult nu doar de la o regiune la alta, ci chiar în cadrul ace - leia¿i regiuni ¿i practic nu existå un are - al mai vast în care så fie acela¿i nivel de precipita¡ii.

Ferma Miracom este într-o zonå neirigabilå. Ca atare, tot ce se poate încerca sunt tehnologiile menite så diminueze efectul secetei. Iar Nedu ¿i fermierii vecini le testeazå pe toate.

De la semånat devreme, cu densitå¡i mari ¿i fertilizare abundentå, la semånat tardiv, cu densitå¡i ¿i fertilizare reduså. Înså toate au ajuns cam la acela¿i rezultat.

Nedu a renun¡at complet la aråturå, nu folose¿te nici måcar scarificarea, fiind adeptul convins al lucrårilor mi nime. Pe de altå parte, nu este deloc atras de covoarele vegetale.

“Zona ZIE, care ne-a fost bågatå pe gât fårå discernåmânt, ne adânce¿te paguba. Mai frec terenul, mai cheltuiesc bani cu motorina ¿i la înfiin¡are ¿i la des fiin¡are. Mai bine protejez terenul prin mulcire. Dacå nu fac aråturå, resturile vegetale råmân la suprafa¡a solu

lui ¿i îl protejeazå la fel de bine cum l-ar proteja cultura de înverzire”.

Nu folose¿te îngrå¿åminte foliare. Merge cu fertilizare de bazå, completând cu necesar de fosfor ¿i potasiu unde e cazul, iar azotul îl folose¿te la pregåtirea terenului.

A descoperit ¿i beneficiul îngrå¿å - mintelor microgranulate aplicate la însåmân¡are. Dar nu este convins de utilitatea cartårii agrochimice, fiindcå exactitatea acesteia depinde de prea mul¡i factori. “Solul este viu ¿i în continuå schimbare. Astfel, cartarea depinde de temperatura din momentul recoltårii probelor, de umiditate, de faza în care se aflå procesele din sol, de cointeresarea celor care o realizeazå de a livra cifre exacte sau inventate”.

Cheltuiala sa pe hectar e 800-1.000 de euro, iar profitul de 150-200 de euro/ha.

Nedu nu vinde niciodatå pe pie¡ele futures, chit cå e con¿tient cå acest instrument de valorificare a produc¡iei poate fi profitabil. Preferå så valorifice produc¡ia în anul urmåtor recoltårii, având spa¡ii de depozitare cu capacitatea de 10.000 de tone. Chiar ¿i acum mai are în silozuri câte o mie de tone de grâu ¿i de porumb.

Aceastå chibzuin¡å ¿i-a aråtat beneficiile din plin acum, când mul¡i fermieri au fost nevoi¡i så denun¡e contractele prin care ¿i-au antamat produc¡iile, pentru cå acestea nu au fost realizate.

Pânå pe data de 15 martie, grâul ¿i orzoaica aråtau excelent, astfel cå un fermier care a vândut pe futures avea toate motivele så spere la lovitura carierei. Înså, ce a urmat, se ¿tie.

“Nu a mai fost an în care grâul så arate a¿a de bine la desprimåvårare, înfrå¡it ¿i fårå pierderi de frunze, nici måcar în 2018, când am scos 9 t/ha la grâu. Înså gerul din 15 martie a distrus aparatul foliar. ªocul a fost foarte mare, fiindcå temperaturile au scåzut, brusc, de la plus 5-6 grade la minus 9 grade”. Dupå ger, seceta a pus plantele în imposibilitatea de a-¿i reface aparatul foliar. Au råmas cu tija principalå ¿i au produs câteva boa be, pe ici, pe colo. În lipsa înghe ¡ului, re zultatele ar fi fost asemånåtoare, poate doar întârziate, considerå fermierul.

Scenariul optimist s-a repetat în cazul culturilor de primåvarå. Pânå la începutul lunii iulie, porumbul ¿i floarea au vegetat aproape normal.

A urmat, înså, o perioadå canicularå, în urma cåreia cultura de porumb a suferit un ¿oc similar cu cel manifestat de grâu dupå înghe¡ul din 15 martie. Au început så se usuce frunzele, ceea ce înseamnå cå deficitul de apå din sol a ajuns la coeficientul de ofilire. Iar floarea-soarelui a råmas cu talie micå, la 50-60 cm. Inflorescen¡a e frumoaså. Polenizarea a fost bunå, semin¡ele sunt tari ¿i pline, dar mici. Produc¡ia depinde de cât vor mai putea cre¿te aceste semin¡e.

Nedu pune fenomenul de piticire al florii-soarelui pe seama stresului hidric. Plantele ¿i-au redus talia, pentru a face fa¡å secetei.

Înså, cum produc¡ia e fåcutå de frunze, iar plantele mici au aparat foliar propor¡ional redus, e pu¡in probabil cå acesta va putea asigura semin¡elor o nutri¡ie corespunzåtoare.

Robert VERESS

31