Parada taurilor de la Semtest Craiova

CRE{TEREA ANIMALELOR

Parada taurilor de la Semtest Craiova

Pe 15 octombrie, a avut loc, la sediul Semtestului Craiova de la Malu Mare, parada taurilor fåta¡i, crescu¡i ¿i testa¡i în România. A fost a treia edi¡ie. Au venit la acest eveniment vreo 50 de fermieri. To¡i aveau må¿ti, påstrau distan¡a ¿i mi s-au pårut crispa¡i din cauza pandemiei.

În general, atmosfera a fost apåsåtoare, chiar dacå am avut noroc de vre me frumoaså. Nu a venit nimeni de la Ministerul Agriculturii, de¿i aveau ce vedea. A fost înså Bela Vaida, director general la Agen¡ia Na¡ionalå de Zoo tehnie, care a promis cå îi va ajuta pe crescåtorii de tauri, dar asta am auzit ¿i anul trecut de la Daniel Botånoiu. Cres cåtorii de tauri pentru pråsilå tot nu primesc subven¡ie. Au participat trei organiza¡ii profesionale, care de¡in Registrul Genealo gic pentru rasele lor: Asocia¡ia Crescå torilor de Taurine “Brunå Schwyz” - Mara mamure¿, care a început testarea primilor ei doi tåura¿i (ACT Brunå Schwyz MM, pre¿edinte Dorel Codrea), Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå (AGCTR, pre¿edinte Toa der Nea¡å Împåratu) ¿i Asocia¡ia Cres cåtorilor de Vaci Bål¡atå Româ neascå, tip Simmental (ACV.BR-SIM, pre¿edin te Mircea Dumitru).

ACT Brunå Schwyz MM a prezentat taurii Primo (tata francez, mama român cå) ¿i Felix (tata american, mama român cå). A urmat AGCTR cu 8 tauri: Yoder (tata american, mama româncå), Max Yoder (tata american, mama ro mâncå), But Yoder (tata american, mama româncå), Jedi Yoder (tata american, mama româncå), Domingo Yoder (tata american, mama româncå), Char lie Yoder (tata american, mama român cå), Oman Yoder (tata american, mama româncå) ¿i Amadeo Yoder (tata american, mama româncå). ªi ACV.BR-SIM a etalat 8 tauri, to¡i cu nume ilustre: Basarab (tata austriac, mama româncå), Iancu (tata ¿i mama germani), Burghez (tata austriac, mama româncå), Darius (tata austriac, mama româncå), Ahile (tata german, mama româncå), Ferdinand (tata austriac, mama româncå), Mare¿al (tata german, mama româncå), Harry (tata austriac, mama româncå).

În final, Semtest Craiova a prezentat 7 tauri proprii, cu origini interna¡ionale:

Marcator (Holstein, provine dintr-o ma må care a dat 1429 de litri de lapte la o lacta¡ie), Bonny (Brunå), Donovan (Sim mental de carne), Clos (Charo laise), Dixi (Angus Negru), Brent (An gus Ro¿u) ¿i Integral (Albastru Belgian).

“Este sårbåtoarea asocia¡iilor de crescåtori, care au reu¿it aceste performan¡e, dar a trebuit så ne låudåm ¿i noi cu ce facem”, a spus Gheorghe Bîl tea nu, director general la Semtest Craiova, gazda evenimentului.

A¿adar, personajele centrale cu acest prilej au fost taurii. Unii au o va loare de ameliorare surprinzåtoare peste 3.000, adicå mult peste media vacilor din fermele României. Preci zarea “tauri fåta¡i, crescu¡i ¿i testa¡i în România” se impune fiindcå adaptarea vi¡elelor la clima, la furajarea ¿i la modul de via¡å din grajdurile noastre betonate este importantå pentru sånåtatea viitoarelor fabrici de lapte. Aici trebuie gåsit ¿i rostul adevårat al controlului oficial al performan¡elor, al testårii tåura¿ilor. Din cauza celor douå pandemii, crescåtorii no¿tri nu au mai putut socializa ¿i nu au avut unde så-¿i etaleze animalele frumoase. Iatå de ce, ¿i din acest motiv, parada taurilor de la Semtest Craiova råmâne unicul eveniment major din anul 2020 pentru zootehnia din România.

Viorel PATRICHI

Eugen Marin a început programul de carne cu Angus

Eugen Marin, director adjunct la Direc¡ia Agricolå a jude¡ului Dâmbovi¡a, este un fermier cu stare: are o livadå super-intensivå, o cireadå mare de vaci ¿i o turmå cu 2.000 de oi. Pe timp de iarnå, ¡ine animalele în grajdurile de la Cotu Coastei din comuna Malu cu Flori, iar vara le scoate pe på¿unile montane din Bucegi.

Eugen Marin îngrije¿te acum de 296 de vaci: jumåtate Bål¡atå Româneascå ¿i meti¿i cu tauri Angus. În ultima vre me, a cumpårat 40 de juninci Angus gestante de la Kar paten Meat. A dat pe ele între 2.000 ¿i 2.400 de euro pe cap, iar taurii au costat între 4.000 ¿i 5.000 de euro. În func¡ie de geneticå. Are ambele varietå¡i de Angus: negru ¿i ro¿u.

“Am un contract cu cei de la Kar paten Meat, prin care le dau vi¡eii de raså purå ¿i meti¿ii, dar trebuie så-i ¡in în fermå 8 luni ca så nu pierd subven¡ia. Peste 100 de vi¡ei voi livra în noiembrie-decembrie. Conform contractului, dacå, la 6-8 luni, au 200 de kilograme, Kar paten Meat plåte¿te 3 euro + TVA pe kilogramul în 42 viu. La celelalte rase, nu se plåte¿te a¿a nici pe carcaså. Este acoperitor pentru cheltuielile mele. E mai greu pentru mine så închid cercul. Am på¿unea pe 5 localitå¡i pentru vite ¿i suprafa¡a declaratå la APIA”.

De pe la 10 aprilie ¿i pânå la 1-10 iunie, vacile lui pasc în zona colinarå de la Malu cu Flori. Dupå 1-10 iunie, vacile pleacå în transhuman¡å cu oile pânå la 10-20 septembrie, “pe gol alpin”, în Mun¡ii Bucegi. Dupå 20 septembrie, pânå la 1 decembrie, animalele lui pasc din nou în zona colinarå, pe på¿une ¿i prin livezi. Deci, de la 15 iunie pânå la 110 zile, vacile ¿i oile på¿uneazå la munte. Dupå 1 decembrie pânå la Sfântul Gheorghe, råmân în stabula¡ie.

Ra¡ia pe timp de iarnå pentru Angus cu prinde toatå gama de produse fi broase: fân, lucernå ¿i gråun¡e.

“Pon de rea concentratelor este de 20 de unitå¡i nutritive. Adicå 25-30 de kilograme de fân ¿i 4-5 kilograme de uruialå din porumb, grâu, orz. Finisarea se face la Karpaten Meat dupå ce vi¡eii ajung la 200 de kilograme.

Nu renteazå så ¡inem taurii la peste 200 de kilograme. Karpaten Meat are un punct de îngrå¿are la un coleg în Dâmbovi¡a, la Florin Grad de la Dobra, alt punct este la Cå¡easca, în Arge¿”.

De nevoie, crescåtorul provoacå acum metisarea vacilor lui de lapte cu taurii Angus. “Fac metisarea automat. Am numai tauri Angus de raså purå ¿i nu vreau så stric rasa. Vacile de lapte nu leam prins în controlul oficial al performan¡elor. Nici nu a¿ putea så fac controlul pe vârful muntelui. Folosesc laptele de vacå în amestec cu laptele de oaie pentru brânza tradi¡ionalå de burduf. Iese mai gustoaså în amestec. Unele vaci metisate cu Angus au ¿i tråsåturi de lapte ¿i le mai mulgem”.

Dupå cum spuneam, probabil cå Eugen Marin este ultimul transhumant din Dâmbovi¡a. Scoate animalele spre Obâr¿ia Ialomi¡ei, în Bucegi, la Cas cada Mare, între Obâr¿ia ¿i Doamnele, în Valea Cerbului, unde a dus cele 2.000 de oi din rasa ¡urcanå. “Dupå 15 septembrie, poate så ningå. ªi zåpada vine cu vânt puternic ¿i umezeala ar putea så le facå råu animalelor.”

În cea mai mare parte, produsele din ferma lui sunt ecologice. Nu aruncå nimeni azota¡i ¿i erbicide pe munte, iar pe timp de iarnå, animalele lui månâncå numai fân crescut la fel de natural.

Viorel PATRICHI