Zootehnia jude¡ului Dâmbovi¡a

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zootehnia jude]ului Dâmbovi]a

Jude¡ul Dâmbovi¡a are o suprafa¡å de teren arabil de 175.338 de hectare. Printre culturile mari, cea mai întinså suprafa¡å o ocupå porumbul - 65.055 ha, urmat de grâu la mare distan¡å 32.184 ha.

Peste 2.700 de hectare cu grâu, orz, rapi¡å ¿i alte culturi de toamnå au fost afectate grav de secetå. La culturile de primåvarå, încå nu au terminat de eva luat integral, dar solicitårile depå¿esc 8.000 de hectare.

Zootehnia este ¿i ea într-un impas evident. Jude¡ul mai are 36.977 de vite (din care 27.175 efective matcå), 62.338 porci (1.582 efective matcå), 88.963 de oi (50.837 efective matcå), 36.444 ca pre (13.565 efective matcå), 2.777.179 påsåri (1.416.738 efective mat cå).

Cea mai afectatå specie råmâne por cul, care este ¿i cel mai dorit pe mesele românilor. În fermele de porci, pesta porcinå africanå a fåcut ravagii ¿i crescåtorii nu au mai populat halele.

Eugen Marin, director adjunct la Direc¡ia Agricolå a jude¡ului, crede cå, în zootehnie, efectele au fost indirecte.

“Efectivele scad continuu. Måsurile 6.1 ¿i 6.3 au ajutat zootehnia o vreme. Majoritatea tinerilor au luat vaci de lapte. Înså toate ac¡iunile nefire¿ti au efect cumulativ în zootehnie. Lipsa for¡ei de muncå este cel mai grav lucru.

Existå fermieri care au dus vacile ¿i oile la munte ¿i nu le-au mai muls. Fer mele mari de vaci cu lapte, cum e ferma Erba¿u de la Våcåre¿ti, î¿i continuå activitatea. Din påcate, dispare zoo teh nia din zona montanå ¿i colinarå, de¿i s-au anun¡at måsuri de sprijin”, spune Eugen Marin. 34

“La scurt timp dupå ce a venit Petre Daea la MADR, s-au cerut informa¡ii privind abatoarele pentru zona montanå, pentru construirea stânelor tradi ¡ionale. Au apårut oferte de abatoare mobile.

Eugen Marin, director adjunct DAJ Dâmbovi]a

Ca så fie lucrurile clare, am invitat un reprezentant de la DSV pentru a vedea cum se face un abator mobil. Ordinul 11, Ordinul 113 trebuie respectate. Abatoarele mari sau mici trebuie så îndeplineascå acelea¿i condi¡ii.

Ca så func¡ioneze, trebuie auto riza¡ie valabilå. Pentru sacrificat bovine, linia trebuie så aibå 4 metri înål¡ime. ANSVSA are ni¿te reglementåri exage rate, dar se ¡ine de ele.

În Dâmbovi¡a este un singur punct de sacrificare, la Pietro¿i¡a, pentru vacå ¿i oaie. De la revolu¡ie încoace, au fost 6 abatoare noi, inclusiv cel de la Råcari, care acum e distrus complet. Pe toate lea închis DSV prin amenzi. Aba torul de la Pucioasa func¡ioneazå rar, cu programare la douå-trei såptåmâni. Mai este la Câmpulung-Muscel un abator mic. Animalele sunt duse pentru sacrificare la Måne¿ti, Prahova”, explicå directorul.

“În zona de ¿es, se face mecanizare 100%. Eu pot så fac fân natural, dar am nevoie de cosa¿i. Un kilogram de fân må costå cât trei kilograme de lucernå în zona de ¿es. Aici nu pot cosi mecanic.

Terenul trebuie pregåtit cu agregate de nivelat, fårå cioate, buturi. Eu am 5 cositoare ¿i toate s-au stricat.

Ar trebui delimitate zona pentru culturå, zona pentru fâne¡e ¿i zona de på¿unat exclusiv. Restul trebuie re-împådurit. Dacå unul ¿i-a pus pomi în mijlocul fâne¡ei, trebuie så-i protejez proprietatea. ºapii distrug planta¡iile tinere cu coarnele ¿i omul se supårå.

În primul PNDR, a fost Måsura 1.4.1: se acordau 7.500 de euro pe timp de 5 ani pentru un fermier. Când se înscria, îi fåcea 3 dosare cu ii, pfa etc. Dupå trei ani, mai trebuiau 3 dosare.

În Spania, dosarul pentru 1.500.000 de euro avea 30 de pagini. Unii s-au gândit cå, dacå iau banii, radiazå ferma din primul an, dar au fost pu¿i la platå.

Cu ani în urmå, era ¿i Måsura 1.2.2. pentru instalarea tinerilor. Am douå fete. Le-am convins så råmânå aici ¿i le-am fåcut câte un proiect de 25.000 de euro. În cei 5 ani cât a durat proiectul, MADR a schimbat procedurile de 17 ori. Este inadmisibil! Le-am restituit prima tran¿å de sprijin ¿i am terminat cu ei”, poveste¿te Eugen Marin.

Ce vom face oare când nu vom mai avea pe cine ajuta så stea pe deal sau, ¿i mai greu, pe munte?

Viorel PATRICHI