Produc¡ii optime la porumb

CULTURI VEGETALE

Produc]ii optime la porumb

dr. Horia-Victor H|LM|JAN

USAMV Bucure[ti

Anul acesta a func¡ionat regula produce cine are apå. Din ploaie, din iriga¡ii sau din apa freaticå.

În anii ce vor urma, profitul va depin de mult mai mult de tehnologia aplicatå, de rela¡ia dintre elementele tehnolo gice. În Statele Unite, un grup de univer sitari ¿i cercetåtori au propus o nouå abor dare a tehnologiilor.

Ei se a¿teaptå ca produc¡iile mari, profitabile ¿i prietenoase cu mediul, så se ob¡inå prin optimizarea rela¡iilor dintre mai multe elemente tehnologice, iar fermierii vor trebui så combine douå sau mai multe practici agricole.

O parte din aceste optimizåri trebuie fåcute între hibrizi ¿i câteva aspecte tehnologice.

Un råspuns în func¡ie de sacii vân du¡i în ultimii 3 ani este acesta: cutåricå Pioneer, Olt, cutårescu Pioneer, apoi Dekalb, Dekalb, apoi Pioneer, cutare KWS etc.

De ce nu am dat numele hibrizilor Pioneer, Dekalb sau KWS? Pentru cå nu conteazå numai poten¡ialul lor de produc¡ie, care este mare, nimic de zis ¿i destul de des în aceea¿i ordine, ci conteazå mai ales extensia ¿i consultan¡a pentru materializarea poten¡ialului de produc¡ie, realizate de echipele tehnice ¿i de vânzare ale companiilor mai sus citate.

Altfel spus, s-ar putea ca diferen¡ele dintre hibrizi så nu fie foarte mari când sunt compara¡i în vitrine, deoarece po ten¡ialul lor de produc¡ie este unifor mizat de cerin¡ele diferite fa¡å de densitate, fertilizare, apå etc., dar profitul va fi mult mai mare la hibrizii cum påra¡i de la companiile care vor vinde la pachet semin¡e ¿i consultan¡å.

Iatå câteva informa¡ii care au nevoie de consultan¡å specialå despre hibrizii folosi¡i. 1. În Florida (probabil fårå stres hidric) l Produc¡ia cea mai mare (10,3 t/ha), utilizând o dozå de azot de 90 kg

Care sunt cei mai dori¡i hibrizi de fermieri?

N/ha, a fost ob¡inutå la o densitate de 90.000 plante/ha. La densitatea de 30.000 plante/ha s-au ob¡inut 7,4 t/ha, iar la 60.000 plante/ha, 9,5 t/ha. l Sporul de produc¡ie de 800 kg/ha (10,3 t/ha - 9,5 t/ha) a costat cu un plus de 34.000 b.g./ha. l Majoritatea fermierilor din Româ nia ar alege varianta de mijloc, cu densitatea de 60.000, pentru a diminua efec tul unui posibil stres hidric, când plantele nu suportå densitå¡i mari. l Cea mai mare produc¡ie din experien¡å (14,5 t/ha) a fost ob¡inutå cu 90.000 plante/ha, când s-a fertilizat cu 270 kg N/ha. Ar putea fi de luatå în calcul doar pe solurile u¿oare cu aport minim al solului (14,5 t/ha * 20 kg N/t - consum specific = 280 kg N/ha). 2. În Colorado, hibrizii au råspuns în mod diferit la cre¿terea dozei de azot l La 170 kg N/ha, hibridul A a rea lizat o produc¡ie de 14 t/ha. La doza de azot de 250 kg N/ha produc¡ia a scåzut la 13,8 t/ha. l Hibridul B, la acelea¿i doze de azot, a realizat produc¡ii de 14,2 t/ha ¿i 16,4 t/ha. 3. În Virginia, pe un sol slab apro vizionat cu fosfor ¿i potasiu, dacå se aplicå numai fosfor, produc¡ia cre¿te cu 190 kg/ha. Când se fertilizeazå numai cu potasiu, sporul este de 4.700 kg/ha, iar când se administreazå P ¿i K, produc¡ia cre¿te cu 6.300 kg. Cum la noi nu prea se fac analize agrochimice ¿i suntem convin¿i cå este destul potasiu în sol, nu existå riscul så ob¡inem sporuri atât de mari aplicând potasiu.

Concluzii l Primul lucru care trebuie stabilit când se elaboreazå o tehnologie este mårimea produc¡iei planificate. l Recomandårile pentru fertilizare pe care le fac firmele care efectueazå car tårile/analizele agrochimice ¡in seama, de cele mai multe ori, de produc¡iile “vi sate”/dorite de fermieri, dar nereali za bile deocamdatå. O propunere: l La media produc¡iilor din ultimii 3 ani se adaugå 1.500 kg/ha. l Se mai adaugå câte 1.000-1.500 kg/ha de fiecare datå când se rea lizeazå produc¡ia planificatå. l Hibrizii reac¡ioneazå diferit la densitate ¿i doza de îngrå¿åminte. l Dacå nu vom ¿ti råspunsul fiecårui hibrid la interac¡iile cu elementele teh nologice, nu vom putea elabora tehno logiile optime pe care ni le dorim. l În scurt timp, pia¡a semin¡elor va fi dominatå de companiile care vor vinde la pachet semin¡e ¿i consultan¡å. l Fermierii care vor folosi hibrizi “necu noscu¡i” riscå så ob¡inå profituri mici: fie vor cheltui prea mult pentru inputuri fårå råspuns în produc¡ie, fie nu vor valorifica pe deplin poten¡ialul lor de produc¡ie.