Profitul Agricol nr. 38, din 14 octombrie 2020

nr. 38 din 14 octombrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 38/2020 Redactor - ¿ef

Pâinea noastrå cea de toate zilele, u¿or modificatå genetic De la Buenos Aires, Reuters semnaleazå cå Argentina a omologat grâul HB4, dezvoltat de compania Bioceres. Este un grâu modificat genetic, pentru a fi rezistent la secetå, ¿i va fi un game-changer, cum spun americanii. Adicå va schimba regulile jocului. Pânå acum cutuma era så nu se introducå în culturå grâu OMG, de¿i de cercetat era cercetat probabil de toate companiile de biotehnologii. ¥n primul rând, observå Reuters, studiile Bioceres, care au implicat CONICET, organismul argentinian pentru certificarea tehnologiilor, UNL, o mare universitate argentinianå ¿i mai multe laboratoare de cercetare molecularå, s-au desfå¿urat cu o discre¡ie nemaivåzutå pentru cât de mul¡i oameni au implicat. Reuters se teme så spunå “în secret”.

Dar, când CEO-ul Bioceres declara cå “de aståzi Argentina duce transformarea tehnologicå la un nivel interna¡ional”, iar ministrul argentinian al cercetårii explica presei cå semin¡ele de grâu HB4 înseamnå minimizarea pierderilor de recoltå ¿i o mai mare predictibilitate a culturii, nici pre¿edintele CIARA, camera de comer¡ cu cereale a Argentinei, nici pre¿edintele Wheat Quality Council din Statele Unite nu auziserå måcar despre HB4.

Sigur cå Europa se leagånå încå în iluzia cå nu va fi acceptat de cumpåråtori. Adevårat, Argentina trebuie så convingå acum Uruguay ¿i Brazilia så accepte noua varietate, dar cât crede¡i cå le va lua? Cumpåråtorul din cele douå Americi nu are fi¡ele celui european. Pentru el, eticheta de GMO nu este un pretext så distrugå raftul cu produse.

Grâul modificat genetic, dacå va fi a¿a productiv ¿i rezistent cum este prezentat de marketingul Bioceres, se va întinde ca focul. ªi, så nu credem cå americanii vor fi motorul.

Sau, nu doar ei. Americanii probabil vor avea cel mai penetrant marketing. ¥nså cele mai mari suprafe¡e cultivate cu grâu le au India ¿i Rusia. Iar pentru aceste douå ¡åri, un grâu care are nevoie de mai pu¡inå apå este aur curat.

Probabil Europa, ecologistå cum o ¿tim, nu îl va accepta în culturå. Dar îl va accepta ca import, cum face acum cu soia din Brazilia. Iar România, dacå nu î¿i articuleazå de pe acum råspunsul european, riscå så råmânå cu regretul anilor când era un jucåtor pe pia¡a grâului la Marea Neagrå.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 38/2020

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii A fost omologat grâul modificat genetic Promisiunea unor noi despågubiri Mai mul¡i bani pentru agricultori, nu pentru “beneficiari” Syngenta a cumpårat liderul pie¡ei de biologice

7 7 8 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia de porumb

12 14

Asocia]ii profesionale Copa-Cogeca: de ce este important så fim membri Cum func¡ioneazå Copa-Cogeca Demersul Clubului Fermierilor împotriva plafonårii obligatorii

16 17 18

Culturi vegetale Semne bune în vestul ¡årii Anularea semånatului, o op¡iune? ªi în Neam¡ este deficit mare de apå Tranzac¡iile pe Matif, a doua afacere a lui Tiberiu Stan

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

20 21 22

24

Adrian Oros: Nu to¡i cei 800.000 de fermieri care depun cereri la APIA ar trebui så primeascå subven¡ie!

A fost majorat ajutorul pentru cre¿terea animalelor Proiectul agricol al PSD: în 4 ani, subven¡ia va fi 420 de euro

9 9

Remus Borza fermier ¿i avocat

38

Ma[ini & utilaje

10

Battle Delta: Erbicidarea din toamnå a culturilor de cereale påioase 26 Rezultatele ob¡inute de hibrizii Saaten-Union la Drajna 28 Kubota - vedeta expozi¡iei Salon Vert din Fran¡a Nu vinde¡i (ieftin) paiele!

30 Noi echipåri la remorcile Claas Cargos Liviu Bålånici, Avantajele ma¿inilor de fertilizat nemul¡umit de Bogballe amortizarea investi¡iilor în digital 31 Informa]ii externe Produc¡ii optime la porumb 32 Nobelul pentru pace l-a primit ONU Proteste violente Opinii ale fermierilor sud-africani Pledoarie pentru asigurårile agricole 33 Magazin Cu undi¡a, în prag de toamnå, Cre[terea animalelor la caras Zootehnia jude¡ului Dâmbovi¡a 34 Fiesta lopåtarilor Viorel Hapenciuc î¿i vinde produsele Gest caritabil 36 prin târguri fåcut de un fermier din Timi¿

40 42 44

45 45

48 49 50

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII A fost omologat grâul modificat genetic Reuters semnaleazå cå Argentina a omologat grâul HB4, dezvoltat de compania Bioceres. Este un grâu modificat genetic, pentru a fi rezistent la secetå.

Pâna acum, cutuma era så nu se introducå în culturå grâu OMG, chiar dacå era studiat probabil de toate companiile de biotehnologii.

Numele de HB4 vine de la gena hahb4 descoperitå în anii ‘90 la floarea-soarelui ¿i care este responsabilå de rezisten¡a plantei la secetå.

Tehnologia derivatå din gena aceasta este folosit deja la porumb ¿i sfecla de zahår OMG. Compania argentinianå a fost prima care a reu¿it så o adapteze la soia ¿i la grâu.

Grâul HB4 are nevoie de o cantitate reduså de precipita¡ii ¿i rezistå la stropirea cu glufosinat de sodiu. Varietatea a fost dezvoltatå de compania Trigall Genetics, o asociere între argentinienii de la Bioceres ¿i grupul francez Florimond Desprez.

Promisiunea unor noi desp\gubiri În jur de 1 milion de hectare de porumb ¿i floarea-soarelui sunt calamitate de seceta cruntå de anul acesta. Dar, Ministerul Agriculturii nu are, nici la ora aceasta, date precise, recunoa¿te ministrul Adrian Oros. ¥nså, mai spune ministrul, se studiazå varianta unor despågubiri pentru culturile de primåvarå. Doar cå probabil vor fi în sumå mai micå decât s-a acordat pentru cele de toamnå.

“Este incorect ca cei cu culturi de toamnå så fie despågubi¡i, iar cei cu culturi de primåvarå så nu fie”, spune ministrul.

Dar tot el atrage aten¡ia cå nu este productiv så se plåteascå anual despågubiri de la buget, iar fermierii så piardå produc¡ia.

Profitul Agricol 38/2020

“Aceste despågubiri nu acoperå nici o treime din pierderi. Cel mai bine ar fi så investim masiv în sisteme de iriga¡ii”, crede Adrian Oros.

Anul acesta, pentru culturile de toamnå lovite de secetå s-au plåtit despågubiri în jur de 200 de milioane de euro. “Dacå mai dåm încå 200 de milioane, ar fi 400 de milioane.

Oare câte zeci de mii de hectare am fi irigat dacå investeam ace¿ti bani în sistemul de iriga¡ii?”, se întreabå retoric ministrul.

Pânå atunci, råmâne în aer promisiunea unor despågubiri pentru culturile de primåvarå lovite de secetå.

pagin\ realizat\ de Andrei OSTROVEANU

Ofelia Nalbant, noul director general Borealis România Pe 20 octombrie, Ofelia Nalbant, 53 de ani, a devenit directorul general Borealis L.A.T pentru România ¿i Republica Moldova. Ea îl înlocuie¿te pe Cålin Pop, care a renun¡at la pozi¡ie în urmå cu douå luni.

Nalbant ¿i-a prezentat în urmå cu trei såptåmâni demisia de la TorosAgroport (ex-Agrium-Agroport), distribuitor de îngrå¿åminte, care în urmå cu un an a fost preluat de Toros Agri (Turcia), de la Nutrien (Canada). “Sunt entuziasmatå de acest pas înainte pe care îl fac în carierå ¿i de aceastå nouå provocare”, declarå Ofelia Nalbant, care va råmâne în conducerea ARCPA (Asocia¡ia Românå a Comercian¡ilor de Produse Agricole), unde ocupå func¡ia de vicepre¿edinte.

Recensåmânt agricol de probå ¥n perioada 12-23 octombrie, în România se va desfå¿ura recensåmântul agricol de probå.

Vor participa în jur de 4.500 de exploata¡ii agricole, aleator selectate din toatå ¡ara. Va fi de fapt o verificare complexå a instrumentarului statistic. Colectarea datelor se va face electronic, softul fiind pus la dispozi¡ie de STS, Serviciul de Transmisiuni Speciale.

Recensåmântul General Agricol se va face în 2021 Anul viitor, în perioada februarieaprilie, se va desfå¿ura Recensåmântul General Agricol. Acesta va avea ca datå de referin¡å anul precedent, 2020.

Recensåmintele agricole se fac de obicei o datå la 10 ani ¿i asigurå informa¡ii statistice pentru realizarea unui “tablou” agricol na¡ional.

Totodatå, este un instrument util în definirea politicilor agricole ¿i de dezvoltare ruralå. Runda 2020 va eviden¡ia schimbårile survenite din 2010 încoace.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Legea vânzårii terenurilor va fi prorogatå?

Pe 8 octombrie, Guvernul a analizat prorogarea (amânarea) termenului de intrare în vigoare a Legii nr.

175/2020. Articolul III din lege spune ca aceasta intrå în vigoare la 60 de zile de la data publicårii în Monitorul Oficial. Or, legea a fost publicatå în Monitorul Oficial din 14 august ¿i este în vigoare din data de 13 octombrie. De ce are interes Guvernul så o amâne?

Un articol de lege, mai mult sprijin pentru iriga¡ii ¥ntr-un comunicat, APPR salutå modificarea articolului 34 din Legea Îmbunåtå¡irilor Funciare, nr. 138/2004.

“Este un demers vital pentru extinderea sistemului de iriga¡ii sau desecare ¿i drenaj, combaterea eroziunii solului etc.”, se aratå în comunicarea asocia¡iei.

Pe scurt, modificarea ar permite realizarea de sisteme de iriga¡ii pe terenurile altora, fårå acordul proprietarilor. Astfel, tot mai mul¡i fermieri vor putea efectua lucråri de îmbunåtå¡iri funciare, ceea ce va duce inclusiv la cre¿terea gradului de absorb¡ie a fondurilor europene, crede APPR. Exporturile de grâu românesc: 507 milioane euro România a exportat 2,55 milioane de tone de grâu ¿i meslin în primul semestru din acest an, în cre¿tere cu aproape 13% fa¡å de aceea¿i perioadå din 2019, spun datele Ministerului Agriculturii. Valoarea exporturilor de grâu ¿i meslin este de 507,63 milioane de euro. Meslinul este un amestec de grâu cu secarå în propor¡ie 2-1.

Potrivit balan¡ei comerciale cu produse agroalimentare, grâul ¿i meslinul ocupå pozi¡ia a doua, dupå porumb, în topul livrårilor pe pie¡ele externe. Diferen¡a este cå anul acesta în România s-au produs doar 5,5 milioane tone de grâu, fa¡å de 9,4 milioane tone anul trecut.

8

Mai mul]i bani pentru agricultori, nu pentru “beneficiari” A¿a cum iarna îi ia mereu prin surprindere pe primari, pe ziari¿ti îi surprinde cå, în fiecare an, cei mai mari beneficiari de subven¡ii din agriculturå sunt, fire¿te, marii fermieri.

53,1 milioane de euro au încasat primele 10 ferme din România, scrie Agerpres, cu o atent ascunså mânie proletarå. Iar textul agen¡iei na¡ionale de ¿tiri este preluat ¿i rostogolit de toatå presa. Ia uite ce de bani pentru doar 10 fermieri.

Pe primul loc råmâne Agricost SA din Bråila, cu 11,81 milioane de euro, în cre¿tere fa¡å de anul precedent, când a încasat 9,18 milioane de euro.

Vine la rând Smithfield România, din Timi¿, cu 8,58 milioane de euro; Avicola SA Buzåu - 5,64 milioane de euro; Transavia SA din Alba - 5,28 mili-

oane de euro; Intercereal SA din Ialomi¡a - 4,9 milioane de euro; Vanbet Vaslui, cu 4,42 milioane de euro; Emiliana West Rom din Timi¿ - 3,41 milioanede euro; Agrisol Interna¡ional RO SRL din Ialomi¡a - 3,30 milioane de euro; Padova Agricultura din Bråila 3,25 milioane de euro ¿i Maria Trading din Cålåra¿i - 2,81 milioane de euro.

Din 2,89 miliarde de euro, cele mai mari ferme din România abia prind 53 de milioane. Oare î¿i închipuie cineva, la modul serios, cå sunt 843.000 de beneficiari, cum le spune APIA, care lucreazå pe bune terenul?

Sunt 607.695 “fermieri” care lucreazå între 1 ¿i 5 ha, iar la nivelul anului 2018, au încasat 257 milioane de euro.

Andrei OSTROVEANU

Syngenta a cump\rat liderul pie]ei de biologice Compania Syngenta a cumpårat Valagro, liderul pie¡ei de produse biologice, cu experien¡å de 40 de ani. Nu a fost precizatå valoarea tranzac¡iei. Se estimeazå cå pia¡a produselor biologice se va dubla în cinci ani. Valagro va continua så func¡ioneze ca brand independent, dar va beneficia de resursele Syngenta Crop Protection pentru a accelera inovarea ¿i cre¿terea. Anul trecut, veniturile sale au fost de 175 mil. dolari, iar rata anualå de cre¿tere este de 10%. Compania are 700 de angaja¡i, 13 subsidiare ¿i opt fabrici. “Aceastå achizi¡ie subliniazå ambi¡iile noastre de cre¿tere ¿i ne pozi¡ioneazå drept unul dintre cei mai puternici jucåtori de pe

pia¡a produselor biologice. Investi¡ia face parte din angajamentului de douå miliarde de dolari fåcut pentru a ajuta fermierii så facå fa¡å efectelor schimbårilor climatice ¿i de a îmbunåtå¡i sustenabilitatea agriculturii, ca parte a Good Growth Plan (n.r. - Planul de cre¿tere sustenabilå)”, a declarat Erik Fyrwald, CEO al Syngenta Group.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 38/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Adrian Oros> Nu to]i cei 800.000 de fermieri care depun cereri la APIA ar trebui s\ primeasc\ subven]ie!

“Aståzi, în România este un feno“Am r\mas nepl\cut surprins s\ aflu men îngrijoråtor. Proprietarii de terec\ acest lucru se petrece în aproape nuri sunt beneficiarii subven¡iilor ¿i, toate zonele din ]ar\ [i chiar într-un prope deasupra, mai percep ¿i arenda de cent îngrijor\tor. la cei care le lucreazå påmântul”, reSigur, o s\ sup\r\m pe unii propricunoa¿te ministrul Adrian Oros. etari, dar este ilegal s\ primeasc\ [i subEste vorba despre cei care încaven]ii, [i s\ cear\ [i arenda de la cel care seazå subven¡ia pe terenul (mult, lucreaz\ pamântul”, a continuat minispu¡in) pe care îl au în proprietate, dar trul Adrian Oros. care nu lucreazå efectiv acel teren, ci Legisla¡ia (adicå OUG 3/2015) l-au dat altora, fårå contract de arendå legal. Cåci, dacå aveau forme legale, spune limpede, la art. 7, alin. 1, cå benu puteau încasa subven¡ia. neficiarii plå¡ilor prevåzute la art. 1 alin. 2 (adicå schema de platå unicå Pe pagina de Facebook a pe suprafa¡å) sunt fermierii activi perProfitului Agricol, anun¡ul soane fizice ¿i/sau persoane juridice ministrului a atras o fur- care desfå¿oarå o activitate agricolå tunå de comentarii, culmea, în în calitate de utilizatori ai suprafe¡elor de teren. acord cu ministrul.

Iar mul¡i ne-au semnalat o altå Råmâne de våzut cum ¿i cât de reneregulå, derivatå din aceasta.

Sunt proprietari de terenuri care, pede va rezolva Ministerul Agriculturii pe lângå subven¡ie, au încasat ¿i aceastå chestiune, acum, dacå tot a despågubirile acordate de Guvern aflat de ea! pentru culturile de toamnå afectate Andrei OSTROVEANU de secetå.

A fost majorat ajutorul pentru cre[terea animalelor În ¿edin¡a de Guvern din data de 8 octombrie a fost adoptatå Hotårârea de suplimentare a ajutorului de stat pentru anul 2020, de la 54 mii lei la 65 mii lei.

Repartizarea pe specii se realizeazå propor¡ional cu sumele solicitate prin cererile ini¡iale anuale, respectiv: - 30.000 mii lei pentru taurine, Profitul Agricol 38/2020

bubaline, porcine ¿i ecvine; - 35.000 mii lei pentru ovine ¿i caprine.

Suma de 65.000 mii lei se suportå de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale pe anul 2020.

Viorel PATRICHI

Groupama a plåtit daune de 100 de milioane de lei Societatea de asiguråri Groupama a plåtit daune de 37 milioane de lei pentru anul agricol 2019 - 2020, (secetå, furtuni ¿i grindinå). În baza dosarelor deja avizate pânå la aceastå datå, valoarea totalå a daunelor plåtite se va situa în jurul sumei de 100 milioane de lei. Culturile cele mai afectate au fost cele de porumb ¿i floarea-soarelui.

Groupama a asigurat 830.000 de hectare ¿i råmâne singura companie care acoperå riscul de secetå cu un produs care este subven¡ionabil.

Exporturile de porumb: 3,3 milioane tone România a exportat 3,377 milioane de tone de porumb în primele ¿ase luni ale acestui an, în cre¿tere cu 28% fa¡å de aceea¿i perioadå din 2019, spun datele Ministerului Agriculturii. Valoarea exporturilor de porumb este de 665,45 milioane euro.

România a ob¡inut anul trecut o produc¡ie de 16,99 milioane de tone de porumb, în scådere cu 9% (1,67 milioane de tone) fa¡å de 2018, când a raportat 18,66 milioane de tone, de¿i suprafa¡a însåmân¡atå a fost mai mare cu 240.000 de hectare. Anul acesta seceta a distrus peste 2 milioane de hectare cu culturi agricole, porumbul fiind una dintre cele mai afectate culturi.

Rezervå de grâu pentru 17 luni Iordania ¿i-a majorat rezervele de grâu la 1,35 milioane de tone, o cantitate suficientå pentru a-i acoperi necesarul timp de 17 luni, ¿i vrea så continue så le creascå. “Iordania este interesatå så î¿i majoreze rezervele strategice pentru a garanta siguran¡a alimentarå pe fondul incertitudinilor provocate de coronavirus”, a declarat un reprezentant al Regatului Ha¿emit. Pe måsurå ce livrårile de produse alimentare devin mai problematice, statele din Orientul Mijlociu încearcå så î¿i îmbunåtå¡eascå accesul la cereale ¿i alte culturi agricole.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Proiectul agricol al PSD> în 4 ani, subven]ia va fi 420 de euro Såptåmâna trecutå PSD ¿i-a prezentat programul de guvernare, defalcat pe domenii economice. Introducerea în proiectul agricol a fost fåcutå de Daniel Botånoiu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii în mandatul lui Petre Daea.

douå culturi, tomate ¿i vinete, dar probabil a fost doar un exemplu pentru mass-media.

Tot la capitolul bani pentru agriculturå a fost adåugatå ¿i o sus¡inere pentru comisionul fondurilor de garantare.

¥n rest, în noul program agricol îl pute¡i recunoa¿te cu u¿urin¡å pe cel vechi: sprijin pentru procesarea cerealelor, pentru zootehnie, abatoare, centre de colectare, ambalare, desfacere, magazine locale etc. Totul pentru consumatorul român.

Este un program coerent, cu måsuri Meritå subliniatå în¡elegerea schimrealiste, care (ar fi bine - n. red.) så bårilor climatice ca pe o slåbiciune ¿i fie implementate”, î¿i deschidea competitivå, atât a României, cât ¿i a prezentarea Daniel Botånoiu.

UE în general. “Vom pierde competi¡ia Trecând repede prin fiecare temå în cu China, cu SUA, cu Orientul Mijlociu”, parte, observåm cå sunt dintre cele ar- se îngrijoreazå Botånoiu. hidiscutate în arealul agro-politic: menAm remarcat ¿i tenta¡ia digitalului în ¡inerea oamenilor în mediul rural, pås- abordarea agricolå, våzut ca o cale de trarea tradi¡iilor, reducerea migra¡iei, încredere între consumator ¿i producåsitua¡ia tinerilor de la ¡arå, indepen- torul agricol. den¡a alimentarå, pia¡å localå, cerPSD ar vrea så remodeleze ¿i procetarea etc. gramul Cornul ¿i Laptele. Cum nu poate Dar PSD a sim¡it cå trebuie så pluseze cu ceva ¿i a fåcut-o la subven¡ie.

420 de euro pânå în 2024.“Vom milita pentru cre¿terea subven¡iilor.

Aståzi ele au fost diminuate ¿i vrem så ajungem la un nivel de 420 de euro în 2024. 420 de euro care så cumuleze toate måsurile ¿i din Politica Agricol Comunå ¿i de la nivel na¡ional”, explicå serios Botånoiu.

Pe lângå subven¡ie, se mai pregåte¿te ¿i o stimulare a creditårii, probabil prin subven¡ionarea dobânzii.

Daniel Botånoiu a vorbit despre 80% în cazul creditelor pentru achizi¡ionarea de terenuri agricole ¿i 90% pentru cei ce fac investi¡ii în spa¡ii protejate. Aici au fost aduse în discu¡ie

“

10

så îl extindå la studen¡i, are în vedere orientarea lui spre båtrâni ¿i categoriile defavorizate. Ba chiar ¿i în spitale.

Sus¡inerea tinerilor fermieri va merge nu doar pe måsuri de atragere spre agriculturå, ci ¿i pe måsuri de sprijinire a celor care au deja ferme.

Iriga¡iile ¿i managementul apei fac ¿i ele parte dintre preocupårile partidului. Botånoiu le în¡elege ca pe o za, ce face parte din marele lan¡ produc¡ie agricolå - industrie alimentarå. Tot aici este prinså ¿i dezvoltarea sistemului antigrindinå.

O noutate, implicarea avia¡iei civile pentru protejarea spa¡iilor urbane de grindinå. “Nu po¡i da cu rachete antigrindinå deasupra ora¿elor”, spune, pe bunå dreptate, Botånoiu.

Un capitol distinct a primit stimularea ¿i promovarea produselor ecologice ¿i a celor tradi¡ionale. Promovarea produselor române¿ti, a raselor autohtone, a semin¡elor române¿ti sunt o oportunitate ¿i se înscriu în linia europeanå a Pactului Verde.

Programul de cercetare-inovare porne¿te de la sta¡iuni, dar le împinge, spune Botånoiu, så lucreze cu organiza¡iile producåtorilor, så implice liceele agricole, universitå¡ile agricole, iar toate cuno¿tin¡ele ob¡inute så ajungå în practicå, la fermier.

“Sectorul agricol reprezintå unul dintre cele mai sigure ¿i puternice motoare de cre¿tere economicå ¿i o importantå surså de locuri de muncå pentru popula¡ia din mediul rural.

Dar, la 100 de euro plåti¡i de consumatorul român, fermierului român îi revin doar 6,5 euro”, a fost mesajul manifest de încheiere.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 38/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 187 euro/t (=) 916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.09 - 2.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. ¥n såptåmâna 28 septembrie - 2 octombrie pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Nov Dec Mar

28.09 121 119 115

29.09 122 120 117

30.09 123 121 119

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Mar

28.09 203 205 207

29.09 205 207 210

01.10 124 122 120

02.10 125 123 121 $/t

30.09 01.10 02.10 207 209 210 210 211 213 211 213 215

la 279 dolari/tonå (1.144 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 28 septembrie.

Principalele destina¡ii ale exportului: Coreea de Sud 97.170 tone, Indonezia 85.170 tone, Mexic 57.070 tone, Columbia 55.770 tone, Japonia 27.770 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 239 dolari/tonå (980 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.09 Rouen 177 Dunquerque 179 Pallice 179 Creil FOB 175 Moselle FOB 170 Rouen FOB 185

29.09 30.09 179 181 181 183 181 183 177 179 171 173 187 189

România

02.10 185 187 187 183 177 191

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 28.09 29.09 30.09 01.10 Nov 231 233 235 237 Dec 229 231 233 235 Mar 215 217 219 221

02.10 239 237 222

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie, este de 183 dolari/tonå (750 lei), mai mare cu 2 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 2 octombrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 161 euro/tonå (789 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 183 euro/tonå (897 lei).

A crescut cu 4 euro/tonå ¿i

Nov Dec Mar

28.09 145 150 151

29.09 147 151 153

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.09 Bordeaux 163 Pallice 159 Rhin 161 Bordeaux FOB 157 Pontivy 179

12

$/t

30.09 01.10 02.10 149 151 150 153 155 153 155 157 155 euro/t

29.09 30.09 01.10 02.10 165 167 169 167 161 163 165 163 163 165 167 165 159 161 163 161 181 183 185 183

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

La bursa Dunquerque pre-

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2020 este de 177 dolari/t (743 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 173 dolari/t (709 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

FOB Constan¡a 189 euro/t (+4) 926 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.09 - 2.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 191 euro/tonå (936 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¡ul a fost de 187 euro/tonå (916 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå.

euro/t 01.10 183 185 185 181 175 190

fost de 207 dolari/tonå (849 lei), cu o cre¿tere de 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 177 euro/tonå (867 lei). A crescut cu 7 euro/tonå.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 163 euro/tonå (799 lei).

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 199 dolari/tonå (816lei), fa¡å de 191 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 28.09.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 euro/tonå (808 lei), cu o cre¿tere de 4 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

28.09 29.09 30.09 01.10 02.10 191 193 195 197 199 195 197 199 201 202

Profitul Agricol 38/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 28 septembrie - 2 octombrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele.

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 430 dolari/tonå (1.763 lei), cu 5 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 septembrie.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

28.09 369 373 369

29.09 373 375 370

$/t 30.09 375 377 373

01.10 377 379 375

02.10 375 377 373

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.09 - 2.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

28.09 153 159 169 171

29.09 155 160 170 172

30.09 157 161 171 173

01.10 159 163 173 175

02.10 157 161 170 171

163 163

165 167 169 165 165 167 169 165

PREºURI

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 28 septembrie - 2 octombrie 2020, a fost de 197 dolari/tonå (808 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 425 dolari/tonå (1.742 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 385 dolari/tonå (1.578 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

28.09 701 693 697

29.09 30.09 01.10 703 705 707 695 697 699 699 700 701

$/t 02.10 705 697 700

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 157 euro/tonå (769 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 165 euro/tonå (808 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 septembrie.

Argentina: pentru livrare în noiembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 195 dolari/t (799 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 157.770 tone ¿i Japonia 11.170 tone.

Sorg

28.09 - 2.10.2020

na 97.770 tone, Italia 85.770 tone, Bangladesh 77.770 tone, Indonezia 57.770 tone ¿i Mexic 37.170 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

28.09 29.09 30.09 01.10 02.10 193 195 197 199 197 195 197 199 201 199

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

28.09 29.09 30.09 01.10 02.10 377 379 381 383 385 379 381 383 385 389

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 355 euro/tonå (1.739 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Nov Dec

tere cu 4 dolari/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie, este de 347 dolari/tonå (1.423 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 2 oct., a fost de 351 dolari/tonå (1.439 lei), în cre¿-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 357 dolari/t (1.464 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

28.09 29.09 30.09 01.10 02.10 347 349 351 353 351

euro/t

28.09 29.09 30.09 01.10 02.10 Dieppe 351 353 355 357 355

Rapi¡å

mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 375 euro/tonå (1.837 lei), cu 6 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 sept.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 371 euro/tonå (1.818 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 28 septembrie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 371 euro/tonå (1.818 lei),

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

28.09 Rouen 363 Dunquerque 365 Moselle 369

02.10 371 371 375

29.09 365 367 370

30.09 367 369 371

01.10 369 370 373

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Ian Mar

28.09 387 391 393

29.09 389 393 394

30.09 390 394 395

01.10 391 395 397

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

279 dolari/t

Profitul Agricol 38/2020

+6

207 dolari/t

+4

$/t

28.09 29.09 30.09 01.10 02.10 417 419 421 423 425 419 421 423 425 427

430 dolari/t

+5

197 dolari/t

$/t 02.10 388 389 393

+4 13

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.733 milioane tone, cu 62 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20.

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.459 milioane tone, cu 55 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

La nivel mondial, vor fi 501 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 5 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Sorgul va ajunge la 61 milioane tone, cu 3,4 milioane mai mult ca în 2019/20.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 157 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de cea din 2019/20.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 605 milioane tone, cu 28,5 milioane mai mult fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 368 milioane tone, cu 32 milioane mai mare decât în 2019/20.

Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 69 milioane tone, cu 0,2 milioane tone mai pu¡in decât în 2019/20.

Floarea-soarelui va ajunge la 51 milioane tone, mai micå cu 3,5 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 48 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mare decât în 2019/20.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 116,3 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 octombrie 2020.

14

Produc]ia de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 197 milioane hectare, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha), SUA (33,4 milioane ha, cu 1,4 mil. ha mai mult decât anul trecut), Brazilia (19,5), India (9), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Ucraina (5,4), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,7).

Produc¡ia medie mondialå pentru 2019/20 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11,4 tone/ha, SUA (11,2 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), UE (7,3), Ucraina (7), China (6,2), Brazilia (5,6), Fed. Ruså (5,4) ¿i Africa de Sud (5).

Produc¡ia mondialå este pognozatå de anali¿tii USDA la 1,158 milioane tone, mai micå cu aproape 3,6 mil. tone fa¡å de luna trecutå, dar cu 42 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2019/20. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (374 milioane tone, mai pu¡in cu 4,5 mil tone fa¡å de luna trecutå), China (260 milioane tone), Brazilia (110 miProduc¡ia mondialå de porumb este în scådere din cauza recoltelor slabe din SUA ¿i Ucraina. S-au înregistrat cre¿teri ale produc¡iei doar în Africa ¿i în Serbia.

Comer¡ul mondial cu porumb a scåzut ¿i el. Sunt importuri mai mici în Uniunea Europeanå, Iran ¿i Kenya, dar mai mari în Arabia Sauditå, Vietnam ¿i Irak. Exporturile sunt, de asemenea, în scådere, în primul rând din cauza volumelor mici exportate din Ucraina. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut de la 3,50 dolari/bu¿el la 3,60 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

lioane tone, mai mare cu 2 mil. tone), UE (66 milioane tone), Argentina (50), Ucraina (36,5 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone ca luna trecutå), Mexic (28), India (28), Fed. Ruså (15), Canada (14) ¿i Africa de Sud (14). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (311 milioane tone), China (279 milioane tone), UE (87 milioane), Brazilia (70), Mexic (45), India (28,2), Egipt (17,3), Japonia (16), Vietnam (16), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (12,3), Nigeria (11,5). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA cu 58 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 39 milioane, Argentina (34 mil. tone), Ucraina (30,5 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (4 milioane tone).

La importatori, pe primul loc este UE (24 milioane tone), urmeazå Mexic (18,3 mil. tone), Japonia (16), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (12 mil. tone), Egipt (11) ¿i Iran (9 mil. tone).

Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 300 milioane tone, cu 4 milion de tone mai mici decât în anul de pia¡å 2019/20.

La licita¡iile din luna septembrie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 28 dolari/tonå, la 209 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 24 dolari/tonå, la 202 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au ajuns la 206 dolari/tonå, fa¡å de 188 dolari cât a fost luna trecutå.

Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 20 dolari/tonå, la 203 dolari/tonå.

Marilena R|DUCU

Profitul Agricol 38/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

Copa-Cogeca> de ce este important s\ fim membri Aderarea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare la Copa Cogeca este, indiferent de unde ai privi-o, o situa¡ie pozitivå. Chiar ¿i numai pentru simbolism, România trebuie så fie în cea mai mare organiza¡ie a agricultorilor europeni. Printre primii care a sus¡inut asta a fost Daniel Botånoiu, pe vremea când era lider de asocia¡ie profesionalå.

Nici când a intrat în administra¡ia ministerialå, Botånoiu nu a uitat asta. Era firesc så îl rugåm pe el så explice în detaliu de ce este atât de important acest demers.

P

rin aderarea la Copa-Cogeca se oferå producåtorilor români posibilitatea så î¿i exprime punctele de vedere care vor avea un impact direct asupra activitå¡ilor lor.

Comitetul Organiza¡iilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeanå COPA ¿i Confedera¡ia Generalå a Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeanå - COGECA reprezintå interesele

16

producåtorilor agricoli ¿i sectorului de aprovizionare ¿i comercializare din industria agroalimentarå în propor¡ie de 70%, iar GEOPA este sindicatul investitorilor din agriculturå - organiza¡ia reprezentativå la nivel european a patronatului din agriculturå.

Este extrem de important så fim în måsurå så ne exprimåm pozi¡ia asupra

anumitor chestiuni, deciziile noastre fiind adoptate prin majoritate calificatå.

România se numårå printre statele mari, care beneficiazå de 12 voturi (numårul maxim de voturi alocate unei ¡åri) în procesul intern de adoptare a deciziilor ¿i, prin urmare, joacå un rol important în influen¡area deciziilor CopaCogeca.

Acest lucru este înså posibil doar prin intermediul unei participåri active, atunci când existå interesul de a promova o anumitå orientare în diferite privin¡e.

Producåtorii din România au urmåtoarele avantaje: - Limba românå utilizatå ca limbå oficialå în cadrul discu¡iilor purtate în

Profitul Agricol 38/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE Copa-Cogeca, iar prin aceasta reprezentan¡ii producåtorilor vor avea toate informa¡iile ¿i documentele traduse; - Acces rapid la noutå¡i, grupe de lucru, campanii de promovare, coresponden¡å cu oficiali europeni, pozi¡ii, adrese, comunicate de pres, rapoarte, seminarii ¿i evenimente; - Examinarea problemelor legate de dezvoltarea politicii agricole comune; - Reprezentarea intereselor sectorului agricol în ansamblu; - Cåutarea solu¡iilor de interes comun, men¡inerea ¿i dezvoltarea rela¡iilor cu autoritå¡ile comunitare ¿i cu alte organiza¡ii reprezentative sau par tenerii sociali stabilite la nivel european; - Reprezentan¡ii organiza¡iilor membre ale Uniunii Europene din diferite sectoare de produc¡ie agricole ¿i zone discutå chestiuni legate de sectorul lor, respectiv sau de zonå, ¿i propun solu¡ii la problemele ridicate; - Coordonarea activitå¡ii în contextul global al agriculturii, politicii ¿i politicii agricole în general; - ªanse egale de reprezentare pentru toate sectoarele ¿i zonele împreunå; - Participarea la elaborarea de strategii ¿i politici privind dezvoltarea durabilå a agriculturii; - Participarea la armonizarea legisla¡iei agricole în acord cu organizarea comunå de pia¡å din Uniunea Europeanå; - Participarea la implementarea politicilor agroalimentare na¡ionale ¿i comunitare; - Promoveazå concuren¡a loialå între “actorii” din pia¡å.

Reprezentan¡ii producåtorilor din România vor putea face lobby în rela¡ia cu Consiliul de Mini¿tri:  înaintea oricårei ¿edin¡e de Consiliu a mini¿trilor agriculturii din Uniunea Europeanå, cei doi pre¿edin¡i ai Copa-Cogeca se întâlnesc cu pre¿edintele în func¡ie al Consiliului de Agriculturå;  scrisori oficiale, pozi¡ii, întâlniri.

Profitul Agricol 38/2020

Reprezentan¡ii producåtorilor din România vor putea face lobby în rela¡ia cu Parlamentul European:  contact strâns cu Comitetul de Agriculturå ¿i alte Comitete ale Parlamentului;  participarea la audierile publice;  contact direct ¿i nemijlocit cu europarlamentarii.

Reprezenta¡ii producåtorilor din România vor avea contact cu Comisia Europeanå prin: - Contact cu Comisarii Europeni ¿i participarea Comisarilor Europeni la

¿edin¡ele Presidium-ului Copa-Cogeca; - ªedin¡e regulate cu membrii Cabinetului Comisiei Europene; - Contact cu Directoratele-Generale ¿i ¿efii de Unitå¡i din cadrul Comisiei Europene; - Participare regulatå ¿i activå a reprezentan¡ilor Copa-Cogeca în cadrul ¿edin¡elor grupurilor consultative ale Comisiei Europene; - Prezentarea pozi¡iilor Copa-Cogeca bazate pe rezultatele Grupurilor de lucru; - Reprezentan¡ii Copa-Cogeca sunt ale¿i des Pre¿edin¡i ai Grupurilor consultative.

Pe scurt despre cum func]ioneaz\ Copa-Cogeca Principiul pe care se bazeazå activitatea Copa-Cogeca este atingerea unei pozi¡ii comune în domeniile de politicå relevante pentru agricultorii no¿tri ¿i pentru cooperativele agricole.

Nu este întotdeauna u¿or, înså acesta este cu siguran¡å obiectivul nostru de bazå. Capacitatea noastrå de a influen¡a deciziile la nivelul UE are la bazå principiul pozi¡iei comune.

Trebuie så existe disponibilitatea de a ajunge la un compromis atunci când situa¡ia o cere, aspect esen¡ial pentru succesul activitå¡ilor de lobby.

Procesul decizional intern al CopaCogeca îl reflectå pe cel din cadrul Consiliului.

Copa-Cogeca are mai multe grupuri de lucru, care îndeplinesc un rol important din punct de vedere tehnic ¿i politic. Acestea sunt întotdeauna asociate unui grup consultativ organizat de Comisia Europeanå.

Fiecare grup are un pre¿edinte ¿i un vicepre¿edinte, ale¿i în mod democratic de cåtre grup pentru o perioadå de doi ani. Rolul lor este foarte important pentru atingerea compromisurilor la nivelul grupului în ceea ce prive¿te pozi¡ia sau contribu¡ia noastrå.

Orice expert cu un înalt nivel de experien¡å, din orice stat membru, poate deveni pre¿edinte sau vicepre¿edinte al grupurilor, cu condi¡ia så fie ales de cåtre grup.

De la nivel tehnic, pozi¡ia este transmiså la nivel general, fiind analizatå de o structurå alcåtuitå din reprezentan¡ii na¡ionali ai fiecårei organiza¡ii membre, cu sediul la Bruxelles ¿i/sau în capitalele statelor membre.

România are nevoie de o persoanå calificatå pentru a asigura legåtura dintre nivelul tehnic (grupurile de lucru) ¿i nivelul politic (Praesidium-ul).

Nu se poate vorbi despre o "pozi¡ie" a Copa-Cogeca decât dacå aceasta este adoptatå de cåtre Praesidium.

Este un avantaj så fim acolo unde lucrurile se decid, este important ca producåtorii din România så fie bine informa¡i ¿i proteja¡i, este, de asemenea, important ca sectorul agroalimentar românesc så progreseze, så creeze locuri de muncå ¿i så men¡inå activitå¡ile din mediul rural.

dr. ing. Daniel BOT|NOIU 17

ASOCIA}II PROFESIONALE

Demersul Clubului Fermierilor

împotriva plafon\rii obligatorii Clubul Fermierilor Români pentru Agriculturå Performantå a semnat, împreunå cu alte 10 asocia¡ii europene de profil, o pozi¡ie comunå prin care cere deciden¡ilor europeni påstrarea caracterului voluntar al plafonårii plå¡ilor directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generalå efectuatå în cadrul planurilor strategice na¡ionale.

Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolå Comunå, cât ¿i CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreunå cu planul de redresare din criza Covid-19.

Semnatarii documentului sunt: - Camera Agrarå a Republicii Cehe; - Asocia¡ia Agricolå a Republicii Cehe; - Camera Agricolå ¿i Alimentarå Slovacå; - Ini¡iativa de Afaceri Agricole ¿i Alimentare; - Confagricoltura, Italia; - Consiliul Agricol Danez; - Asocia¡ia Na¡ionalå a Producåtorilor de Cereale, Bulgaria; - Camera de Agriculturå ¿i Comer¡, Estonia; - Parlamentul Fermierilor Letoni; - Asocia¡ia Lituanianå a Companiilor Agricole; - Clubul Fermierilor Români pentru Agriculturå Performantå din România.

Conform celor 11 asocia¡ii din centrul ¿i estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie ¿i degresivitate a plå¡ilor directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme ¿i întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativå a produc¡iei agroalimentare ¿i a terenurilor cultivate din UE ¿i care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice ¿i de mediu.

18

arhiva foto> Conferin]a anual\ a Clubului Fermierilor, 2019

Limitarea sau reducerea plå¡ilor directe va duce în multe pår¡i ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabå calitate, o îngrijire mai proastå a mediului ¿i pre¡uri mai mari la alimente deoarece: l Penalizeazå fermierii care au investit ¿i dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE; l Amenin¡å competitivitatea UE în sectorul agroalimentar fa¡å de ¡årile ter¡e; l Va limita dezvoltarea ¿i investi¡iile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu ¿i climå; l Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dåunåtoare asupra for¡ei de Idea plafonårii reprezintå o måsurå cu efecte asimetrice asupra statelor membre ¿i regiunilor Uniunii ¿i, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finan¡are pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie så råmânå o politicå puternicå, comunå, finan¡atå în mod adecvat ¿i capabilå så råspundå necesitå¡ii de securitate alimentarå, precum ¿i la a¿teptårile ¿i cerin¡ele de protec¡ie a mediui ¿i adaptare la schimbårile climatice.

muncå ¿i asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scuti¡i de måsurile de control ¿i de eco-condi¡ionalite; l În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la cre¿terea inutilå a pre¡urilor arendei, penalizând to¡i fermierii. “În aceste vremuri extrem de fragile ¿i incerte, este esen¡ial så dåm fermierilor no¿tri o viziune clarå ¿i durabilå ¿i så le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investi¡iilor ¿i recunoa¿tere societalå”, sus¡ine consor¡iul de asocia¡ii europene din domeniul agricol.

“Trebuie så ne protejåm fermierii ¿i trebuie så recunoa¿tem contribu¡ia lor extraordinarå la rezilien¡a lan¡ului agroalimentar european în aceste momente dificile.” În contextul în care discu¡iile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de pozi¡ie reprezintå un instrument strategic în influen¡area deciziilor politice de la Bruxelles ¿i în echilibrarea discu¡iilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organiza¡ii europene ale fermierilor care semneazå documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din ¡årile lor, pentru a sus¡ine aceastå pozi¡ie comunå care este în interesul fermierilor.

Clubul Fermierilor Români Profitul Agricol 38/2020

CULTURI

VEGETALE Semne bune în vestul ]\rii De la vest la est, situa¡ia agriculturii variazå foarte mult, atât în privin¡a produc¡iilor, cât ¿i a perspectivelor noului an agricol.

Dacå în vest produc¡iile au fost aproape normale, iar necesarul de apå a fost refåcut, în est sunt fermieri care ¿i-au planificat så nu semene grâu dacå nu vin ploi de 300 l/mp.

Mihai Budai, director tehnic la Agroind Cauaceu, inginer agronom de profesie, spune cå nu se poate intra în câmp pentru lucråri. Rezerva de apå s-a refåcut. Nici tratamente la rapi¡å sau recoltarea porumbului nu se pot face. În ultima perioadå precipita¡iile însumaserå 130 l/mp. Întârzierea semånatului påioaselor are ¿i avantaje. Nu se va mai produce atacul gândacului ghebos, viermii sârmå se retrag la hibernare, musculi¡a Delia, care anul trecut a fåcut pråpåd prin larvele depuse la baza plantelor, nu va mai produce pagube. Nici cicadele ¿i afide, care favorizeazå virozele, nu vor mai fi o problemå.

Tratamentele la cultura de rapi¡å au fost fåcute. A mai råmas o suprafa¡å de 150 ha de erbicidat pentru samulastrå, o zi de lucru. Porumbul s-a recoltat 4042%, în fermå dar colegii nu au reu¿it så culeagå decât 15-20% din porumb.

Chiar dacå per ansambul situa¡ia este foarte bunå, mai ales comparativ cu estul ¡årii, ¿i în zonå, în ultimii trei ani fermierii s-au confruntat cu secetå pedologicå pânå la sfâr¿itul lui mai, dar 20

Mihai Budai, director tehnic Agroind Cauaceu

apoi, an de an, au venit ploi.

Ploile sunt înså comasate pânå în 15 iulie, datå dupå care nu mai cad cantitå¡i importante.

“Am avut o oarecare ¿i¿tåvire la porumb. Produc¡iile sunt cam cu o tonå ¿i jumåtate mai mici decât erau a¿teptårile 11-11,5 t/ha, din cauzå cå greutatea hectolitricå este de 66-70 kg/hl, când ar fi trebuit så fie de 76-82 kg/hl, în func¡ie de hibrid”, spune Budai.

Culturi cu ratå mare de profit Implementarea sistemelor de iriga¡ii a permis introducerea unor culturi cu profitabilitate ridicatå.

Au fost cultivate 120 ha de mazåre verde boabe pentru consum uman ¿i porumb zaharat pe 40 ha, culturå dublå de porumb zaharat dupå orz pe 30 ha ¿i fasole verde pe 55 ha, dupå mazåre.

Au fost încheiate în prealabil contracte cu o fabricå de produse congelate, din Oradea. La mazåre se poate face profit de 3-4.000 lei/ha, dar cu eforturi mai mari.

La porumb zaharat pentru industrializare profitul este de 5.000 lei/ha. Nu este înså o solu¡ie ce se poate extinde pe suprafe¡e

mari din cauza volumului de muncå ¿i a investi¡iilor necesare.

“La 12 t/ha ¿i aproape 60 de bani/kg aproape cå råmân cu 3.000 lei ¿i la porumb boabe, culturå integral mecanizatå”, remarcå Budai.

Investi¡ia în culturile men¡ionate e mai mare: erbicide scumpe pentru combaterea buruienilor. Insecticidele sunt ¿i ele mai scumpe întrucât dåunåtorii specifici legumelor se combat mai greu, nu cu insecticide de contact ieftine.

Pe de altå parte, el observå cå numero¿i fermieri încearcå så-¿i reducå cheltuielile cât pot de mult, ca urmare a riscurilor generate de secetå. La tratamente încearcå så foloseascå generice, cu 30-40% mai ieftine, la fertilizarea de toamnå cu complexe reduc cantitå¡ile, nu prea trec de 200 kg/ha. Unii chiar nu fertilizeazå de toamnå ¿i aplicå în primåvarå 27.13,5 pentru a stimula dezvoltarea rådåcinilor, dat în mustul zåpezii. Azotul simplu aplicat stânjene¿te dezvoltarea rådåcinilor în prima fazå. Trebuie a¿teptat 5-7 zile, så porneascå în vegeta¡ie, ¿i abia apoi se poate aplica.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 38/2020

CULTURI VEGETALE

Anularea sem\natului, o op]iune?

Cu Petre Boboc, fermier din Teleorman, am vorbit pe data de 7 octombrie. În noaptea precedentå se adunaserå precipita¡ii de 5 l/mp.

A semånat rapi¡å pe 500 ha, pe 2025 august, dar råsårise pe doar 30% din suprafa¡å ¿i începuse deja så sufere din lipsa apei.

Folose¿te hibrizi de la Bayer ¿i Corteva. A optat pentru timpurii ¿i semi-timpurii pentru a evita valul de cåldurå de la maturitate ¿i a avea o oarecare e¿alonare a recoltårii. ªi-ar dori o prognozå sigurå a condi¡iilor meteo ¿i a pre¡urilor. ªtie cå nu se poate.

“Noi ne facem datoria. Am început semånatul la grâu ¿i a¿teptåm. Nu ¿tim ce va veni!”, spune Boboc. Terenul a fost pregåtit în condi¡ii bune. De la recoltare a fåcut o afânare semi-adâncå, pentru cereale påioase ¿i rapi¡å. Seamånå mai multe soiuri de grâu, române¿ti ¿i stråine, cu precocitå¡i diferite.

Produc¡iile de anul acesta sunt considerate bunicele, cu excep¡ia grâului, unde a ob¡inut 5.750 kg/ha. A fost o crizå în aprilie, când a fost afectat grâul.

Spicele mai avansate, în burduf, s-au pierdut. Produc¡ia a fost datå de fra¡i.

La rapi¡å a ob¡inut peste 4 t/ha, floarea-soarelui peste 3,5 t/ha, porumb 8 t/ha. “A fost o zonå binecuvântatå”, considerå Boboc. Påmântul a beneficiat de douå zåpezi în iarnå. Dupå 1 ianuarie precipita¡iile au fost 200-250 l/mp, din care 100 l/mp în mai-iunie. Nu-¿i schimbå tehnologia de teama secetei.

“Facem tehnologie pentru cå nu ai de unde så ¿tii dacå o så fie secetå”, spune Boboc. În func¡ie de premergåtoare, aplicå 80-90 kg de fosfor 120-150 de kg de azot. A erbicidat rapi¡a pentru cå a råsårit samulastra de grâu.

Profitul Agricol 38/2020

Aten¡ie sporitå la fertilizare În Boto¿ani, în ultima perioadå ploile au totalizat 100 l/mp. Doru Andrici a recoltat floarea-soarelui, iar acum e rândul porumbului. S-a semånat înainte de ploi, dar nu prea se putea lucra din cauza solului uscat. Mai dureazå cel pu¡in o såptåmânå pânå vor putea så intre în condi¡ii bune.

Andrici a semånat rapi¡å pe 100 ha.

E råsåritå, se prezintå foarte bine.

Urmeazå semånatul la cereale påioase, pe 200 ha. Fertilizarea de bazå e fåcutå ca de obicei. Inten¡ioneazå så mai efectueze o fertilizare la rapi¡å. Cultura ar mai avea nevoie de 200 l/mp de precipita¡ii pânå în primåvarå. Sperå cå se va îndrepta vremea ¿i acestea vor veni. A fost atac de viespe ¿i a aplicat piretroizi, o trecere.

Acum va acorda o aten¡ie sporitå fertilizårii în vegeta¡ie. Se va vedea în func¡ie de aportul de apå dacå va putea fi folosit azotul.

“Unde a fost fertilizatå dupå carte,

Nu seamånå nimic dacå nu vin ploi de 300 l/mp Constantin Mocanu, fermier din jud. Bråila, nu a recoltat grâu, orz ¿i nici floarea-soarelui.

“Dacå nu vin precipita¡ii de 300 l/mp nici nu semån nimic. Nici vecinii mei nu se întrec la semånat”, spune fermierul. În primåvara a semånat floareasoarelui dupå o ploaie de 17 litri ¿i nu a råsårit nimic.

“Deficitul e mare, de 500 litri.

Dacå ar ploua toatå iarna 500 litri, mai sunt necesari 500 litri”, remarcå fermierul.

Nu vrea så se gândeascå la ce va face la primåvarå. “Nu pot så-mi fac nici un plan”, spune fermierul. Dorin¡a sa este så scape de datorii: arendå ¿i inputuri.

cultura a avut de suferit. Plantele au fost afectate de seceta fiziologicå”, remarcå Doru Andrici.

La porumb a administrat îngrå¿åminte ca într-un an obi¿nuit. “Unde nu au fost aplicate îngrå¿åminte a fost mai bine. Dacå solu¡ia în sol a fost mai concentratå cu îngrå¿åminte a plecat apa din plantå”. Va urmåri cu o aten¡ie mai mare nivelul de precipita¡ii pentru a regla fertilizarea.

“Produc¡iile au fost dezastruoase.

Mai sunt zone în care a plouat punctual, dar tot nu sunt produc¡ii normale. Rapi¡a ¿i grâul au fost bune, floarea-soarelui a fost buni¿oarå, nu chiar bunå. Porumbul laså de dorit. A avut ar¿i¡å puternicå la înflorit”, sumarizeazå fermierul. La porumb, se a¿teaptå la 5 t/ha, jumåtate din produc¡ia de anul trecut. La floareasoarelui a ob¡inut 2 t /ha fa¡å de 4 t/ha.

Grâul ¿i rapi¡a sunt culturile care aduc ferma pe linia de plutire.

Iriga¡iile, prioritatea Panifcom La Ia¿i, în ferma lui Liviu Bålånici apa a reprezentat o preocupare mai veche, fie cå este vorba despre tehnicile de conservare a apei în sol, fie cå este vorba de iriga¡ii. Nu se fac schimbåri majore din cauza secetei.

Au fost irigate 840 ha, adicå tot ce sa putut iriga. “Neam fi dorit mai multe echipamente de udat”, spune Cåtålin Parii, director tehnic Panifcom.

Un plan mai vechi, reactualizat, prevede dotarea cu încå ¿apte pivo¡i, pentru 200 ha, pentru a îmbunåtå¡i ¿i extinde sistemul. Planul de culturi nu a fost schimbat în mod special. uuu Adrian MIHAI 21

CULTURI VEGETALE Ucraina: 36,5 milioane tone de porumb Produc¡ia de porumb pentru 2020/21 este estimatå la 36,5 milioane tone, în scådere cu 5% fa¡å de luna trecutå, dar cu 2% mai mare fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 6,76 t/ha. Suprafa¡a cultivatå este neschimbatå, de 5,4 milioane hectare. Estimårile USDA pentru Ucraina includ ¿i produc¡ia din Crimeea. Scåderea de la o lunå la alta a randamentului se datoreazå secetei prelungite ¿i temperaturilor mari din lunile august ¿i septembrie. Chiar ¿i în aceste condi¡ii, se estimeazå randamente mari, datoritå utilizårii tot mai intense a soiurilor hibride. Recoltarea a debutat la 1 octombrie.

“Avem hibrizi toleran¡i la uuu secetå. Chiar ¿i în zonele cele mai defavorizate tot ob¡inem 3.000 kg/ha. Am fåcut tratamentele la timp, nu am intervenit când plantele sufereau”, spune Cristian Parii. “În dezastrul de anul acesta se våd toate gre¿elile, fie cå este vorba de cele fåcute în culturå sau în ultimii ani: intrat pe teren ud la semånat, tasåri excesive, îmburuienåri. Evitåm stresurile asupra plantelor. Ies din discu¡ii fertilizårile puternice”.

Parii a ajuns la concluzia cå este necesarå o ajustare a densitå¡ilor. La grâul semånat în toamnå dupå porumb s-a

Serbia: record de produc¡ie la porumb Produc¡ia de porumb din Serbia pentru 2020/21 este estimatå la un record de 8 milioane tone. Este al doilea an cu produc¡ie-record, dupå 2019/20, când se înregistrau 7,7 milioane tone. Suprafa¡a cultivatå este de 1 milion de ha, mai mare cu 30 de mii de hectare fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia medie este de 8 tone/hectar, mai mare cu 1% fa¡å de anul trecut. Pentru cå nu dispune de sisteme de iriga¡ii suficiente, culturile din Serbia sunt extrem de vulnerabile la daune cauzate de cåldurå ¿i secetå.

Anul acesta înså, când precipita¡iile au fost frecvente ¿i temperaturile moderate, se anun¡å o recoltå foarte mare de porumb.

La Zåne¿ti, în jude¡ul Neam¡, ploile frecvente din timpul verii nu au mai venit. “În zona noastrå a fost secetå. A fost un microclimat pânå acum doi ani, când veneau ploi de la munte. Cred cå încheiem anul agricol cu pierderi”, spune Vasile Iacob, director TCE 3 Brazi.

“La grâu, noi, care fåceam 7-8.000 kg/ha în ultimii patru ani, am fåcut 5.800 kg/ha, similar ¿i la orz. Sunt produc¡ii mai bune fa¡å de cele ob¡inute de al¡ii, dar nu sunt cele pe care noi am scontat.

La sfeclå, o cultura profitabilå, mai mult de 40 tone nu ob¡inem, de¿i cultura aratå foarte bine. La porumb facem în jur de 6 t/ha, pe 1.500 ha.”

Deficitul de apå este de 300 l/mp. În ultima såptåmânå precipita¡iile au fost în jur de 60 l/mp. La scarificat se scoate påmânt uscat. S-a umezit pe o adâncime de doar 20 cm.

Orzul a fost semånat pe 400 ha, iar grâul pe jumåtate din cele 800 ha programate. Cerealele vor intra bine în iarnå. În fermå se aplicå deja tehnologiile ce favorizeazå påstrarea apei în sol.

Unde a fost efectuatå o scarificare ¿i o discuire, rapi¡a a råsårit.

“Anul acesta, cei care au care a dat mai mult azot au câ¿tigat. Am avut o solå în care cantitatea de azot a fost mai

China: scade produc¡ia de porumb ¥n raportul USDA pe luna octombrie, anali¿tii estimeazå produc¡ia de porumb din China la 260 milioane de tone, cu 0,78 milioane tone mai micå fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi de 6,19 t/ha, în scådere cu 2% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 42 de milioane hectare. În ultimii ani s-a înregistrat o cre¿tere u¿oarå a suprafe¡ei cutivate cu porumb, în principal datoritå modificårilor politicii agricole.

22

utilizat o cantitate mai mare de såmân¡å, ca urmare a resturilor vegetale existente. “Când au venit perioadele de stres, imediat cultura ne-a aråtat cå densitatea e prea mare”, a spus agronomul.

Porumbul a fost cultivat cu 7277.000 pl/ha, în func¡ie ¿i de fertilizårile fåcute. ºinta este limitarea la 68.000 pl/ha.

La sfecla neirigatå produc¡ia e de 40 de t/ha. În sistem irigat sperå så depå¿eascå 80 t/ha. “Dacå ar fi plouat, la irigat poate depå¿eam suta ¿i media ar fi fost poate de 80 t/ha”.

{i în Neam] este deficit mare de ap\

mare ¿i porumbul aratå mult mai bine”, spune Vasile Iacob.

Acordå o aten¡ie sporitå fertilizårii.

Folose¿te îngrå¿åminte cu eliberare prelungitå ¿i foliare. Cheltuielile sunt înså mari.”

Iacob a remarcat cå în solele unde porumbul a avut densitå¡i mari, de 7275.000 pl/ha., 30% din plante nu au legat anul acesta. Au crescut de 3 m, în urma ploilor din iunie, dar nu au legat.

Se gânde¿te så reducå densitatea.

Ia în considerare o reducere a densitå¡ii la 60-62.000 pl/ha. O altå remarcå se referå la toleran¡a la secetå.

“Unde am avut hibrizii Pioneer Optimum AQUAmax, cultura a mai stat verde douå såptåmâni. Anul acesta s-a våzut foarte bine. Diferen¡a de produc¡ie a fost ¿i de douå tone”, spune Iacob.

Profitul Agricol 38/2020

CULTURI VEGETALE

Tranzac]iile pe Matif, a doua afacere a lui Tiberiu Stan Dan Tiberiu Stan este unul dintre cei mai activi tineri fermieri.

La 35 de ani, este atât în consiliul director al ACCPT Ia¿i, cât ¿i al APPR. Lucreazå, împreunå cu tatål såu, 1.600 de ha, la Victoria ¿i Popricani, în nordul jude¡ului Ia¿i. Împreunå, dar totu¿i separat, fiindcå fiecare are terenul ¿i societatea lui, fiecare folose¿te propriile tehnologii. În plus, Viorel Stan (59 de ani) a înfiin¡at ¿i o planta¡ie pomicolå (meri, cire¿i), iar Tiberiu s-a orientat spre ceva aparent mai simplu: tranzac¡iile cu cereale pe bursa parizianå Matif.

C

ele douå ferme (Evi Blossom, a lui Tiberiu, ¿i Prest Serv, a lui Viorel Stan) sunt capitalizate ¿i au absorbit ¿ocul acestui an, când de la o produc¡ie medie de 12 t/ha la porumb (principala culturå din ferme ¿i din regiune), ob¡inutå în 2019, recolta a scåzut la 2 t/ha. Înså, pierderile au fost substan¡iale, cheltuiala medie cifrându-se la 3.500 - 4.000 de lei pe hectar, varia¡ia fiind dependentå de condi¡iile climatice din anul respectiv.

La Ziua Porumbului - Ia¿i, Tiberiu Stan a fost între participan¡ii la discu¡iile moderate de Alina Cre¡u, director executiv APPR. A profitat de oportunitate pentru a-i solicita secretarului de stat Emil Dumitru så nu påråseascå scena pânå ce nu va fi absolut convins cå despågubirile pentru culturile de primåvarå sunt cel pu¡in tot atât de necesare pentru fermierii din nordul Moldovei precum au fost cele culturile de toamnå, pentru fermierii din Bårågan ¿i Dobrogea.

24

Pentru cå, în structura culturilor din regiune, prå¿itoarele ocupå cam 75%, spre deosebire de 50% în sudul ¡årii. În plus, fermierii moldoveni sunt, în medie, mai slab capitaliza¡i, fiindcå ultimii 1012 ani au fost mai seceto¿i pentru ei, decât pentru sudi¿ti.

Tiberiu considerå cå despågubirile nu sunt o pomanå, ci un drept al fermierului ¿i o investi¡ie a statului: “Fermierul poate pierde într-un an, cum se întâmplå acum, ce a câ¿tigat în anul anterior. Dar în anul anterior a plåtit impozit. Dacå plåte¿te impozit, e justificat ¿i så fie ajutat, ca la anul, când lucrurile revin la normal, så poatå plåti alte impozite”.

Produc¡ia de 12 t/ha la neirigat (terenurile fermelor familiei Stan nu pot fi irigate) aratå pricepere tehnologicå.

Una dintre cheile produc¡iei, în opinia lui Tiberiu Stan, este erbicidarea în preemergen¡å. “E o cheltuialå mare, dar perfect justificatå”. ªi genetica folositå e de top, aleaså din platformele de testare APPR din zonå. “În anii trecu¡i, prin

teståri, am gåsit hibrizii care ne pot da produc¡ii în plus de chiar 2 t/ha. Mergem cu grupe FAO de la 320 la 360. De regulå, folosim ¿ase hibrizi, nu riscåm”.

Din câmp, la bursa de la Paris Viorel Stan, care a condus în trecut podgorii ¿i ferme de vaci de lapte, a înfiin¡at ferma vegetalå pentru cå era cea mai rentabilå afacere din agriculturå.

Când s-a pus bine pe picioare, a investit ¿i în hobby-ul såu: pomicultura.

Pårea så fie ¿i aceea o afacere, fiindcå pre¡ul era de 3 lei/kg la mere, 7 lei/kg la cire¿e. Dar abia au terminat de plantat livezile, cå s-a instituit embargoul de export cåtre Rusia. În condi¡iile unui surplus de produc¡ie în UE, Polonia subven¡ioneazå transportul merelor sale pânå la orice destina¡ie din Europa - în caz cå nu ¿ti¡i de ce la rafturile din hipermarketuri nu sunt mere române¿ti. În ce-l prive¿te, Tiberiu a studiat timp de trei ani bursele de cereale, investind sume modice, pentru a-¿i face Profitul Agricol 38/2020

CULTURI VEGETALE mâna. Dupå un semie¿ec al unei tranzac¡ii cu 10.000 de tone de porumb, nu a mai putut folosi serviciile Unicredit, considerându-se cå a riscat aiurea.

A¿a cå s-a ¿colit în Fran¡a, apoi ¿i-a deschis cont în stråinåtate - în Danemarca, la SaxoBank. Folose¿te aplica¡ia Saxo Trader Pro pentru a opera pe Matif. Anul acesta ¿i-a crescut bugetul la 300.000 de euro.

Preferå contractele futures, fiindcå poate vinde ¿i cumpåra în orice moment al anului marfå ce existå virtual, ca ac¡iunile de pe o burså de valori.

“Am plecat de la nevoia de a-mi valorifica mai bine produc]ia. Eu pot s\ vând porumbul din ianuarie, când înc\ nici nu e sem\nat. Sunt patru campanii de recoltat pe glob. La un moment dat, s\ zicem c\ e o problem\ cu produc]iile din Australia. {i cresc toate pre]urile pe bursele interna]ionale. Îmi vând atunci marfa pe care o voi livra în septembrie, pentru c\ e un pre] bun. De obicei, în ianuarie, porumbul este la 180-190. La recolt\ scade la 160-165.

A[a a fost [i anul acesta, dar acum a crescut la 170, fiindc\ s-a confirmat sc\derea de produc]ie. Între timp, îns\, am ie[it de pe contract (când era 165) [i am luat 20 de euro pe ton\, în plus. Nu mai conteaz\ cu cât vând eu porumbul pe care îl am fizic”.

Pânå acum, cel mai mare profit, de 20.000 de euro, l-a ob¡inut dintr-o tranzac¡ie cu rapi¡å.

“Am vândut cu 395 de euro/t, când nici nu aveam rapi¡å în fermå. ªi am recuperat-o cu 350 de euro în perioada COVID”.

Cât îl costå distrac¡ia asta? Plåte¿te dobândå de 1%/an la suma pe care o are în bancå, dacå aceasta depå¿e¿te 50.000 de euro. În schimb, transferul sumelor din contul såu din Danemarca în cel din România are un cost insignifiant. “Am achitat cam 10 lei pentru 100.000 de euro”. Apoi, desigur, este comisionul platformei: 0,27 de cen¡i pentru orice tonå tranzac¡ionatå.

Robert VERESS Profitul Agricol 38/2020

Probleme semnalate - Se impun condi¡ii absurde pentru subven¡ii. Culturile verzi distrug rota¡ia ¿i reumplu câmpurile de buruieni. “Nu mai aveam în câmpuri costrei, acum s-a umplut din nou. Deci dispozi¡ia europeanå este împotriva tehnologiei. De asta este important så fim reprezenta¡i la Copa-Cogeca. Så spunem ce nu se potrive¿te la noi în ¡arå.

La anul voi avea porumb dupå cultura verde, dar, chiar ¿i cu douå erbicidåri, voi avea pierderi de produc¡ie”.

- Paza culturilor cre¿te cheltuiala pe hectar. Proprietatea nu este apåratå, legea e permisivå pentru ho¡i. Dacå intrå cu cåru¡a, provoacå distrugeri, pe lângå paguba reprezentând furtul propriu-zis. Dar, chiar dacå sunt prin¿i în flagrant, se considerå cå nu e infrac¡iune, fiindcå dauna nu ar fi suficient de mare. În Articolul 18 indice 1 din Codul Penal scrie negru pe alb: Nu constituie infrac¡iune fapta prevåzutå de legea penalå, dacå prin atingerea minimå aduså uneia din valorile apårate de lege ¿i prin con¡inutul ei concret, fiind lipsitå în mod vådit de importan¡å, nu prezintå gradul de pericol social al unei infrac¡iuni. La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ¡ine seama de modul ¿i mijloacele de såvâr¿ire a faptei, de scopul urmårit, de împrejurårile în care fapta a fost comiså, de urmarea produså sau care s-ar fi putut produce, precum ¿i de persoana ¿i conduita fåptuitorului”.

A¿a cå ho¡ii sunt låsa¡i så plece. O iau de la capåt. ªi-i våd al¡ii ¿i se iau dupå ei, dacå våd cå nu på¡esc nimic.

- Li se repro¿eazå fermierilor cå nu se asigurå, dar societå¡ile de asigurare au clauze incorecte, prin care evitå plata despågubirilor. De exemplu, la una dintre marile societå¡i, degeaba asigur porumbul pentru o produc¡ie de 10 tone, cå despågubirea

se acordå doar la deviz, dacå porumbul nu apucå så fructifice. Or, la porumb, dauna cea mai mare în cazul grindinei este la înflorit.

- În agriculturå este cea mai mare impozitare. Firmele de construc¡ii le fac concuren¡å fermierilor, racolândule angaja¡ii cei mai buni, fiindcå au impozitare reduså ¿i astfel le pot oferi salarii nete mai generoase.

- Daunele provocate de mistre¡i.

“Am fåcut Dreptul ca så må ajute în afaceri ¿i må ajutå. Avem procese câ¿tigate cu fondurile de vânåtoare. Merg permanent la minister cu Legea vânåtorii, så o schimbåm. Dar abuzurile sunt în mai multe legi, începând cu faptul cå au înfiin¡at fondurile pe terenurile noastre, iar noi nu avem dreptul så ne protejåm culturile de animalele care produc paguba, de¿i suntem pe proprietatea noastrå. Continuând cu faptul cå, fiind lângå frontierå, vânåtorul nu are voie så împu¿te la 500 de metri de dig”.

- Problema funciarå. “Am achizi¡ii de teren de acum 15 ani, pe care nu le pot finaliza. Am semnat antecontract, am dat banii, dar nu pot înscrie terenul în cartea funciarå. Ar trebui så mergem în instan¡å, iar cheltuiala cu o expertizå judiciarå este de minim 10.000 de lei. Discutåm de parcele de sub un hectar, deci nu renteazå sub nicio formå investi¡ia”.

- Se practicå pe scarå largå ocolirea dreptului la preemp¡iune. Vânzarea realå se face pe o sumå mai micå, dar se scrie un antecontract pe o sumå foarte mare (10.000 de euro). Se face publicitatea la primårie pe 10.000 de euro.

“Domnul Placinschi ¿i-a fåcut iriga¡ii pe ni¿te platouri. ªi-acum rechinii îi cumpårå terenurile, folosind aceste tertipuri”.

25

CULTURI VEGETALE

Battle Delta> Erbicidarea din toamn\ a culturilor de cereale p\ioase C\t\lin VIZIRU Director de marketing FMC Rom=nia [i Republica Moldova

În 2020, seceta prelungitå a afectat toate zonele agricole din România, cu precådere jumåtatea de Est a ¡årii ¿i în cea mai mare måsurå jude¡ele din SudEst: Constan¡a, Tulcea, Cålåra¿i, Ialomi¡a, Bråila, Buzåu ¿i Gala¡i. În aceastå situa¡ie, majoritatea lucrårilor agricole necesare înfiin¡årii culturilor de toamnå: rapi¡å ¿i cereale påioase, au fost îngreunate ¿i întârziate.

La sfâr¿itul lunii septembrie ¿i prima decadå a lunii octombrie au cåzut ploi în majoritatea zonelor agricole, îndeplinindu-se astfel condi¡ii bune de pregåtire a patului germinativ, semånat, germinare ¿i råsårire a culturilor de cereale påioase ce vor fi înfiin¡ate. Aceste precipita¡ii oferå, de asemenea, condi¡ii bune pentru råsårirea buruienilor specifice acestei perioade.

Din ce în ce mai mul¡i fermieri au observat în ultimii ani cå buruienile din culturile de cereale påioase råsårite în toamnå sunt mult mai dificil de combåtut prin efectuarea erbicidårii din primåvarå. Acest fapt se datoreazå în special dezvoltårii masive a buruienilor în toamnå, dar ¿i iernilor blânde, care permit buruienilor råsårite din toamnå så supravie¡uiascå pânå în primåvarå ¿i så reintre în vegeta¡ie înaintea culturii. În aceste condi¡ii, buruienile concureazå puternic plantele de culturå, afectându-le cre¿terea ¿i dezvoltarea, produc pagube economice consumând o parte importantå din îngrå¿åmintele aplicate culturii ¿i necesitå o dozå mai mare de erbicid pentru a fi combåtute.

Toate aceste pierderi pot fi evitate prin erbicidarea încå din toamnå, atunci când buruienile se aflå în stadiul de cre¿tere activå ¿i sunt foarte sensibile la ac¡iunea erbicidelor, chiar ¿i la dozele minime omologate.

26

C

ompania FMC vine în întâmpinarea fermierilor cu solu¡ia optimå pentru combaterea buruienilor råsårite în toamnå, ¿i anume: erbicidul Battle Delta.

Acesta este un erbicid cu ac¡iune de contact, rezidualå ¿i cu efect pelicular pe sol, cu o selectivitate maximå pentru planta de culturå ¿i care poate fi aplicat ¿i la temperaturi mai scåzute (5-6°Celsius).

Battle Delta con¡ine douå substan¡e active: flufenacet ¿i diflufenican ¿i este un erbicid selectiv pentru combaterea în preemergen¡å ¿i postemergen¡å timpurie (BBCH00 BBCH21) a buruienilor cu frunzå latå ¿i unele graminee din culturile de grâu, orz, triticale ¿i secarå.

Battle Delta combate un spectru larg de buruieni, inclusiv pe cele mai dificil de combåtut cum ar fi: iarba vântului, turi¡a, veronica, hri¿ca urcåtoare, samulastra de rapi¡å sau rocoina ¿i are efect de lungå duratå.

Doza de aplicare este foarte flexibilå, între 0,3 - 0,6 lt/ha, în func¡ie de spectrul de buruieni existente ¿i stadiul lor de vegeta¡ie.

Aplicarea în toamnå a erbicidului Battle Delta asigurå un start bun al culturilor de cereale påioase prin eliminarea buruienilor concurente în primele stadii de vegeta¡ie ¿i o mai bunå pregåtire a culturii pentru iernare.

Dupå aplicarea erbicidului, rota¡ia culturilor nu este restric¡ionatå. În România compania FMC ¿i-a asigurat o prezen¡å solidå printr-o echipå profesionistå ¿i un portofoliu de top.

Speciali¿tii companiei sunt la dispozi¡ia utilizatorilor de produse de protec¡ie a plantelor FMC pentru consultan¡å ¿i suport tehnic în teritoriu.

Pentru orice întrebåri nu ezita¡i så ne contacta¡i accesând site-ul companiei, www.fmcagro.ro.

Spectrul de buruieni comb\tute

Profitul Agricol 38/2020

CULTURI VEGETALE

Rezultatele ob]inute de hibrizii Saaten-Union la Drajna ing. Ionu] B|RBULESCU director Cercetare-Dezvoltare Floarea-soarelui [i Porumb, Saaten-Union România

Ne apropiem cu pa¿i repezi cåtre o nouå campanie de recoltat porumb ¿i floarea-soarelui, în platforma de la Drajna, marca Saaten-Union România.

A¿teaptåm produc¡ii cuprinse între: - 2.200 kg/ha ¿i 3.500 kg/ha la floarea-soarelui - 4.000 kg/ha ¿i 10.000 kg/ha la porumb Pe lângå hibrizii consacra¡i din portofoliul companiei Saaten-Union, precum: Alexa SU, Davero SU din tehnologia tribenuron-metil ¿i Marquesa CL, Paraiso 102 CL, Puntasol CL sau Driver CL din tehnologia Clearfield, în platformå se regåsesc noi hibrizi meni¡i så asigure produc¡ii la cel mai înalt nivel, ¿i anume: Neta SU - hibrid destinat tehnologiei bazatå pe tribenuron-metil.

Integral CL - hibrid care continuå tradi¡ia Saaten-Union în segmentul de pia¡å bazat pe imidazolinone - imazamox.

Ace¿tia vin så aducå plusvaloare portofoliului Saaten-Union România ¿i cu siguran¡å vor contribui la mårirea profitabilitå¡ii fermelor.

Sunt hibrizi care au dovedit o plasticitate remarcabilå ¿i au toleran¡å ridicatå la principalele boli foliare ale floriisoarelui precum: Septoria Helianthi, Verticillium Wilt, Alternaria Helianthi, Albugo Tragopogonis ¿i Puccinia Helianthi. ¥n ce prive¿te cultura de porumb, portofoliul companiei cuprinde hibrizi cu poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, hibrizi toleran¡i la secetå ¿i ar¿i¡å, gru28

pa¡i în DT Concept, care, în 2020, ¿i-a dovedit din plin eficacitatea ¿i valoarea în special în zona de sud a ¡årii ¿i care poate fi våzut în continuare în câmp. ¥n platforma demonstrativå SaatenUnion, la porumb s-au remarcat ¿i în acest an cei trei titani, ¿i anume Spartan FAO 320, Replik FAO 380 ¿i OS4014 FAO 420.

Spartan FAO 320 - se remarcå prin stabilitatea produc¡iilor indiferent de an.

Are o vigoare extraordinarå, inclusiv în anii råcoro¿i, când avem temperaturi scåzute în primele stadii de dezvoltare.

Timpurietatea sa îl face pretabil pentru condi¡ii grele de secetå ¿i ar¿i¡å. ¥n condi¡ii optime de culturå dezvoltå 18-20 de rânduri de boabe pe ¿tiulete.

Replik - principalul factor care îi oferå o toleran¡å remarcabilå la secetå ¿i îl ajutå så realizeze produc¡ii ridicate în toatå România îl reprezintå indicele foliar scåzut. Talia acestui hibrid este medie, iar suprafa¡a foliarå este bine propor¡ionatå. Nu este destinat pentru siloz, a fost creat doar pentru recoltat mecanizat ¿i întotdeauna a asigurat

randament peste medie în fermele din Europa. Este un hibrid de geneticå nouå, care suportå densitå¡i ridicate ¿i are un randament foarte bun.

OS4014 - este hibridul cu cel mai mare spor de produc¡ie în condi¡ii favorabile ¿i a prezentat cea mai mare toleran¡å la secetå în anul 2020. Un hibrid semitardiv care are un sistem radicular foarte bine dezvoltat ¿i astfel valorificå

foarte bine resursele din sol. De¿i este un hibrid din grupa de maturitate FAO 420, acest fapt se compenseazå prin viteza mare de pierdere a apei din bob .

Pentru anul 2021 compania SaatenUnion vine în ajutorul fermierilor cu douå noi produse, ¿i anume: Cali - un hibrid de porumb semitimpuriu, special creat pentru a suporta densitå¡i ridicate în condi¡ii grele de culturå.

Basilic - un hibrid de porumb semitimpuriu, cu un puternic efect de Stay Green ¿i o pierdere a apei din bob excelentå. Ace¿ti hibrizi se remarcå prin produc¡ii stabile, toleran¡i la secetå ¿i ar¿i¡a, fiind pretabili pentru toate zonele de culturå a porumbului.

Profitul Agricol 38/2020

CULTURI VEGETALE

Nu vinde]i (ieftin) paiele! dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Banca Mondialå, care ¿tie se pare tot ce trebuie ¿tiut, a publicat date prelucrate din statistica FAO despre cantitatea de îngrå¿åminte folosite în lume.

Media mondialå era de cca. 135 kg/ha (78 kg N/ha, 29 kg P2O5/ha ¿i 28 kg K2O/ha), în timp ce în România se fertiliza cu 40 kg N/ha, 15 kg P2O5/ha ¿i 5 kg K2O/ha, în jur de 60 kg/ha, pe o suprafa¡å luatå în calcul de cåtre FAO de 8,6 milioane ha teren arabil.

Fermierii români, care nu ¿tiu ceea ce ar trebui så ¿tie despre managementul resturilor vegetale, vând o parte din paie, fårå så cunoascå adevårata valoare a produsului la care renun¡å atât de u¿or.

Pre¡ul paielor ar trebui så cuprindå: 1. Valoarea nutrien¡ilor con¡inu¡i de o tonå de paie: l 5-7 kg N/tonå, 2,5-3 kg P2O5/tonå, 10-15 kg K2O/tonå, 4,5-4,8 calciu (CaO) ¿i magneziu 0,5 kg MgO/tonå (valori din Polonia). A¿adar, dacå vinde¡i 4 tone paie/ha pre¡ul trebuie så acopere

30

cumpårarea, transportul ¿i administrarea a cca. 60 kg/ha azotat de amoniu (34% N), 22 kg/ha superfosfat (45% P2O5) ¿i 100 kg/ha sare potasicå (40% K2O). l microelemente: bor, cupru, mangan, molibden ¿i zinc.

2. Costurile cu îngrå¿åmintele verzi ¿i gunoiul de grajd care trebuie så refacå con¡inutul de materie organicå din sol redus prin îndepårtarea paielor. Costul cu îngrå¿åmintele verzi pot ajunge la 700-900 lei/ha.

Paiele au un con¡inut asemånåtor de N ¿i K cu unele tipuri de gunoi de grajd, dar au fosfor mai pu¡in. Îndepårtarea paielor va måri disponibilitatea azotului din sol cu 10-20 kg N/ha, deoarece nu mai este blocat de cåtre microorganisme în descompunerea paielor. Dar pe termen lung se reduce aportul solului, deoarece scade con¡inutul de materie organicå. Îndepårtarea paielor ar putea întârzia efectuarea unor lucråri (dezmiri¿tit, arat), dar ar putea favoriza lucrårile minime sau no till în special pentru rapi¡å, deoarece semin¡ele mici se seamånå mai greu direct în miri¿te când existå mulci la suprafa¡a solului.

În acela¿i timp, balotarea ¿i transportul paielor ar putea tasa suplimentar solul dacå se fac pe teren prea umed.

Concluzii În general paiele constituie o surså importantå de nutrien¡i ¿i materie organicå (carbon).

Vinde¡i paiele fermelor zootehnice, dar cere¡i gunoi de grajd la schimb.

Pute¡i renun¡a un an la paie, dacå vre¡i så semåna¡i rapi¡a direct în miri¿te, dar nu le vinde¡i ieftin.

Paiele con¡in mult potasiu. Bånuim cå solul României este bogat în acest element, dar nu ¿tim sigur, pentru cå nu se fac suficiente analize agrochimice.

Nu renun¡a¡i u¿or la potasiul din paie! În condi¡iile în care doza estimatå de potasiu este în jur de 5 kg K2O/ha riscåm så renun¡åm la 40 kg K2O/ha (potasiul din 4 t paie/ha)?

P.S. De ce este interziså arderea miri¿tilor (se în¡elege ¿i a paielor), prin GAEC 6, pentru men¡inerea con¡inutului de materie organicå din sol, dacå este permiså reducerea con¡inutului de materie organicå prin îndepårtarea paielor?

Profitul Agricol 38/2020

CULTURI VEGETALE

Liviu B\l\nici, nemul]umit de amortizarea investi]iilor în digital Liviu Bålånici (4.000 de ha ¿i 1.700 de vaci Holstein în jud, Ia¿i) este ¿i unul dintre pionierii introducerii în fermå a solu¡iilor digitale.

Din 2008 a investit milioane de euro în dotåri ¿i personal de specialitate, dar rezultatele nu sunt pe måsura a¿teptårilor.

“

Sunt nemul¡umit de amortizarea investi¡iilor pe care le-am realizat. Solu¡iile digitale sunt foarte scumpe ¿i termenul de creditare pentru achizi¡ionarea lor e foarte scurt. Ca så fertilizez inteligent am nevoie de trei informa¡ii: cartarea verde, cartarea agrochimicå ¿i cartarea de la combinå.

O combinå care face cartarea produc¡iilor ¿i î¡i då hår¡i costå 450.000 de euro. Ma¿ina cu fertilizare variabilå e 275.000 de euro ¿i trebuie achitatå în doar cinci ani. Un tractor cu dotåri de precizie e cu 30-40.000 de euro mai scump decât un tractor clasic. Iar cu toatå economia pe care o facem din treceri mai pu¡ine, din fertilizare variabilå, din tot, nu ne recuperåm investi¡ia mai devreme de 7-10 ani”. În opinia lui Bålånici, investi¡iile în solu¡ii de agriculturå digitalå, cu excep¡iile unor simple sisteme de autoghidaj pentru tractoare, nu se justificå decât în fermele mari, de peste 2.000 ha.

Chiar ¿i atunci, ca så fie cu adevårat rentabile, ar trebui så fie subven¡ionate.

“A¿a, la suprafa¡å, pare totul frumos.

Dar în spate sunt o gråmadå de necunoscute, de care te love¿ti în timp”.

De¿i se plânge, în ferma lui, totul este digitalizat. Tractoarele, ma¿inile de fertilizat, de erbicidat sunt echipate Profitul Agricol 38/2020

complet, cu cele mai noi solu¡ii.

Toate acestea au crescut cheltuielile indirecte cu 30%, ajungând la un total de aproximativ 60% în structura costurilor.

“Cheltuim pentru cultura porumbului 4.500 de lei/ha. Din aceastå sumå, 2530% sunt costurile pentru solu¡iile digitale”, spune Liviu Bålånici.

O mare problemå a solu¡iilor digitale este cå ele nu aduc beneficii prin simpla lor existen¡å (achizi¡ie).

“Degeaba aparatura î¡i oferå date, dacå nu ¿tii exact ce så faci cu ele. Pentru fiecare echipament existå un alt soft, din care trebuie extraså informa¡ia.

De exemplu, de la GPS - câte ore a lucrat, cantitatea de combustibil consumatå ¡inând cont nu doar de consumul în regim de lucru, ci ¿i de consumul pentru deplasare între parcele.

Toate datele trebuie extrase, prelucrate, integrate într-un raport. Doar a¿a vezi ce ai de fåcut în parcela analizatå, ce consumuri ai redus, cum trebuie så lucrezi anul viitor”.

Bålånici are în fermå cinci IT-i¿ti, angaja¡i specializa¡i în strângere de date, prelucrare, controlling, introducere de date, raportåri. Sunt oameni ¿coli¡i, care trebuie plåti¡i generos.

Aplica¡iile pentru agriculturå, fiind realizate în bunå parte în ¡åri occidentale, sunt gândite dupå tipicul fermelor de acolo, iar programatorii lor nu au introdus în calcule probleme specifice agriculturii din ¡årile est-europene.

“Fermierul din Vest nu trebuie så colecteze ¿i så introducå toate datele pe care trebuie så le strângem noi.

Noi ne påzim de furat, de exploatare necorespunzåtoare, de multe altele”.

Singura aplica¡ie de gestionare a fermei care l-a mul¡umit pe Bålånici este Cropia. Aceasta este realizatå în Ucraina ¿i este în portofoliul Syngenta.

Aparatura în sine genereazå numeroase complica¡ii. ªi dupå ce dai de cap lucrurilor, ai nevoie de operatori pentru aceste utilaje dotate cu tehnicå avansatå.

Unii dintre tractori¿tii lui Bålånici au preferat så plece când au dat nas în nas cu tehnologia secolului XXI. Întrebat dacå ar lua-o de la capåt cu investi¡iile în solu¡iile inteligente, având cuno¿tin¡å de toate elementele “surprizå” de care mi-a vorbit, råspunsul lui Bålånici a fost: “Din påcate, nu!”

Robert VERESS

31

CULTURI VEGETALE

Produc]ii optime la porumb dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Anul acesta a func¡ionat regula produce cine are apå. Din ploaie, din iriga¡ii sau din apa freaticå. În anii ce vor urma, profitul va depinde mult mai mult de tehnologia aplicatå, de rela¡ia dintre elementele tehnologice. În Statele Unite, un grup de universitari ¿i cercetåtori au propus o nouå abordare a tehnologiilor.

Ei se a¿teaptå ca produc¡iile mari, profitabile ¿i prietenoase cu mediul, så se ob¡inå prin optimizarea rela¡iilor dintre mai multe elemente tehnologice, iar fermierii vor trebui så combine douå sau mai multe practici agricole.

O parte din aceste optimizåri trebuie fåcute între hibrizi ¿i câteva aspecte tehnologice.

Care sunt cei mai dori¡i hibrizi de fermieri?

Un råspuns în func¡ie de sacii vându¡i în ultimii 3 ani este acesta: cutåricå Pioneer, Olt, cutårescu Pioneer, apoi Dekalb, Dekalb, apoi Pioneer, cutare KWS etc.

De ce nu am dat numele hibrizilor Pioneer, Dekalb sau KWS? Pentru cå nu conteazå numai poten¡ialul lor de produc¡ie, care este mare, nimic de zis ¿i destul de des în aceea¿i ordine, ci conteazå mai ales extensia ¿i consultan¡a pentru materializarea poten¡ialului de produc¡ie, realizate de echipele tehnice ¿i de vânzare ale companiilor mai sus citate.

Altfel spus, s-ar putea ca diferen¡ele dintre hibrizi så nu fie foarte mari când sunt compara¡i în vitrine, deoarece poten¡ialul lor de produc¡ie este uniformizat de cerin¡ele diferite fa¡å de densitate, fertilizare, apå etc., dar profitul va fi mult mai mare la hibrizii cumpåra¡i de la companiile care vor vinde la pachet semin¡e ¿i consultan¡å.

32

Iatå câteva informa¡ii care au nevoie de consultan¡å specialå despre hibrizii folosi¡i.

1. În Florida (probabil fårå stres hidric) l Produc¡ia cea mai mare (10,3 t/ha), utilizând o dozå de azot de 90 kg N/ha, a fost ob¡inutå la o densitate de

90.000 plante/ha. La densitatea de 30.000 plante/ha s-au ob¡inut 7,4 t/ha, iar la 60.000 plante/ha, 9,5 t/ha. l Sporul de produc¡ie de 800 kg/ha (10,3 t/ha - 9,5 t/ha) a costat cu un plus de 34.000 b.g./ha. l Majoritatea fermierilor din România ar alege varianta de mijloc, cu densitatea de 60.000, pentru a diminua efectul unui posibil stres hidric, când plantele nu suportå densitå¡i mari. l Cea mai mare produc¡ie din experien¡å (14,5 t/ha) a fost ob¡inutå cu 90.000 plante/ha, când s-a fertilizat cu 270 kg N/ha. Ar putea fi de luatå în calcul doar pe solurile u¿oare cu aport minim al solului (14,5 t/ha * 20 kg N/t - consum specific = 280 kg N/ha).

2. În Colorado, hibrizii au råspuns în mod diferit la cre¿terea dozei de azot l La 170 kg N/ha, hibridul A a realizat o produc¡ie de 14 t/ha. La doza de

azot de 250 kg N/ha produc¡ia a scåzut la 13,8 t/ha. l Hibridul B, la acelea¿i doze de azot, a realizat produc¡ii de 14,2 t/ha ¿i 16,4 t/ha.

3. În Virginia, pe un sol slab aprovizionat cu fosfor ¿i potasiu, dacå se aplicå numai fosfor, produc¡ia cre¿te cu 190 kg/ha. Când se fertilizeazå numai cu potasiu, sporul este de 4.700 kg/ha, iar când se administreazå P ¿i K, produc¡ia cre¿te cu 6.300 kg. Cum la noi nu prea se fac analize agrochimice ¿i suntem convin¿i cå este destul potasiu în sol, nu existå riscul så ob¡inem sporuri atât de mari aplicând potasiu.

Concluzii l Primul lucru care trebuie stabilit când se elaboreazå o tehnologie este mårimea produc¡iei planificate. l Recomandårile pentru fertilizare pe care le fac firmele care efectueazå cartårile/analizele agrochimice ¡in seama, de cele mai multe ori, de produc¡iile “visate”/dorite de fermieri, dar nerealizabile deocamdatå.

O propunere: l La media produc¡iilor din ultimii 3 ani se adaugå 1.500 kg/ha. l Se mai adaugå câte 1.000-1.500 kg/ha de fiecare datå când se realizeazå produc¡ia planificatå. l Hibrizii reac¡ioneazå diferit la densitate ¿i doza de îngrå¿åminte. l Dacå nu vom ¿ti råspunsul fiecårui hibrid la interac¡iile cu elementele tehnologice, nu vom putea elabora tehnologiile optime pe care ni le dorim. l În scurt timp, pia¡a semin¡elor va fi dominatå de companiile care vor vinde la pachet semin¡e ¿i consultan¡å. l Fermierii care vor folosi hibrizi “necunoscu¡i” riscå så ob¡inå profituri mici: fie vor cheltui prea mult pentru inputuri fårå råspuns în produc¡ie, fie nu vor valorifica pe deplin poten¡ialul lor de produc¡ie.

Profitul Agricol 38/2020

OPINII> Nina GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila

Pledoarie pentru asigur\rile agricole Ca fermier în România, trebuie s\ în]elegi de la început [i s\-]i asumi c\ aceast\ asigurare te va ajuta s\ supravie]uie[ti, adic\ s\ nu ajungi în faliment.

În

agriculturå o parte din riscuri pot fi prevenite, altele pot fi diminuate ca impact, iar unele pot fi doar împår¡ite cu al¡i parteneri.

Dintre toate, riscurile climatice sunt imposibil de prevenit. Atunci singura cale care te poate salva de la faliment este împår¡irea riscului cu o societate de asiguråri.

Ca fermier în România, trebuie så în¡elegi de la început ¿i så-¡i asumi cå aceastå asigurare te va ajuta så supravie¡uie¿ti, adicå så nu ajungi în faliment.

Firma de asiguråri în nici un caz nu-¡i va da înapoi tot câ¿tigul pe care l-ai fi avut dacå anul agricol ar fi fost normal din punct de vedere climatic.

Este greu de acceptat faptul cå plåte¿ti poli¡a la un anumit venit pe ha, iar dacå se întâmplå un accident climatic, prime¿ti mai pu¡in decât valoarea asiguratå, în func¡ie de gradul de afectare al culturii (total sau par¡ial), nivelul fran¿izei sau tipurilor de cheltuieli acceptate de asigurator. În situa¡ia în care dauna este totalå, asiguratorul va despågubi doar cheltuielile directe, fåcute pânå la momentul inspec¡iei în câmp, pentru constatarea daunei. ¥n situa¡ia în care dauna este par¡ialå, deci cultura ajunge så fie recoltatå, dar produc¡ia este sub cea asiguratå, î¡i va plåti pierderea de produc¡ie, dupå ce då de-o parte fran¿iza. În¡elegând cum func¡ioneazå produsul asiguratorului, nu te vei mai sim¡i în¿elat la încasarea poli¡ei. ¥n contextul special al acestui an, au fost multe dezbateri pe subiectul asi-

Profitul Agricol 38/2020

guråri agricole. Am auzit destui fermieri spunând cå asigurarea este prea scumpå, cå fran¿iza este prea mare sau cå te va despågubi foarte pu¡in ¿i astfel nu meritå så închei o asigurarea. ¥n opinia mea, consider cå aceastå abordare este una påguboaså. ¥n România sunt, în prezent, douå tipuri de asiguråri agricole pentru secetå. Este o asigurare agricolå care utilizeazå ni¿te indici climatici ¿i se încadreazå la produse din categoria derivate bursiere, asiguratorul nefåcând inspec¡ii în câmp, niciodatå, så vadå cum aratå cultura ¿i te va despågubi în func¡ie de datele climatice înregistrate la cea mai apropiatå sta¡ie meteo fa¡å de fermå.

Cu alte cuvinte, po¡i încasa asigurarea chiar dacå ai avut precipita¡ii sau po¡i så nu încasezi asigurarea în situa¡ia în care în fermå n-a plouat, dar a plouat în zona sta¡iei meteorologice.

Aceastå asigurare nu-i eligibilå pentru submåsura 17.1. - Prime de asigurare a culturilor agricole, pentru cå nu-i o asigurare în sensul clasic, ci mai degrabå este un pariu.

N-am avut o astfel de asigurare niciodatå; este ¿i foarte scumpå prima de asigurare pentru zona Båråganului.

Al doilea tip de asigurare, så-i spunem o asigurare clasicå, în care asiguratorul poate så vinå sau nu så inspecteze cultura la încheierea poli¡ei, dar cu siguran¡å va veni, pe teren, la constatarea daunei.

Ca o parantezå, dacå n-a¿ lucra cu un broker de asiguråri, probabil n-a¿ fi reu¿it så mai închei poli¡å pentru se-

cetå, în primåvara lui 2020, întrucât asiguratorul a cerut ini¡ial o inten¡ie, din partea fermierilor, pentru încheierea unei asiguråri, pânå la o anumitå datå, iar apoi a sistat încheierea poli¡elor.

Dacå nu aveai acea cerere de ofertå transmiså pânå la data limitå impuså de asigurator, nu primeai poli¡å...

Produc¡ia pe care o po¡i asigura, la hectar, nu este o cantitate oarecare, ci asiguratorul, la fiecare culturå, î¡i asigurå media fermei pe ultimii 5 ani, dând de-o parte produc¡iile extreme.

De asemenea, anul acesta fran¿iza a fost 30%, iar statul a decis så deconteze, prin submåsura 17.1, 70% din valoarea eligibilå a poli¡ei, indiferent de mårimea fermei. ¥n acest context, am putut asigura, dintre culturile de primåvarå, doar floarea-soarelui ¿i porumbul. Am plåtit o valoare totalå a celor douå poli¡e de 86.119,38 lei pentru un venit de 1.739.786,40, corespunzåtor celor 355,3 ha asigurate.

Din valoarea eligibilå a poli¡elor, statul îmi va deconta 57.780,9 lei întrucât am aplicat la submåsura 17.1. ¿i am fost declaratå eligibilå. În concluzie, la floarea-soarelui am plåtit asiguratorului 76,23 lei/ha ¿i-am încasat de la asigurator 1.499,30 lei/ha, având daunå totalå, iar la porumb am plåtit 81,60 lei/ha ¿i-am încasat de la asigurator 2.023,94 lei/ha, la care se va mai adåuga valoarea produc¡iei recoltate, media pe fermå fiind de 2.090 kg/ha.

O fi mult, o fi pu¡in?! Personal, suma primitå îmi asigurå supravie¡uirea în a¿teptarea unor vremuri normale.

33

CRE{TEREA

ANIMALELOR Zootehnia jude]ului Dâmbovi]a Jude¡ul Dâmbovi¡a are o suprafa¡å de teren arabil de 175.338 de hectare.

Printre culturile mari, cea mai întinså suprafa¡å o ocupå porumbul - 65.055 ha, urmat de grâu la mare distan¡å 32.184 ha.

Peste 2.700 de hectare cu grâu, orz, rapi¡å ¿i alte culturi de toamnå au fost afectate grav de secetå. La culturile de primåvarå, încå nu au terminat de evaluat integral, dar solicitårile depå¿esc 8.000 de hectare.

Zootehnia este ¿i ea într-un impas evident. Jude¡ul mai are 36.977 de vite (din care 27.175 efective matcå), 62.338 porci (1.582 efective matcå), 88.963 de oi (50.837 efective matcå), 36.444 capre (13.565 efective matcå), 2.777.179 påsåri (1.416.738 efective matcå).

Cea mai afectatå specie råmâne porcul, care este ¿i cel mai dorit pe mesele românilor. În fermele de porci, pesta porcinå africanå a fåcut ravagii ¿i crescåtorii nu au mai populat halele.

Eugen Marin, director adjunct la Direc¡ia Agricolå a jude¡ului, crede cå, în zootehnie, efectele au fost indirecte.

“Efectivele scad continuu. Måsurile 6.1 ¿i 6.3 au ajutat zootehnia o vreme.

Majoritatea tinerilor au luat vaci de lapte. Înså toate ac¡iunile nefire¿ti au efect cumulativ în zootehnie. Lipsa for¡ei de muncå este cel mai grav lucru.

Existå fermieri care au dus vacile ¿i oile la munte ¿i nu le-au mai muls. Fermele mari de vaci cu lapte, cum e ferma Erba¿u de la Våcåre¿ti, î¿i continuå activitatea. Din påcate, dispare zootehnia din zona montanå ¿i colinarå, de¿i s-au anun¡at måsuri de sprijin”, spune Eugen Marin.

34

“La scurt timp dupå ce a venit Petre Daea la MADR, s-au cerut informa¡ii privind abatoarele pentru zona montanå, pentru construirea stânelor tradi¡ionale.

Au apårut oferte de abatoare mobile.

Eugen Marin, director adjunct DAJ Dâmbovi]a

Ca så fie lucrurile clare, am invitat un reprezentant de la DSV pentru a vedea cum se face un abator mobil. Ordinul 11, Ordinul 113 trebuie respectate. Abatoarele mari sau mici trebuie så îndeplineascå acelea¿i condi¡ii.

Ca så func¡ioneze, trebuie autoriza¡ie valabilå. Pentru sacrificat bovine, linia trebuie så aibå 4 metri înål¡ime.

ANSVSA are ni¿te reglementåri exagerate, dar se ¡ine de ele. În Dâmbovi¡a este un singur punct de sacrificare, la Pietro¿i¡a, pentru vacå ¿i oaie. De la revolu¡ie încoace, au fost 6 abatoare noi, inclusiv cel de la Råcari, care acum e distrus complet. Pe toate lea închis DSV prin amenzi. Abatorul de la Pucioasa func¡ioneazå rar, cu programare la douå-trei såptåmâni. Mai este la

Câmpulung-Muscel un abator mic. Animalele sunt duse pentru sacrificare la Måne¿ti, Prahova”, explicå directorul. “În zona de ¿es, se face mecanizare 100%. Eu pot så fac fân natural, dar am nevoie de cosa¿i. Un kilogram de fân må costå cât trei kilograme de lucernå în zona de ¿es. Aici nu pot cosi mecanic.

Terenul trebuie pregåtit cu agregate de nivelat, fårå cioate, buturi. Eu am 5 cositoare ¿i toate s-au stricat.

Ar trebui delimitate zona pentru culturå, zona pentru fâne¡e ¿i zona de på¿unat exclusiv. Restul trebuie re-împådurit. Dacå unul ¿i-a pus pomi în mijlocul fâne¡ei, trebuie så-i protejez proprietatea. ºapii distrug planta¡iile tinere cu coarnele ¿i omul se supårå. În primul PNDR, a fost Måsura 1.4.1: se acordau 7.500 de euro pe timp de 5 ani pentru un fermier. Când se înscria, îi fåcea 3 dosare cu ii, pfa etc. Dupå trei ani, mai trebuiau 3 dosare. În Spania, dosarul pentru 1.500.000 de euro avea 30 de pagini. Unii s-au gândit cå, dacå iau banii, radiazå ferma din primul an, dar au fost pu¿i la platå.

Cu ani în urmå, era ¿i Måsura 1.2.2. pentru instalarea tinerilor. Am douå fete.

Le-am convins så råmânå aici ¿i le-am fåcut câte un proiect de 25.000 de euro. În cei 5 ani cât a durat proiectul, MADR a schimbat procedurile de 17 ori. Este inadmisibil! Le-am restituit prima tran¿å de sprijin ¿i am terminat cu ei”, poveste¿te Eugen Marin.

Ce vom face oare când nu vom mai avea pe cine ajuta så stea pe deal sau, ¿i mai greu, pe munte?

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 38/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Viorel Hapenciuc î[i vinde produsele prin târguri Viorel Hapenciuc are peste 200 de vaci frumoase, din care mulge 110: Bål¡ate ¿i Holstein.

A pornit de jos ¿i a pus bazele unei ferme de familie, în care lucreazå cu so¡ia, cu nora ¿i cei doi feciori Marian ¿i Mihai.

Trudå multå în familie, iar profitul råmâne tot în familie.

În

satul Covaci, lângå Timi¿oara, Viorel Hapenciuc a gåsit formula prin care poate valorifica par¡ial laptele vacilor lui: doamna Hapenciuc face brânzeturi, împreunå cu nora, iar el umblå prin târguri cu o rulotå frigorificå ¿i vinde.

“Doamna mea mulge de 20 de ani ¿i am så-i cumpår un robot. Nu se mai poate. Tot ea face iaurturi, ca¿caval, brânzå, a fost filmatå de TVR Timi¿oara pe pandemie, în starea de urgen¡å. A apårut ¿i pe Internet. A avut peste 4 milioane de vizualizåri: era cea mai accesatå filmare. TVR Timi¿oara a primit douå ma¿ini noi pentru asta. Au sunat-o români din Danemarca, din Germania, din Suedia. Vor så se întoarcå acaså”.

Am degustat specialitå¡ile descântate de doamna Hapenciuc ¿i toate erau deosebite: smântânå, iaurt, kefir, sana, urdå dulce, ca¿caval cu nucå, cu ardei iute, cimbru, cu prune...

“Mâine mergem la Dumbråvi¡a. În douå ore, vând 1.200 de litri de lapte.

Vin câte 8 gardieni de pazå ca så påstreze oamenii distan¡a”, ne spune râzând.

Are convingerea cå ferma de familie trebuie sprijinitå pentru a depå¿i aceas-

36

tå perioadå grea. “Vrem 50 de robo¡i pentru cooperativå. I-am spus lui Irimescu: «Dacå nu acorzi 90% sprijin la proiectele pentru iriga¡ii, nu cumpårå nimeni tamburi. Dacå nu dai 90% la fermele de vaci, nu cumpårå nimeni robo¡i.

Fermierii nu au bani mul¡i. Cu ce så cumpere?»”

Bun organizator ¿i negociator excelent, Viorel Hapenciuc a pus bazele primei cooperative pentru crescåtorii de vaci din Banat: TimLactAgro.

A cumpårat utilaje noi de la o fabricå de brânzeturi din Satu Mare pentru cooperativå: fusese construitå prin AFIR cu fonduri europene, costase un milion de euro ¿i unul dintre ac¡ionari fugise cu banii. Cei råma¿i la masa credalå cereau 600.000 de euro pe utilajele noi, de¿i valoarea era dublå.

“Noi avem numai 150.000 de euro în fondul cooperativei ¿i mai mult nu dåm, le-am spus. Am reu¿it så-i conving s-o vândå a¿a. Nu mai venea nimeni s-o cumpere”. A¿a a înfiin¡at fabrica de la Bucovå¡ din jude¡ul Timi¿.

Brandul sub care î¿i vând produsele este Floare din Banat.

“Eu, când am deschis fabrica, am fost peste tot prin magazine. Am stat så

Viorel Hapenciuc ¿i-ar dori o lege prin care laptele pentru ¿coli så fie oferit numai de fermele din zonå, iar licita¡iile så se facå numai la nivel de jude¡. Interese båne¿ti mari au fåcut ca mul¡i copii så bea lapte adus din alte ¡åri, care nu este proaspåt. “O singurå companie asigurå laptele pentru13 jude¡e ¿i douå sectoare din Bucure¿ti. Aduce lapte din Polonia, Ungaria, Cehia. Toate plicule¡ele au staniol pe dinåuntru ¿i se dau cu perhidrol înainte de ambalare, ca så reziste mai mult. Sigur, în concentra¡ii mici, dar perhidrolul are efect cumulativ ¿i, în timp, distruge sånåtatea omului. Statul ungar le plåte¿te fermierilor unguri încå o datå pre¡ul pentru laptele adus în România”, sus¡ine Viorel Hapenciuc.

“Am fost la to¡i primarii ca så-i conving så ia laptele ¿i cornul din fermele din Timi¿”. Mai lipse¿te legea... våd ce culori preferå cumpåråtorii. A¿a am descoperit cå, mai ales copiii, preferå ambalajul violet. Toate produsele se cumpårå numai dacå au culori vii, copiii se duc spre culorile mov-violet.

A¿a a apårut brandul nostru”. Au adus un tehnolog în procesarea laptelui, pro-

Profitul Agricol 38/2020

fesor într-o universitate din Italia.

Cooperativa a fost înfiin¡atå în anul 2009. Adriana Szekely de¡inea func¡ia de director executiv. Au apårut neîn¡elegeri, mai ales când au våzut cå lipseau un milion de euro din contul cooperativei. Totdeauna se gåse¿te cineva care så compromitå o idee frumoaså, care s-a dovedit eficientå.

“Acum, în cooperativå au råmas 24 de ferme din 28, câ¡i erau în 2018. Era o gaurå de un milion de euro ¿i Adriana Szekely i-a convins så voteze contra mea. Eu nu lucrez cu cine furå. Dacå eu încep så vå fur, este o mare problemå.

Acum, noi to¡i aducem lunar deacaså 70.000 de lei. ªi le-am spus: vå sus¡inem pânå la 1 decembrie 2020.

Apoi, tragem linie ¿i pleca¡i acaså. Au La un moment dat, Viorel Hapenciuc le-a propus lui Dan ºandea (cooperativa Some¿ Arie¿) ¿i lui Daniel Frei (Samos Lact Satu Mare) så facå o bancå împreunå.

“Punem to¡i cele 10 miliarde din subven¡ii ¿i facem bancå. Organizam balul cooperativei, ne adunam to¡i, puneam ¡ara la cale ¿i petreceam o zi ¿i o noapte. Am zis cå la cooperativa lui Dan ºandea så facem abator comun, la noi în Timi¿ avem fabrica de brânzeturi ¿i banca undeva la Satu Mare. Era altceva dacå fåceam uniunea cooperativelor noastre, cum am propus eu...”

28 de angaja¡i”, explicå Viorel Hapenciuc. L-am întrebat de ce ¿i-a abandonat “copilul”. “Cooperativa? Nu am abandonat-o. I-am låsat ¿i pe al¡ii så conducå, så vadå cum e. Eu am råmas în consiliul de administra¡ie ¿i acum må roagå så må întorc.”

Adriana Szekely, pre¿edinta cooperativei agricole TimLactAgro, crede cå “asocierea este singura cale ca fermierii mici ¿i mijlocii så se dezvolte”, dar Viorel Hapenciuc considerå cå merge prost cooperativa, nu se impune suficient pe pia¡å.

TimLactAgro proceseazå numai 6.000 de litri de lapte pe zi, dar fermierii membri produc 30.000 de litri.

“Vom procesa noi tot laptele dacå vine regionalizarea. Avem brandul nostru. Fabrica poate procesa 15.000 de litri pe schimb. Am vrut så meargå bine cooperativa. Acum, banii se scurg ¿i nimeni nu vrea så facå un audit. Eu am cumpårat o combinå Jaguar pentru cooperativå, am luat juninci. Iar acum am controale din cauza cooperativei”. În trei zile, a avut trei controale, spune Viorel Hapenciuc. ªi nu po¡i så mai faci nimic în ziua respectivå.

“Ieri a fost control de la APIA, azi a venit control de la DSV. A ie¿it primul control prea bine ¿i m-au verificat ¿i azi.

Au zis cå au gåsit un crotaliu în plus.

Cum så fie în plus, dacå vaca este în grajd? Este normal så vinå în control de

trei ori de la acela¿i departament, trei zile la rând?”, l-am întrebat pe directorul DSV. “Nu.” “Atunci? Am primit control de la APIA pentru un e¿antion pentru subven¡ia cuplatå zootehnic, pentru cele 26 de vaci eligibile.

Perfect, dar nu ai treabå cu toate vacile mele. Po¡i så verifici toate efectivele, nu må opun, dar vacile mele merg la på¿une: le-ai ¡inut ieri pânå la ora 14 în grajd, le-ai ¡inut azi pânå la 14 în grajd. ªi în fiecare zi, am pierdut câte 100 de litri de lapte”. “Ave¡i vaci bune”, zice inspectorul. “ªi cum trebuie så fie, urâte?” “Nu, dar credeam cå putem gåsi ceva pe bunåstare...” Voiau så må amendeze cå nu le-am creat condi¡ii bune vacilor!”

De la 1 ianuarie 2021, renun¡, voi fi persoanå fizicå. Eu plåtesc 700 de lei analize la DSV pentru furaje, lapte, apå, dupå care mata vii så må amendezi.

Mai bine închid exploata¡ia ¿i råmân persoanå fizicå ¿i vii la mine o datå la 10 ani. Nu a¿ avea niciun dezavantaj ca persoanå fizicå. Iatå de ce mul¡i fermieri preferå så råmânå persoane fizice.

Viorel Hapenciuc este liberal convins ¿i e ales consilier de peste 25 de ani la el în sat. Acum l-au votat oamenii din nou.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Remus Borza - fermier [i avocat Remus Borza are 68 de ani, este avocat ¿i, în timpul liber, fermier. Agrozootehnica Deva, ferma lui, de¡ine 180 de vaci, 110 oi, 100 de porci ¿i aproape 100 de ha de påmânt, pe care le cultivå cu porumb ¿i lucernå pentru animale. Are ¿i o micu¡å fabricå, cu 10 angaja¡i, unde produce brânzå.

P

oate ¿i pentru cå este cunoscut ca avocat, ¿i pentru cå este un fermier serios, în ultimii ani a reu¿it så încheie protocoale cu câteva institu¡ii publice cårora le asigurå mesele festive. Face purcel ¿i vi¡el la pro¡ap, sarmale, tocana porcului, balmo¿, brânzå cu måmåligå.

“E mâncare ca la mama acaså, autenticå ¿i sånåtoaså, a¿a cum fåceau pårin¡ii no¿tri pe vremuri. Am asigurat produsele alimentare pentru mese festive la care au participat ¿i 2.000 de oameni din 26 de ¡åri, numai la un eveniment. Din påcate, acum sunt manifeståri cu participåri mult mai reduse, din cauza pandemiei, ¿i nu prea mai sunt cereri”, spune Borza.

Cum reu¿e¿te avocatul så îmbine cu succes activitatea de Barou cu cea de fermier? Diminea¡a, se scoalå pe la ora cinci, merge la grajdul de animale, verificå starea animalelor ¿i le då mâncare ¿i apå. Mai face una-alta prin fermå, apoi, se întoarce acaså, se bårbiere¿te, se îmbracå frumos în haine elegante ¿i se duce la tribunal.

Seara revine acaså, se dezbracå de hainele bune, se îmbracå în hainele de fermier ¿i se întoarce în grajd. “Fårå muncå intenså nu faci nimic. Eu må scol diminea¡a pe la ora 4-5 ¿i må culc dupå miezul nop¡ii”, spune Remus Borza.

Cu agricultura, Borza a început imediat dupå 1989. ªi-a cumpårat oi, douå 38

“... am familii cårora le-am dat lapte pentru hrana copiilor, iar acei copii au crescut, s-au cåsåtorit, iar la rândul lor, au fåcut copii ¿i tot de la mine vin så le dau lapte ca så-¿i hråneascå micu¡ii.” vaci ¿i douå scroafe, mai mult pentru familie. Nu era o fermå, era o gospodårie. Visa, ca tot orå¿eanul, så facå lucrurile cu mâna lui.

La un moment dat a achizi¡ionat un grajd lângå Simeria, pe care l-a amenajat ¿i modernizat, pentru adåpostul animalelor. Astfel a început extinderea fermei. Acolo fusese cel mai mare complex de cre¿tere a mieilor înainte de 1990.

“Eu mi-am mårit ferma fårå så cumpår animale. Am ales purcelu¿ii fåta¡i ¿i vi¡elu¿ii care erau mai frumo¿i ¿i mai sånåto¿i, i-am påstrat ¿i i-am crescut.

A¿a am reu¿it så måresc numårul animalelor ¿i så extindem ferma, în cei aproape 30 de ani de când fac agriculturå ¿i cresc animale. Când vacile, oile ¿i scroafele au devenit mature, au fåtat ¿i a¿a s-a majorat efectivul de vaci, oi ¿i porci. ªi tot a¿a”, a explicat fermierul.

Borza a reu¿it så-¿i construiascå ¿i o micå fabricå pentru producerea brânzei, iar produc¡ia o vinde abona¡ilor sau magazinelor din ora¿ele mari Deva, Simeria sau Orå¿tie.

“Am abona¡i care iau lapte de la mine ¿i de 20 de ani. Ca så vede¡i, am familii cårora le-am dat lapte pentru hrana copiilor, iar acei copii au crescut, s-au cåsåtorit, iar la rândul lor, au fåcut copii ¿i tot de la mine vin så le dau lapte ca så-¿i hråneascå micu¡ii. E minunat când te gânde¿ti”, spune fermierul.

Din påcate, Remus Borza se con-

fruntå cu douå probleme dificile: nu gåse¿te for¡å de muncå ¿i nu prea ¿tie cum så-¿i achizi¡ioneze utilaje agricole noi, pentru a le schimba pe cele vechi.

“E greu, în primul rând, cå nu gåse¿ti oameni pe care så-i angajezi så lucreze în fermå cu animalele. Celor cu care lucrez eu le dau zilnic mâncare, båuturå ¿i ¡igåri, diminea¡å, la prânz ¿i seara. Pe lângå salariu, le ofer cazare, maså ¿i toate facilitå¡ile. Le ofer tot ceea ce au nevoie. Anul acesta a fost foarte greu din punctul de vedere al for¡ei de muncå”, mårturise¿te omul.

Ar avea nevoie de un tractor modern, pânå în 100 de cai putere, dotat ¿i toate utilaje agricole necesare în fermå: plug, semånåtoare, preså de balotat, coase ¿i greblå.

Cu toate grijile, avocatul î¿i påstreazå sim¡ul umorului ¿i entuziasmul. Când l-am cåutat, era prin satul Rapol¡el din jude¡ul Hunedoara, de unde cumpårase o remorcå zdravånå de fân. Iar la remorcå, ata¿ase o ma¿inå Dacia Duster, încât nu ¿tiai care pe care trage! Scoate vacile pe o på¿une pârjolitå de secetå mai mult pentru… mi¿care, ca så nu ragå în staul.

“Sunt atâtea variante de a ajuta un fermier ¿i tot ce sper este så gåsesc o solu¡ie pentru a putea så achizi¡ionez acele ma¿ini de care am mare nevoie”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 38/2020

MA{INI & UTILAJE

Kubota - vedeta expozi]iei Salon Vert din Fran]a Salon Vert, una dintre pu¡inele expozi¡ii - dacå nu chiar singura din Europa continentalå - care s-au mai organizat în acest an la nivel interna¡ional, a avut loc în perioada 21-23 septembrie la castelul Baville din localitatea Saint-Cheron, în apropiere de Paris. Printre expozan¡i s-au remarcat Husqvarna, Stihl, Volvo ¿i Kubota, care a avut un spa¡iu expozi¡ional ce a atras toate privirile.

D

acå nu era pandemia, Parisul ar fi trebuit så gåzduiascå în acest an SIMA, Salonul Interna¡ional al Ma¿inilor Agricole. Dar, dupå repetate termene provizorii ¿i anulåri, organizatorii au decis amânarea acestui eveniment direct pentru 2022, în perioada de iarnå, ¿i atunci pe la sfâr¿itul anului, de pe 6 pânå pe 10 noiembrie.

Salon Vert, care s-ar putea traduce prin Expozi¡ia Verde, este un eveniment clar mai mic decât SIMA. De fapt, ¿i utilajele sunt mai mici, cåci Salon Vert este mai ales pentru utilaje ¿i echipamente de între¡inere a gazonului ¿i amenajårii spa¡iilor verzi, paji¿tilor, parcurilor ¿i a grådinilor. Dar, în lumea aceasta vådu40

vitå temporar de evenimente agricole mari, o expozi¡ie în aer liber, chiar ¿i mai micå, este un eveniment.

Oricum, trebuie spus cå totul s-a desfå¿urat în condi¡ii de deplinå respectare a restric¡iilor impuse în aceste vremuri de pandemie. Autoritå¡ile franceze nu fac rabat de la amenzi la impunerea ¿i respectarea legii.

Ca ¿i SIMA, ¿i Salon Vert are loc tot o datå la doi ani, iar organizatorii au recunoscut cå, fa¡å de edi¡ia din 2018, numårul vizitatorilor a scåzut foarte mult, practic, la jumåtate.

Dar e de în¡eles, având în vedere atât restric¡iile ¿i obligativitatea påstrårii distan¡årii, cât ¿i pruden¡a.

Iatå câteva cifre ale edi¡iei din acest an: 11.212 vizitatori (rigoarea francezå i-a inclus ¿i pe acei ultimi 2 vizitatori…), care s-au întâlnit cu reprezentan¡ii a 247 de expozan¡i, care au prezentat 420 de mårci de utilaje, echipamente, produse ¿i servicii.

Expozi¡ia a inclus 2.000 mp de “vitrine vegetale”, cu plante ¿i flori ¿i 250.000 mp pentru demonstra¡ii tehnice cu utilaje ¿i echipamente.

De notat faptul cå ¿i numårul firmelor a scåzut în acest an, cu 27% fa¡å de 2018, iar printre participan¡ii acestei edi¡ii s-au remarcat Iseki, Husqvarna, Stihl, Toro, Honda, Volvo ¿i, în mod deosebit, Kubota, care a avut unul dintre cele mai mari ¿i mai bine aspectate spa¡ii expozi¡ionale din întreaga “curte” a castelului Baville. E bine så amintim cå, în România, Kubota este prezentå prin importatorul exclusiv Agri-Alian¡a.

Profitul Agricol 38/2020

MA{INI & UTILAJE DicorLand: Demo cu sistem de iriga¡ii ¿i utilaje Compania DicorLand a organizat recent, la Bråila, pe o solå a societå¡ii Sitorom din localitatea Corbu Vechi, o demonstra¡ie în câmp cu o instala¡ie de irigat Hipodrom produså de Irtec.

De asemenea, a fost puså la lucru ¿i o grapå cu discuri Maschio Gaspardo Admiral, cu lå¡ime de lucru de 550 cm. În cadrul demonstra¡iei a fost expus un tractor Steyr ¿i au fost prezentate o serie de utilaje pentru prelucrarea solului, transport cereale, recoltat porumb ¿i sprayere marca Maschio Gaspardo, Olimac, Pronar.

Constructorul japonez aniverseazå în acest an 130 de ani de la întemeierea companiei ¿i a marcat acest moment prin amenajarea unui spa¡iu expozi¡ional care a atras toate privirile, ¿i nu doar prin designul ¿i amplasarea tuturor exponatelor ¿i siglei companiei, ci ¿i prin tractoarele ¿i echipamentele expuse, unele dintre ele în premierå mondialå. Printre acestea s-au numårat modelele actualizate - G231 ¿i G261 - ale gamei de ma¿ini de tuns gazonul. De fapt, vorbim de douå tractoare dotate cu astfel de echipamente, cu puteri de 23 CP, respectiv 26 CP, ¿i o vitezå maximå de 19 km/h, cu o nouå transmisie hidrostaticå, ce faciliteazå o trac¡iune sporitå.

Printre echipamentele Kubota s-au remarcat ¿i robo¡ii de tuns iarba, care î¿i fac treaba în mod silen¡ios, în condi¡ii de maximå siguran¡å, fiind autoghida¡i pe baza unor hår¡i introduse în softul lor ¿i Profitul Agricol 38/2020

prin pozi¡ionare GPS. Când acumulatorii sunt pe cale så se epuizeze, robo¡ii semnalizeazå acest lucru ¿i se întorc la “bazå”, pentru reîncårcare.

Salon Vert 2020 a fost, de asemenea, o oportunitate pentru Kubota så anun¡e lansarea noii game de tractoare compacte EK1, iar în cadrul expozi¡iei a prezentat EK1 - 261, primul model din aceastå serie. Acest tractor are un motor de 1,3 l cu 3 cilindri, care dezvoltå 25 km/h ¿i respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V. Are trac¡iune integralå pe 4 ro¡i ¿i o transmisie mecanicå, cu 9 trepte de vitrezå înainte ¿i 3 trepte înapoi, la viteze adaptate optim la lucrårile pe care le efectueazå.

Dar despre acest tractor, precum ¿i despre alte noutå¡i Kubota vå vom oferi detalii în numerele viitoare ale revistei.

Arpad DOBRE

NHR Agropartners: Nouå combinå de recoltat struguri MHR Agropartners a anun¡at cå viticultorii din România care vor så recolteze rapid ¿i la nivel calitativ superior pot comanda noua combinå autopropulsatå de recoltat struguri GL6.4 destinatå fermelor viticole mici, de 50 -100 ha, înlocuind astfel modelul autopropulsat G7.200 ¿i modelele tractate G Prima ¿i G320. Este dotatå cu un motor Deutz de 143 CP în 4 cilindri, care respectå norma de poluare Stage V. Colectarea boabelor se face în douå bene de 1.400 sau 1.800 l (op¡ional 2000 l). Detalii, în numårul urmåtor.

Agritechnica 2021: “Eficien¡å Verde, inspiratå de solu¡ii” DLG, Societatea Germanå pentru Agriculturå, a anun¡at cå urmåtoarea edi¡ie a Agritechnica Hanovra, Germania, cea mai mare expozi¡ie interna¡ionalå de ma¿ini ¿i utilaje agricole din Europa, va avea loc în perioada 14-20 noiembrie 2021. Expozi¡ia va avea ca temå Eficien¡å Verde - inspiratå de solu¡ii. La edi¡ia din 2019 au fost prezen¡i 2.803 expozan¡i (62% din stråinåtate, restul din Germania) ¿i 446.000 de vizitatori din 127 de ¡åri, iar DLG se a¿teaptå ca succesul de anul trecut så se repete ¿i în 2021. Så speråm cå evolu¡ia pandemiei va fi una pozitivå, iar DLG va putea ¡ine evenimentul.

41

Noi echip\ri la remorcile Claas Cargos Claas a dezvåluit noile caracteristici tehnice ¿i echipåri care utileazå remorcile cu dublå întrebuin¡are ¿i remorcile de transport Cargos.

Echipare cu noul CEMIS 700 Terminalul universal CEMIS 700, compatibil Isobus, este disponibil acum pentru toate modelele Cargos, cu nivel de echipare Business.

Acesta înlocuie¿te terminalul de control Communicator II. Ecranul color are contrast puternic, o diagonalå de 7 inci (17,8 cm), cu func¡ie tactilå ¿i comutare automatå zi/noapte, la care se adaugå cele 10 taste func¡ionale cu fundal iluminat ¿i butonul rotativ/prin apåsare, toate acestea asigurând o operare confortabilå.

O altå dotare suplimentarå include o conexiune pentru camera video, care permite afi¿area imaginilor în timp real de la 1 sau 2 camere.

Cargos se numårå sistemul de cu¡ite duble Claas, cu duratå îndelungatå de utilizare ¿i podeaua transportoare hidraulicå, prevåzutå cu racle¡i.

Astfel, Claas are în acest segment un utilaj foarte compact, puternic ¿i eficient pentru fermele cu echipamente proprii, precum ¿i pentru contractori.

Direc¡ie asistatå avansatå Pentru remorcile de transport furaje din gama Cargos 700, constructorul german oferå acum, pe lângå direc¡ia tractatå ¿i cea asistatå hidraulic ¿i controlatå electronic, ¿i o direc¡ie asistatå mecanic ¿i hidraulic.

Acum se pot dota cu direc¡ie asis-

tatå ¿i remorcile Cargos 700 cu nivel de echipare Trend, op¡iune care anterior era rezervatå în mod exclusiv configura¡iei Business.

Direc¡ia asistatå mecanic ¿i hidraulic func¡ioneazå conform principiului deplasamentului pozitiv cu un cilindru principal (tandem), respectiv doi cilindri principali (tridem) pe bara de trac¡iune, plus o unitate hidraulicå cu rezervoare sub presiune de mare volum, ca protec¡ie la suprasarcinå.

Cilindrii principali sunt fixa¡i pe partea de tractare, pe articula¡ii sferice Scharmüller 50, fiecare cilindru fiind prevåzut cu o protec¡ie robustå, în¿urubatå. În plus, existå ¿i suporturi pivotante pentru cilindrii principali. În cazul ¿asiului tandem, ultima axå este viratoare, iar în cazul ¿asiului tridem, prima ¿i cea de-a treia axå sunt viratoare. În timpul utilizårii, direc¡ia asistatå lucreazå independent de tractor ¿i nu necesitå o conexiune permanentå. În plus, sistemul func¡ioneazå fårå electronicå.

Datoritå principiului de func¡ionare mecanicå a sistemului hidraulic, deplasarea în mar¿arier are loc cu protejarea solului, iar traseul este urmat cu precizie atât pe teren plat, cât ¿i pe teren înclinat. Condi¡ia care trebuie îndeplinitå pentru utilizarea direc¡iei asistate este o cuplare pentru tractor conformå standardului ISO 26402.

Arpad DOBRE

Volum mai mare de încårcare O altå noutate pentru remorca cu dublå întrebuin¡are Cargos 8400 o reprezintå supraînål¡area pere¡ilor laterali. Astfel, volumul de încårcare cre¿te cu 2,5 metri cubi ¿i ajunge la 38 metri cubi. Printre caracteristicile modelelor 42

Profitul Agricol 38/2020

MA{INI & UTILAJE

Avantajele ma[inilor de fertilizat Bogballe Utilizarea oricårui model de ma¿inå de fertilizat Bogballe oferå o serie de avantaje, printre care se numårå o distribu¡ie optimå ¿i uniformå a granulelor, un reglaj u¿or, un control inteligent de distribuire a îngrå¿åmintelor ¿i reducerea costurilor.

M

a¿inile de fertilizat Bogballe, produse în Danemarca ¿i distribuite în România de NHR Agropartners, sunt echipate cu un sistem de împrå¿tiere spre centru, mai exact, discurile se rotesc spre centrul ma¿inii ¿i permit o acoperire optimå a terenului.

Pentru capetele de parcelå se poate schimba sensul de rota¡ie al discurilor, acesta fiind singurul reglaj care se face în acele zone ale terenului. În timpul împrå¿tierii la capåtul parcelelor lå¡imea de lucru este ajustatå potrivit cu forma terenului ¿i condi¡iile existente.

Simultan, cantitatea de îngrå¿åmânt este ajustatå, pentru a minimiza subsau supradozajul la margini.

Reglajul se face în ambele pår¡i ale ma¿inii, simultan, ¿i poate fi controlat manual prin sistemul Calibrator sau automat, prin GPS. Sistemul de împrå¿tiere asigurå o aplicare optimå a îngrå¿åmântului la capetele de parcele, precum ¿i în câmp, respectå norma europene de mediu EN 13739-1 ¿i este ofer-

44

it în echiparea standard pe toate ma¿inile de fertilizat Bogballe.

Sistemul de cântårire detecteazå modificårile în debitul de îngrå¿åmânt ¿i ajusteazå vana de distribu¡ie automat îm timpul lucrului.

Prin urmare, cantitatea de îngrå¿åmânt distribuitå este precis controlatå, asigurând utilizarea optimå a inputurilor ¿i controlul costurilor.

Datoritå vanei de distribu¡ie automate îngrå¿åmântul este în permanen¡å descårcat în pozi¡ia cea mai bunå pe discul de distribuire. Aceasta men¡ine modelul de împrå¿tiere fårå a fi afectat de debitul de îngrå¿åmânt, viteza de înaintare sau lå¡imea de lucru.

Aceea¿i vanå este utilizatå atât pentru împrå¿tierea în câmp, cât ¿i pentru capetele de parcelå. Simultan vana acoperå mai multe lå¡imi de lucru cu aceea¿i deschidere. Pentru a asigura durata de via¡å cât mai mare, este produså din o¡el de cea mai bunå calitate.

Dacå fermierii aleg o ma¿inå de fertilizat Bogballe echipatå cu sisteme de cântårire ¿i control inteligent, singura setare care trebuie fåcutå este unghiul de înclinare pentru a ob¡ine lå¡imea de lucru doritå.

Speciali¿tii NHR Agropartners spun cå riscul de setare gre¿itå este minim,

iar echipamentul poate fi operat în mod eficient ¿i productiv.

Ma¿inile de fertilizat Bogballe cu tehnicå de cântårire ¿i control inteligent integrat executå în mod constant opera¡ii de måsurare în lucru, inclusiv când se fertilizeazå terenuri în pantå. Software-ul inteligent lucreazå permament cu senzorii de cântårire ¿i monitorizeazå cantitatea de îngrå¿åmânt din buncår, iar pe baza acestor informa¡ii efectueazå opera¡iuni complet automate de calibrare în timpul lucrului. În acest fel, fertilizantul este distribuit precis ¿i în cantitatea stabilitå. ¥nainte de asamblarea echipamentului, fiecare pieså ¿i subansamblu care va intra în contact cu fertilizantul se curå¡å minu¡ios, în 7 pa¿i, apoi se vopse¿te cu pulbere în câmp electrostatic cu sistemul robust “Flexi Coat”.

Discurile de distribu¡ie, sistemele de protec¡ie ¿i buncårul sunt fabricate din o¡el inoxidabil, ceea ce oferå protec¡ie împotriva coroziunii ¿i prelungirea duratei de via¡å a ma¿inii de fertilizat. ¥ntrucât la încårcarea maximå presiunea îngrå¿åmântului este mai mare cåtre bazå, la baza buncårului este integrat un con de egalizare a presiunii.

Acesta asigurå curgerea îngrå¿åmântului cåtre ie¿ire ¿i împiedicå sfårâmarea produsului, iar agitatorul este protejat de presiunea directå.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 38/2020

INFORMA}II

EXTERNE Nobelul pentru pace l-a primit ONU Programul Alimentar Mondial (WFP) al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite a primit prestigiosul premiu Nobel pentru pace.

Agen¡ia a primit premiul în valoare de 1,1 milioane de dolari pentru eforturile de combatere a foametei din zonele sårace ale globului, care contribuie la men¡inerea påcii. În acest an au fost nominalizate 107 institu¡ii ¿i 211 persoane.

Berit Reiss-Andersen, pre¿edinta comitetului care acordå premiile Nobel, a explicat cå alegerea î¿i propune “så

atragå aten¡ia întregii lumi asupra milioanelor de oameni care suferå de foame”.

Agen¡ia a fost înfiin¡atå în anul 1961, la cererea pre¿edintelui american Dwight D. Eisenhower, care a solicitat crearea unei scheme de ajutoare alimentare sub egida ONU. Anul trecut, WFP a furnizat ajutoare alimentare pentru 100 de milioane de oameni din 88 de ¡åri, care nu-¿i pot asigura hrana. Cele mai importante programe în derulare sunt cele din Sudanul de Sud, Afghanistan ¿i Yemen.

Proteste violente ale fermierilor sud-africani Un grup de fermieri albi din Africa de Sud a atacat clådirea unui tribunal local ¿i a incendiat o ma¿inå de poli¡ie, dupå confruntåri violente cu for¡ele de ordine.

Ei cereau ca cei doi suspec¡i de uciderea unui fermier så le fie preda¡i ¿i nu au putut fi împrå¿tia¡i decât dupå ce poli¡ia a folosit gaze lacrimogene.

Tensiunile au pornit dupå ce un tânår fermier de 21 de ani din ora¿ul Senekal a fost ucis cu brutalitate, iar cadavrul lui a fost descoperit legat de un stâlp. Au fost aresta¡i doi suspec¡i de culoare, care aveau deja condamnåri pentru jafuri ¿i furturi de animale.

Sute de fermieri, unii dintre ei în Profitul Agricol 38/2020

tractoare, au venit în fa¡a tribunalului pentru a-¿i face singuri dreptate ¿i au påtruns cu for¡a în clådire, încercând så ajungå la celule.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

Cea mai mare fermå de insecte va fi construitå în Fran¡a Compania francezå Ynsect, care produce alimente ¿i îngrå¿åminte din viermi, a ob¡inut o finan¡are de 224 milioane de dolari pentru construc¡ia unei ferme în apropiere de Paris. Proteinele ob¡inute sunt folosite în special pentru hrana pe¿tilor ¿i animalelor de companie. Compania dispune de alte 125 milioane de dolari din altå rundå de finan¡are, plus o subven¡ie de 25 milioane de dolari din partea statului francez.

Danone renun¡å la Yakult Grupul francez Danone a vândut toate participa¡iile producåtorului japonez de iaurt Yakult, dupå ce a renun¡at la pachetul majoritar în urmå cu doi ani.

Danone mai de¡inea echivalentul a 6,61% din Yakult, care valorau aproximativ 477 milioane de euro. Suma ob¡inutå va fi folositå pentru reducerea datoriilor ¿i alte investi¡ii.

Fran¡a impune restric¡ii de folosire a glifosatului Autoritå¡ile franceze au impus reguli mai stricte pentru utilizarea erbicidelor bazate pe glifosat, înså nu au interzis complet folosirea lor. Substan¡a nu va mai putea fi stropitå pe terenurile arate ¿i pe spa¡iile dintre copaci sau vi¡å-de-vie, înså este permiså sub pomi ¿i în fermele care nu-¿i arå påmântul pentru a-i påstra fertilitatea.

Cantitatea totalå de glifosat pe care fermierii o pot folosi anual a fost înså reduså cu 60% în ferme normale ¿i livezi, iar în cazul podgoriilor reducerea este de 80%.

Irlanda lanseazå cår¡i de credit din porumb O bancå irlandezå a lansat un nou tip de carduri de debit VISA, care sunt produse în propor¡ie de 82% din materiale biodegradabile ob¡inute din porumb. Un astfel de card se descompune în ¿ase luni dupå ce expirå, spre deosebire de unul tradi¡ional din PVC care are nevoie de aproximativ 400 de ani. Cardurile vor fi disponibile ini¡ial doar pentru studen¡i.

45

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând: iedu¡e, rasa albå, capre adulte ¿i mioare, rasa ºurcanå. Deleni, Ia¿i.

Tel.: 0758.863.156 SC vinde cca 750 tone porumb certificat ecologic.

Tel.: 0756.276.315 Vând porci de carne cu greutatea de 200 - 220 kg.

Jude¡ul Buzåu.

Tel.: 0761.400.933 Vând 300 tone de triticale ¿i 100 tone floarea-soarelui, produc¡ie 2020.

Tel.: 0747.422.470

SC vinde ¿i transportå carbonat de calciu (amendamente) în toatå ¡ara ¿i cumpårå grâu de panifica¡ie din recolta 2020.

Tel.: 0742.368.302 Vând aproximativ 150 tone floarea-soarelui, încårcare rapidå cu încårcåtor telescopic. Jud. Bihor.

Tel.: 0743.263.549 Vând 30 tone struguri din soiul Moldova, podgoria Panciu, Vrancea. Calitate excep¡ionalå. 2 lei/kg.

Tel.: 0734.732.309 Vând saci de rafie, ambala¡i în baxuri de 500 buc.

Livrare gratuitå în Timi¿ ¿i Arad, sau prin curier.

Tel.: 0760.535.848

DN AGRAR VINDE

Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an.

Tel.: 0735.519.119

Contact: 0785.242.845

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând rampå de muls metalicå, cu 6 posturi ¿i hrånitor

mecanic, aparat de muls ¿i tanc råcire cu capacitatea de 500 litri.

Tel.: 0735.519.119 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri.

Pre¡: 20.000 euro.

Tel.: 0748.066.789

HIPERFORAJ

EXECUTÅ

Vând cu¿ti Hatko pentru vi¡ei: col¡uri ovale, durabilå, aerisire foarte bunå, spa¡iu mare, acoperi¿ împotriva intemperiilor.

Tel.: 0751.092.918

pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

Vând echipament purtat pentru extras pomi: diametru max. 800 mm, putere min. tractor 80 CP. Ridicå balotul de pamânt la cca 2 m. Echipamentul este prototip de produc¡ie româneascå ¿i nu a fost folosit decât pentru teste.

Tel.: 0726.719.726

- GARANºIE -

Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi.

Tel.: 0741.026.110 Vând încårcåtor frontal Komatsu WA70-7 din 2015, 5,3 tone, cupa de 1,2 mc, 4.000 ore, climå.

Tel.: 0758.249.344 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari. Pre¡: 1.700 euro.

Tel.: 0725.623.852 Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total, pår¡ile uzante sunt schimbate cu piese originale. Informa¡ii la Tel: 0742.042.066

46

SC Servoplant vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå, cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i. servoplant@gmail.com Tel.: 0744.332.778



0788.015.575 0745.015.575

FERME, TERENURI

Vând fermå mixtå (bovine ¿i porcine) în Slobozia, Ialomi¡a, cu 1.100 ha teren agricol (205 ha proprietate ¿i 900 ha în arendå), hele¿teu cu pe¿te, utilaje.

Tel.: 0741.019.035 SC vinde bazå de depozitare în Valea Nucarilor, jud.

Tulcea: magazii, birouri, laborator, påtule, cântar electronic auto de 60 tone.

Tel.: 0786.222.235

ANGAJEZ ÎNGRIJITOR ANIMALE la fermå cu vaci de lapte, în Dorohoi, jude¡ul Boto¿ani.

Mâncarea ¿i cazarea sunt incluse.

Tel.: 0745.514.157 Profitul Agricol 38/2020

LOCURI DE MUNCÅ

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS CROP & CAMPAIGN MANAGER B U C U R E ª T I Companie multina¡ionalå distribu¡ie inputuri agricole

PRODUCT MANAGER ÎNGRŪÅMINTE SOL Companie multina¡ionalå distribu¡ie inputuri

AREA SALES MANAGER B V ¿ i S B Companie multina¡ionalå distribu¡ie inputuri agricole

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL I S / S V / N T / B T Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e cultura mare

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL O LT E N I A Importator inputuri pentru legumiculturå ¿i viticulturå

EXECUTION OFFICER B U C U R E ª T I Companie distribu¡ie inputuri cu portofoliu propriu de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

S.C MIG VAS DISTRIBU}IE S.R.L, companie româneasc\, cu distribu]ie la nivel na]ional de semin]e, pesticide, îngr\[\minte, regulatori de cre[tere,

ANGAJEAZ| REPREZENTAN}I V+NZ|RI (ingineri agronomi sau agen]i de vânzare) pentru jude]ele> C\l\ra[i, Ialomi]a, Giurgiu Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei MIG VAS DISTRIBUºIE SRL; - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor; - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå; - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii.

Cerin¡e: - Studii în domeniul agricol constituie avantaj; - Competen¡e: PC, permis de conducere categoria B; - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri; - Disponibilitate de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru; - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Profitul Agricol 38/2020

Oferta societå¡ii: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti; - Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru; - Perfec¡ionare profesionalå continuå; - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).

Vå rugåm så transmite¡i CV pe adresa migvasdistributie@yahoo.com sau pe fax: 0242.332.801 47

PESCUITUL [i V+N|TOAREA Cu undi]a, La undi]\, ;n pragcaras de toamn\, la caras dup\ Chiar dacå peste zi este uneori încå zåpu¿ealå, toamna se face sim¡itå tot mai bine, cåci noaptea se laså rece, prevestind întunericul ¿i frigul de peste iarnå.

Temperatura apei a scåzut, pe¿tii nu se mai zvârcolesc în ciorba de 30OC ¿i peste, iar condi¡iile îi îndeamnå så se hråneascå intens, pregåtindu-se astfel pentru foamea din iarnå. Nu doar cå sunt dolofani, dar au început så aibå ¿i icre. ªtiu cå v-ar plåcea, dar numai spre Cråciun vor fi bune, bune de salatå.

Carasul (Carasius auratus) - pâinea cea de toate zilele a undi¡arului de la noi, a ajuns în România ca pe¿te de ornament, råspândindu-se apoi în majoritatea apelor de ¿es ¿i colinare, râuri, lacuri ¿i bål¡i, nu doar în Muntenia ¿i Moldova, ci ¿i în Ardeal, estul ¿i centrul Europei. Este un pe¿te de talie micå, obi¿nuit sub 30 cm ¿i 500 g, dar exemplare record ajung ¿i la 3 kg (Pescar modern – Cârligul de Aur)!

Este rezistent la condi¡iile de mediu ¿i la boli, ¿i este foarte prolific. De aceea este ¿i atât de råspândit.

Este probabil specia cea mai pescuitå de la noi, existând chiar bål¡i anume populate pentru pescarii de caras. Deloc moftu-

Pescuie¿ti, pescuie¿ti, dar mai ¿i cite¿ti!

Aflå detalii, secrete, despre specii de pe¿ti, tehnici potrivite, alegerea ¿i pregåtirea ustensilelor, tainele ac¡iunii nålucilor... Orice detaliu nou poate însemna ¿ansa unei partide reu¿ite.

Po¡i comanda la 0744.310.190 sau pe virgiltarus50@gmail.com un set de 4 cår¡i la doar 39 lei, taxe po¿tale incluse. Vre¡i så face¡i surprizå unui prieten? Trimite¡i 39 lei în contul RO77 INGB0000999900131251, ºåru¿ Victor Virgil, ING Bank Bucure¿ti ¿i îi voi expedia direct cele 4 cår¡i.

48

Caras “p\lma[” prins la varg\

Fileuri de caras [i pl\tic\, momeal\ pentru sturioni

ros, carasul se prinde la momeli vii – râme, viermi, libelule... dar ¿i vegetale – cocolo¿, porumb, cânepå... Nada este fåcutå dintr-un amestec de fåinuri (målai, ¿rot de floarea-soarelui, pu¡inå fåinå de grâu – så lege).

La caras se pescuie¿te la undi¡å (nu pot så uit trestiile låsate pe apå, cu fir gros

¿i plutå din cocean de porumb...), la lansetå obi¿nuitå, cu nåditor ¿i monturå cu douå cârlige, ori la feeder - cu monturi speciale.

De obicei, dau la vargå, o telescopicå DAIWA de 6 m, pe care pun linie mono 0,15 mm cu forfac 0,12 ¿i cârlig nr. 12.

Pun o plutå sensibilå, ce duce 1,5 la 2 g, ¿i plumb din 4-5 alice, una de contact. În ape deschise ¿i fårå agå¡åturå, pun linie mai finå. La începutul partidei arunc lângå plutå 2-3 bile de nadå, apoi câte o nucå de fiecare datå când arunc undi¡a.

Reglez adâncimea astfel încât plumbul de contact så fie pe fundul apei, alica fiind la cca 7 cm de cârlig. În cârlig pun doi viermu¿i, în¡epa¡i fin, la capåtul gros, ¿i o râmå sub¡ire, micå, în¡epatå de douå ori pe la jumåtate, så fie mi¿cåtoare. Carasul apucå momeala destul de repede, dar pescarul trebuie så aibå råbdare, pânå ce acesta înghite momeala. N-are råbdare... råmâne cu buza umflatå! Trage, nu trage pe¿tele, din când în când momeala trebuie schimbatå! În cârlig, carasul luptå voinice¿te, de aceea este bine så avem råbdare ¿i så låsåm lungimea ¿i elasticitatea vergii så-¿i facå treaba – så stoarcå vlaga din pe¿te.

Dacå sunt probleme, nu risca¡i. Folosi¡i minciogul! L-a¡i prins, pune¡i-l în juvelnic. Pe¿tele rezistå bine ore în ¿ir, chiar ¿i fårå apå (nu este cazul!), iar la sfâr¿itul partidei, dupå ce admira¡i ¿i fotografia¡i captura, pute¡i re¡ine 4-5 exemplare, låsâdu-i pe ceilal¡i... pe data viitoare!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 38/2020

Fiesta lop\tarilor

Profitul Agricol 38/2020

numai de dragul turnirului. În realitate, unul dintre ei cedeazå la un moment dat, pentru cå semnele nevolniciei sale nu ne sunt cunoscute nouå, simpli martori la cel mai important moment în care specia î¿i alege exponen¡ii.

Pentru vânåtor, primeazå aspectul trofeului. Unii cautå bizareriile, atipice,

Foto> F. B. Dragomir

Nici nu s-au stins bine ultimele ecouri ale boncåluitului cerbilor comuni, numi¡i pe bunå dreptate ¿i nobili, cå au ¿i intrat în arenå semenii lor de categorie mijlocie în familia cervidelor noastre, lopåtarii, boteza¡i astfel dupå conforma¡ia podoabelor capilare. Coloniza¡i la noi, ini¡ial, ca animale de parcuri ¿i de ¡arcuri nobiliare, aståzi prezintå nuclee puternice în condi¡ii de libertate deplinå, fiind întru totul împåmânteni¡i în fauna ¡årii. Asemenea fazanului – un alt musafir privit în trecut cu neîntemeiate reticen¡e de cåtre sceptici –, cerbul lopåtar se poate socoti, în zilele noastre, perfect integrat în peisajul extra- ¿i intracarpatic românesc.

La fel ca ¿i în cazul cerbului comun, perioada rutului declan¿eazå în mod spectaculos energii latente în restul anului, prilej, pentru pasiona¡i, de proiecte cinegetice dintre cele mai pasionante, fie ele chiar ¿i platonice, de dragul atmosferei. Adesea, pu¿ca råmâne mutå în fa¡a unor scene ce ¡in de grandoarea naturii, când, intrus fiind ¿i sim¡indu-te astfel, nu îndråzne¿ti så-¡i faci remarcatå prezen¡a. De aceea, o incursiune la boncåluit trebuie så dureze minimum trei zile. În mod normal, unei adevårate vânåtori la cerbi se cuvine så i se aloce o såptåmânå, aceasta însemnând preparative, observa¡ii, spectacol ¿i, uneori, izbândå.

Dupå solemnitatea nun¡ii cerbilor nobili, ceremonialul nup¡ial al lopåtarilor påle¿te în gravitate, dar câ¿tigå în vivacitate. Ca ¿i în cazul „greilor” pugilatului, confruntårile dintre taurii de cerb comun emanå for¡å. Duelul dintre masculii de lopåtar se caracterizeazå, în schimb, prin vitezå, fårå înså a fi mai pu¡in spectaculos. Combatan¡ii se tatoneazå, fandeazå, repliindu-se cu mare iu¡ealå ¿i lovindu-¿i cu sunet sec, auzit de departe, vâslele palmate ale coarnelor, pânå la abandonul celor mai slab de vârtute: o luptå de uzurå. Aparent, e doar un joc al unor cavaleri de acela¿i calibru,

pla categorie a selec¡iei, cât ¿i din cea mai restrânså, de trofeu. Întreprinzåtori, cei ce se ocupå de gestionarea acestor fonduri cinegetice de mare întindere asigurå ¿i prelucrarea superioarå a cårnii de cerb lopåtar ob¡inute prin vânare, punând la dispozi¡ia amatorilor de delicatese culinare o multitudine de produse de carmangerie ¿i mezelårie. În ce må prive¿te, am fost de-a dreptul cucerit de pastrama, salamul ¿i cârna¡ii din carne

ie¿ite din tipic – lope¡i ireversibil strâmbe, prin våtåmarea cilindrilor frontali, coarne de senectute, în declin, sau rarisime peruci. Al¡ii opteazå pentru însemnele taurilor în plinå vigoare, demne de emula¡ia marilor competi¡ii ale tagmei, unde aspirå la medalii din metal pre¡ios.

Aståzi, jude¡ul Arad reprezintå o emblemå a modului judicios de gestionare pe meleagurile noastre a unei popula¡ii de cerb lopåtar. Camarazii mei care au vânat acolo (ca ¿i mine de altfel, ca simplu privitor) au fost impresiona¡i de mårimea, varietatea ¿i valoarea acestui nucleu a cårui calitate este men¡inutå exclusiv prin mijloace ¿i pe criterii cinegetice.

Datå fiind mul¡imea animalelor de ambele sexe ¿i din toate categoriile de vârstå, sporul natural nu poate fi aici decât generos, de unde ¿i o cotå de recoltå anualå pe måsurå, atât din am-

de lopåtar, prelua¡i direct de la surså în ambalaj vidat. Spre uimirea ¿i bucuria mea (dar ¿i a invita¡ilor la maså), un astfel de salam a cårui scoatere la ivealå, de la rece, am amânat-o nu mai pu¡in de doi ani ne-a prilejuit un adevårat regal gastronomic, påstrându-¿i ori chiar amplificându-¿i savoarea ini¡ialå.

Iatå, a¿adar, cum fiesta autumnalå a cerbilor lopåtari î¿i poate extinde virtu¡ile emo¡ionale ¿i dincolo de reprezenta¡ia propriu-ziså, dobândind valoare adåugatå. Pe de altå parte, nu trebuie uitat cå arta culinarå (cheza¿ ne e însu¿i magistrul Apicius, precursorul) î¿i datoreazå evolu¡ia ¿i rafinamentele suratei sale, arta vânåtorii. Poate cå nu mul¡i ¿tiu cå måcelarii de aståzi coboarå din „macellarii” Romei antice, nume care îi desemna pe negustorii de carne de vânat, o nobilå ¿i stimabilå breaslå.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 15 - 29.10.2020

Adelina Popescu 15.10.1941, fost ministru adjunct Mårgårint Ni¡å-Dragomir 17.10.1967, director tehnic, Summit Agro România Horia-Victor Hålmåjan 19.10.1961, conferen¡iar USAMV, colaborator Profitul Agricol Verona Brezoi 19.10.1978, director Direc¡ia control, MADR Aurelia Surdu 22.10.1960, ¿ef serviciu, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå Cristian Vasile 22.10.1984, inginer service Claas Dumitru Gârdan 25.10.1950, director general Agrocomer¡ Holding Vasile Moga 25.10.1955, director ICDP Bra¿ov Codru Påun 25.10.1969, director produc¡ie KWS Anca Grådinaru 25.10.1985, director marketing Mas Seeds Sorin Minea 26.10.1954, proprietar Angst, pre¿edintele Romalimenta Ion Pirnå 28.10.1952, director general INMA Bucure¿ti ~

O lingurit, a de poezie

Gest caritabil f\cut de un fermier din Timi[ În plinå pandemie de Sars-Cov2, cum se nume¿te virusul din cauza cåruia stau to¡i orå¿enii în caså, un gest caritabil demn de urmat a fost fåcut de un tânår fermier din Timi¿.

Alexander Degianski a venit în sprijinul elevilor cu situa¡ii financiare dificile în familie, afla¡i în situa¡ie de risc, ¿i le-a oferit tablete, ca så poatå så înve¡e. Dona¡ia, apreciatå la 10.000 de lei, a mers cåtre ¿coala gimnazialå din Giulvåz.

“Am vrut så îi ajut pe copiii buni la

A venit toamna, acoperå-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Må tem cå n-am så te mai våd, uneori, cå or så-mi creascå aripi ascu¡ite pânå la nori, cå ai så te ascunzi într-un ochi stråin, ¿i el o så se-nchidå cu-o frunzå de pelin.

Nichita Stånescu 50

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) O nouå concep¡ie de via¡å – Vorbe goale! 2) Bloc luat de apå – Calea undelor; 3) Atac la inimå! – Purtate pe sus 9 10 spre victorie; 4) ºinute sub cheie – Laså alegerile libere; 5) Scor¡oaså din fire – Întinse pe spate; 6) Încercuit în luptå – Pune nasul în påmânt ; 7) Terminarea unei construc¡ii; 8) Refuzå så preia comanda – A lua la bani mårun¡i; 9) Då indica¡ii precise; 10) Schimbare de sens incorectå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

Emo¡ie de toamnå

învå¡åturå, dar care sunt din familii cu probleme financiare. Am fåcut acest gest ca så fie un exemplu de urmat ¿i de al¡i fermieri ¿i investitori, indiferent din ce domeniu economic ar fi.

Copiii trebuie ajuta¡i så urmeze ¿coala, chiar dacå e online, în aceastå situa¡ie dificilå de pandemie, fiindcå ei sunt viitorul ¡årii”, este mesajul tânårului fermier Degianski.

2

3

4

5

6

7

8

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 37/2020 ORIZONTAL: COFETAR - AS; ORI - OFICIU; CA - PLAGI - F; OLAR - NATAL; SEVERA - IDE; I - ARI - PRET; ANIMALICI; TUSIERI - VS; URA - LINIAT; BATRANESTI.

VERTICAL: 1) Råmâne cu gura cåscatå la curs – Un numår… de localitå¡i; 2) Ochi verde; 3) Zbor fårå aripi! – Mårul unchiului Sam; 4) Linie frontalå – Legatå de culturå; 5) Trecut prin pile – Exclus dintr-o privire; 6) Critici neprincipiale – Timbru sec!

7) Crescåtori de porci – Furnizor de sirop; 8) Nu poate fi parcurså; 9) Material rulant de import – Îl trec apele; 10) Cuno¿tin¡e din primii ani de ¿coalå.

Profitul Agricol 38/2020