CULTURI VEGETALE
Produc]ii optime la porumb dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti
Anul acesta a func¡ionat regula produce cine are apå. Din ploaie, din iriga¡ii sau din apa freaticå. În anii ce vor urma, profitul va depinde mult mai mult de tehnologia aplicatå, de rela¡ia dintre elementele tehnologice. În Statele Unite, un grup de universitari ¿i cercetåtori au propus o nouå abordare a tehnologiilor. Ei se a¿teaptå ca produc¡iile mari, profitabile ¿i prietenoase cu mediul, så se ob¡inå prin optimizarea rela¡iilor dintre mai multe elemente tehnologice, iar fermierii vor trebui så combine douå sau mai multe practici agricole. O parte din aceste optimizåri trebuie fåcute între hibrizi ¿i câteva aspecte tehnologice.
Care sunt cei mai dori¡i hibrizi de fermieri? Un råspuns în func¡ie de sacii vându¡i în ultimii 3 ani este acesta: cutåricå Pioneer, Olt, cutårescu Pioneer, apoi Dekalb, Dekalb, apoi Pioneer, cutare KWS etc. De ce nu am dat numele hibrizilor Pioneer, Dekalb sau KWS? Pentru cå nu conteazå numai poten¡ialul lor de produc¡ie, care este mare, nimic de zis ¿i destul de des în aceea¿i ordine, ci conteazå mai ales extensia ¿i consultan¡a pentru materializarea poten¡ialului de produc¡ie, realizate de echipele tehnice ¿i de vânzare ale companiilor mai sus citate. Altfel spus, s-ar putea ca diferen¡ele dintre hibrizi så nu fie foarte mari când sunt compara¡i în vitrine, deoarece poten¡ialul lor de produc¡ie este uniformizat de cerin¡ele diferite fa¡å de densitate, fertilizare, apå etc., dar profitul va fi mult mai mare la hibrizii cumpåra¡i de la companiile care vor vinde la pachet semin¡e ¿i consultan¡å. 32
Iatå câteva informa¡ii care au nevoie de consultan¡å specialå despre hibrizii folosi¡i. 1. În Florida (probabil fårå stres hidric) l Produc¡ia cea mai mare (10,3 t/ha), utilizând o dozå de azot de 90 kg N/ha, a fost ob¡inutå la o densitate de
90.000 plante/ha. La densitatea de 30.000 plante/ha s-au ob¡inut 7,4 t/ha, iar la 60.000 plante/ha, 9,5 t/ha. l Sporul de produc¡ie de 800 kg/ha (10,3 t/ha - 9,5 t/ha) a costat cu un plus de 34.000 b.g./ha. l Majoritatea fermierilor din România ar alege varianta de mijloc, cu densitatea de 60.000, pentru a diminua efectul unui posibil stres hidric, când plantele nu suportå densitå¡i mari. l Cea mai mare produc¡ie din experien¡å (14,5 t/ha) a fost ob¡inutå cu 90.000 plante/ha, când s-a fertilizat cu 270 kg N/ha. Ar putea fi de luatå în calcul doar pe solurile u¿oare cu aport minim al solului (14,5 t/ha * 20 kg N/t - consum specific = 280 kg N/ha). 2. În Colorado, hibrizii au råspuns în mod diferit la cre¿terea dozei de azot l La 170 kg N/ha, hibridul A a realizat o produc¡ie de 14 t/ha. La doza de
azot de 250 kg N/ha produc¡ia a scåzut la 13,8 t/ha. l Hibridul B, la acelea¿i doze de azot, a realizat produc¡ii de 14,2 t/ha ¿i 16,4 t/ha. 3. În Virginia, pe un sol slab aprovizionat cu fosfor ¿i potasiu, dacå se aplicå numai fosfor, produc¡ia cre¿te cu 190 kg/ha. Când se fertilizeazå numai cu potasiu, sporul este de 4.700 kg/ha, iar când se administreazå P ¿i K, produc¡ia cre¿te cu 6.300 kg. Cum la noi nu prea se fac analize agrochimice ¿i suntem convin¿i cå este destul potasiu în sol, nu existå riscul så ob¡inem sporuri atât de mari aplicând potasiu.
Concluzii l Primul lucru care trebuie stabilit când se elaboreazå o tehnologie este mårimea produc¡iei planificate. l Recomandårile pentru fertilizare pe care le fac firmele care efectueazå cartårile/analizele agrochimice ¡in seama, de cele mai multe ori, de produc¡iile “visate”/dorite de fermieri, dar nerealizabile deocamdatå. O propunere: l La media produc¡iilor din ultimii 3 ani se adaugå 1.500 kg/ha. l Se mai adaugå câte 1.000-1.500 kg/ha de fiecare datå când se realizeazå produc¡ia planificatå. l Hibrizii reac¡ioneazå diferit la densitate ¿i doza de îngrå¿åminte. l Dacå nu vom ¿ti råspunsul fiecårui hibrid la interac¡iile cu elementele tehnologice, nu vom putea elabora tehnologiile optime pe care ni le dorim. l În scurt timp, pia¡a semin¡elor va fi dominatå de companiile care vor vinde la pachet semin¡e ¿i consultan¡å. l Fermierii care vor folosi hibrizi “necunoscu¡i” riscå så ob¡inå profituri mici: fie vor cheltui prea mult pentru inputuri fårå råspuns în produc¡ie, fie nu vor valorifica pe deplin poten¡ialul lor de produc¡ie. Profitul Agricol 38/2020
