3 minute read
Magazin
PESCUITUL [i V+N|TOAREA Cicada, o nou\ p\c\leal\ pentru avat
Dupå zile numeroase cu viituri ¿i inunda¡ii, Dunårea s-a mai domolit. Nivelul apei este tot sus, dar fluviul nu mai amenin¡å cå debitul uria¿ va nåvåli iar peste oameni ¿i animale, distrugând a¿ezårile aval de zonele unde s-au tåiat påduri.
Chiar pe timpul prohibi¡iei, dar ¿i al pandemiei, “jmecherii” ¿i riveranii descurcåre¡i au braconat lini¿ti¡i la scrum - bie ¿i nu numai. Victime au cåzut ¿i ava¡ii, vânåtori neobosi¡i.
În preajma malului
Pe Dunåre, ori râurile (canalele) mari, barca låsatå la vale în curent trebuie conduså la o lungime de lansare (15-20 m) de mal. Sub malurile înalte, la adåpostul coroanelor ¿i rådåcinilor scufundate, prin hå¡i¿ul de ramuri înghi¡ite de ape – acolo pânde¿te avatul så atace cârdurile de albiturå. Pentru asta este supranumit ¿i “lupul oble¡ilor”. Face parte din familia ciprinide - aceea a crapului, dar este un pe¿te råpitor ce trå - ie¿te in râurile mari de la deal ¿i câmpie ¿i, fire¿te… în Dunåre. În mod obi¿nuit se prind exemplare pânå la 1,5 kg, dar
cel mai mare avat publicat cu ani în urmå in revista Pescar modern a cântårit 9,5 kg!
Ca så prindå avat pescarii folosesc lansete u¿oare, lungi de 2,1 - 2,4 m, cu ac¡iune rapidå, pentru a lansa precis, având mulinete u¿oare cu fir mono –0,22-0,28 mm pe tambur, sau fir textil 0,10- 0,15 mm. Se pescuie¿te la vobler - modele ce seamånå cu obletele, la oscilante mici, ori la rotative (Mepps Aglia nr. 3 ¿i 4), dar ¿i la twistere, mai nou la cicade ¿i voblere vibe, dar ¿i la mu¿te artificiale - streamere ce imitå pe¿ti¿ori. Practic orice nålucå traså repede prin apå este o posibilå pradå pentru avat! A¿a se întâmplå ¿i cu ¿irul de mu¿te ce imitå un cârd de baboi ¿i se pune în monturå, dupå nålucå - lingurå, vobler sau… cicadå. Dacå avatul nu atacå la suprafa¡å un lucru este clar - rezultate se ob¡in cu cicade ori cu vibe.
Mereu la vânåtoare
Ava¡ii î¿i trådeazå adesea prezen¡a prin pleoscåiturile repetate, dacå vâ - neazå la suprafa¡å, urmårind cârdurile de oble¡i. A¿a se întâmplå la confluen¡e – unde “se taie” apele ¿i lupii cu solzi se a¡in în linul dintre curen¡i, de unde pornesc în haitå la atac. ªi când este vorba de nåluca pescarului, se reped cu for¡å ¿i vitezå.
Din barcå se pot controla mai u¿or locurile de vânåtoare, låsând barca la vale ¿i oprind-o unde avem atac. Ava - tul nu-i capricios ca ¿tiuca, ori circumspect precum ¿alåul – dacå este la vânåtoare va ataca nåvalnic, de la prima trecere a nålucii. Fi¡i precau¡i, cåci un pe¿te mai råsårit poate fugi cu nåluca prin hå¡i¿ ¿i… l-a¡i pierdut!
Pentru a pescui la cicadå este important så ghici¡i nivelul la care avatul ata - cå. A¿a ¿ti¡i ce nålucå så alege¡i, cu ce vitezå ¿i la ce adâncime så conduce¡i cicada. Uneori acolo unde vâneazå ava¡ii pute¡i da ¿i de biban. Face¡i selec¡ie alegând mårimea potrivitå a nålucii ¿i adaptând viteza de deplasare ¿i adâncimea de evolu¡ie. Pe¿tii vor sesiza diferen¡a! Dacå ave¡i noroc ¿i l-a¡i prins, nu uita¡i cå-i un pe¿te adevårat, care meritå cru¡at ¿i ocrotit, cåci nu are carne gustoaså, ci plinå de oase ¿i cam fadå. Elibera¡i deci ava¡ii – så mai atace måcar o datå!