Re¡eta profitului la Agromec Vidra

CULTURI VEGETALE

Re]eta profitului la Agromec Vidra

Neculai Jigåu (74 de ani) ¿i Dan Jigåu (36 de ani), tatå ¿i fiu, adminis treazå împreunå societatea pe ac¡iuni Agromec, prin care lucreazå 1.300 de hectare la Vidra.

Folosesc tehnologii de vârf, pentru a ob¡ine produc¡ii pe måsurå. În condi¡iile acestui an: 6 t/ha la grâu, 8 t/ha la orz, 3,6 t/ha la rapi¡å, culturi neirigate.

Neculai a fost directorul SMA din lo - calitate, a supervizat conversia în Agro mec, iar în timp, el ¿i so¡ia au devenit unici ac¡ionari. Dan Jigåu s-a implicat în afacere acum 14 ani, dupå ce a absolvit Poli tehnica, specializare inginerie în limba englezå, ¿i facultatea de bånci-finan¡e tot în englezå. A primit oferte generoase de la mai multe multina ¡io nale, în concordan¡å cu inten¡iile sale ini¡iale, dar finalmente a decis så rå mânå în ¡arå, så continue ce a început tatål såu. Iar dacå tot a fåcut-o, a devenit un fermier priceput, cu cuno¿ - tin¡e polivalente, con ¿tient cå pentru a avea succes trebuie så ¿tie nu doar agronomie, ci ¿i econo mie, finan¡e, drept, chimie, me canicå.

Caz rar ¿i fericit, tatå ¿i fiul au viziuni identice în privin¡a administrårii fermei. Nici Neculai nu are re¡ineri în a cheltui sume uria¿e cu utilaje agricole de top, dacå socotelile dau cu plus.

De exemplu, au decis så inves - teascå un milion de euro în douå combine ¿enilate New Holland, cu heder special, pentru a evita pierderile la recoltare, aproape inerente în condi¡iile unui teren predispus la båltiri.

Ce-i drept, capitalul pentru utilaje este superior celui din alte ferme, fiindcå nu se investe¿te în achizi¡iile de teren, al cåror pre¡ în zonå este prohibitiv - s-a ajuns la 100.000 de euro/ha, din cauza presiunii dezvoltatorilor imobiliari. Doar 90 ha din suprafa¡a fermei sunt în proprietatea familiei Jigåu.

Cum au ob¡inut anul acesta 6 t/ha la grâu, în condi¡iile unui an în care cultura a beneficiat de un aport hidric de apro - ximativ 300 de litri/mp pe parcursul ve - geta¡iei, mai pu¡in de douå treimi din necesar?

Explica¡ia lui Dan Jigåu: “Lucrårile minime ale solului pot face diferen¡a. Am scarificat în iulie, apoi am tåvålugit terenul, iar patru luni mai târziu am semånat direct în acea scarificare. Patina de la semånåtoare nu pregåtea decât rândul din fa¡a sec¡iei de semånat. Nu må intereseazå så arate tarlaua frumos”.

Pentru a experimenta pe mai de - parte cu semånatul direct al grâului, rapi¡ei, orzului, Neculai ¿i Dan Jigåu au comandat o semånåtoare Horsch cu wave discuri, din cele produse de Yetter, în SUA, ¿i folosite de mai mul¡i producåtori de ma¿ini agricole pentru semåna - tul direct al porumbului.

Altå explica¡ie a succesului poate fi adaptarea nutri¡iei plantelor la tendin¡a de eroziune a solurilor, care în zonå sunt foarte diverse, de la nisipoase la luto-argiloase, cu varia¡ii mari chiar pe suprafe¡e mici.

“Acum 5-6 ani, solul avea un pH de 6,4 - 6,8, ceea ce nu e råu. Înså indicele de acidifiere era 3 ¿i ceva. A¿adar, ne confruntam cu o tendin¡å de acidifiere agresivå. Am decis så renun¡åm la nutri¡ia cu azot. Folosim nitrocalcar ¿i uree. Am reglat pH-ul ¿i odatå cu asta am putut så beneficiem de elementele blocate în sol”.

Grâul a fost semånat în perioada 1 - 20 octombrie. S-au efectuat douå ferti - lizåri de bazå, una cu DAP ¿i una cu un fertilizant mai scump, de la Timac sau

Fermierii Dan Jig\u [i Neculai Jig\u

CICH. În vegeta¡ie, primåvara, s-au aplicat trei fertilizåri. De regulå se mer - ge pe patru, înså seceta a fost o stavilå, de unde ¿i pierderea de produc¡ie de o tonå/ha fa¡å de sezonul 2-18-2019.

La grâu s-au realizat trei treceri cu fungicide, la orz douå. În privin¡a soiurilor, sunt folosite doar cele stråine, despre care Dan Jigåu sus¡ine cå îi oferå un spor de produc¡ie de 0,5 - 1 t/ha, în medie multianualå.

Rapi¡a a fost semånatå între 5-10 septem brie ¿i a råsårit în octombrie. Dan Jigåu explicå beneficiile lucrårii minime a solului: “Am avut rapi¡å råså - ritå cu 13 litri de apå pe minimum tillage, dar råsåritå doar par¡ial cu 37 de litri dupå aråturå”.

Cheltuiala medie depå¿e¿te 1.000 de euro/ha, dar produc¡iile sunt pe måsurå. Într-un an bun: 8 t/ha la grâu, 4 t/ha rapi¡å, 10 t/ha orz, 12 t/ha la po rumb, 4 t/ha floare. Anul acesta sunt a¿teptate produc¡ii de 10-11 t/ha la porumb ¿i 3- 3,5 t/ha la floare.

Robert VERESS