3 minute read

Avocat: fermierii au ¿anse minime în instan¡e

Next Article
Via]a companiilor

Via]a companiilor

AFACERI, BANI, CREDITE

Avocat> fermierii au [anse minime în instan]e

Clubul Fermierilor Români îi consiliazå comercial ¿i juridic pe fermierii penaliza¡i sau executa¡i silit de traderi. O echipå de avoca¡i a început demersuri în instan¡e, pentru a se denun¡a anumite clauze contractuale, conside rate abuzive. Am vrut så aflåm, înså, ce are de spus un avocat independent (neimplicat în aceste procese), specializat în drept comercial.

Mihai Kehaiyan este mediator ¿i avo cat practician în insolven¡å. Dupå ce a studiat câteva contracte transmise re dac¡iei (sub rugåmintea discre¡iei abso lute), Kehaiyan a conchis cå ¿ansele fermierilor în instan¡e sunt minime, dacå nu chiar nule.

“În vederea protejårii consumatorilor fa¡å de abuzurile agen¡ilor economici, legiuitorul a stabilit prin legi speciale (Legea 193/2000, OG 21/1992) anumi te drepturi în favoarea celor dintâi.

Scopul avut în vedere are la bazå o pozi¡ie inegalå între cele douå pår¡i la momentul semnårii contractului, consumatorul fiind o persoanå neinforma tå, lipsitå de cuno¿tin¡e, spre deosebire de agentul economic, care este un profesionist în acel domeniu. De regulå, contractele sunt unele pre-tipårite, preredactate de cåtre profesionist, cu clauzele dorite de acesta, de a¿a naturå încât doar el så poatå fi avantajat pe parcursul derulårii contractului, iar consumatorul nu poate modifica con¡i nutul lor.

Consumatorul fie semneazå contractul în forma respectivå, fie este poftit så se adreseze altui agent economic, în cazul în care dore¿te modifi-

Mihai Kehaiyan, mediator [i avocat practician în insolven]\

carea vreunei clauze.

Cum, de regulå, to¡i agen¡ii economici dintr-un anumit domeniu se folo sesc de acela¿i tip de clauze, pânå la urmå consumatorul nu va avea încotro ¿i va semna cu unul dintre ei. Tocmai de aceea, aceste contracte au fost denumite de adeziune, consumatorul având doar op¡iunea de a adera la con¡inutul lor sau de a nu-l semna. Niciodatå de a modifica contractul prin negociere.

Fiind legi speciale, atât OG 21/1992, cât ¿i Legea 193/2000 determinå în mod expres condi¡iile în care ar putea fi invocat caracterul abuziv al unei clauze.

Dar se pune în discu¡ie calitatea celui care invocå aceastå situa¡ie. Dacå nu ai calitate, nu po¡i reclama caracterul abuziv al clauzei.

Consumatorul, cum am specificat anterior, poate fi doar o persoanå neinformatå, o persoanå neavizatå.

În practica instan¡elor de judecatå se acceptå aceastå calitate doar pentru anumite persoane fizice. Niciodatå un SRL, o SA, Întreprindere individualå, PFA nu va putea invoca caracterul abu ziv al clauzei, întrucât persoanele juri dice sunt considerate prin lege ca apar¡inând ca tegoriei profesioni¿tilor.

Nici måcar toate persoane fizice nu au calitatea de consumatori. Am de mon strat acest lucru într-o cauzå la ICCJ. Am avut în vedere exceptarea acelor persoane care desfå¿oarå cu regularitate anumite activitå¡i econo mice chiar dacå nu sunt înregistrate la Registrul Co mer¡ului (de exemplu, în chirierea a mai mult de 5 locuin¡e sau cumpårarea de imobile în scop de revânzare). Înalta Curte a considerat cå aceste persoane nu erau unele nea vizate, ci, dimpotrivå, persoane informate.

În consecin¡å, apreciez cå, în situa ¡ia în care s-ar demonstra cå un fermier a mai semnat astfel de contracte în trecut, cå activeazå pe pia¡a agricolå de o perioadå mai mare de timp, nu ar putea invoca caracterul abuziv, întrucât el nu are calitatea de consumator.

Este clar cå aceste contracte sunt une le de adeziune, cumpåråtorul fiind asigurat sub toate aspectele posibile, inclusiv for¡a majorå, impreviziune etc.

S-ar mai fi putut modifica contractul în împrejurarea în care fermierul nu ar fi renun¡at la clauza de impreviziune, adicå la o situa¡ie care survine pe parcursul contractului ¿i conduce la o mo dificare a acestuia de a¿a naturå încât presta¡ia unei pår¡i devine excesiv de o neroaså în raport cu contrapresta¡ia ce leilalte pår¡i (în traducere: interve ni rea unor împrejuråri care schimbå situ a¡ia de la momentul semnårii contractului în defa voarea clarå a uneia dintre pår¡i).

O altå situa¡ie juridicå de modificare a contractului prive¿te Leziunea - înså apreciez cå nu ar putea fi invocatå în aceste contracte, întrucât presupune o condi¡ie de inegalitate existentå încå de la data semnårii contractului. Or, în aceste cazuri, inegalitatea survine pe parcurs, în func¡ie de vreme”.

Robert VERESS

This article is from: