S-a împrumutat pentru a achita doar dobânda unui credit

Florin Lazår lucreazå 420 de ha la Vulturu de Vrancea. A contractat, anul trecut, un credit “De trei ori subven¡ia APIA”, de la Banca Transilvania.

A fost atras de faptul cå beneficia de discount de aproximativ 200.000 de lei de la furnizori, dacå achita imediat inputurile. Acum considerå cå mai bine contracta un credit normal, pentru capital de lucru.

“În anii anteriori, am luat credit echivalent cu subven¡ia, pentru a beneficia de aceasta în avans. Achitam dobânzile ¿i comisioanele care se re¡ineau din valoarea subven¡iei ¿i era în regulå a¿a. Am crezut cå sistemul este acela¿i. Este ¿i gre¿eala mea cå nu am pus mai multe întrebåri, dar nici nu ni sa explicat exact ce va fi. O mare påcålealå!”.

Creditul “De cinci ori APIA” este un e¿ec total, crede ¿i Silviu Mihai, fermier din Ialomi¡a. Nu doar cå nu poate fi accesat de cåtre cei care au dificultå¡i financiare, de¿i tocmai lor li se adreseazå, dar condi¡iile sunt atât de împovåråtoare, încât e de preferat så accesezi un credit normal, pentru capital de lucru.

“Nu cunosc un singur fermier care så fi beneficiat de aceastå superofertå a Ministerului”, spune Mihai.

Dupå el, principala problemå a creditului “De cinci ori APIA”, pe lângå necesitatea de a avea un istoric bancar impecabil, este faptul cå suprafa¡a pentru care se acordå subven¡ia trebuie så råmânå aceea¿i, timp de cinci ani, pentru ca dobânda så fie subven¡ionatå ¿i creditul garantat de stat.

“În cinci ani se pot întâmpla multe,

În primåvarå a fost contactat telefonic, pentru a i se atrage aten¡ia cå are de achitat o diferen¡å de 33.000 de lei, fiindcå suma cu care a fost creditat a fost calculatå la cuantumul subven¡iei de anul trecut. Acum, subven¡ia a scåzut de la aproximativ o mie de lei la 700 de lei. A¿adar, cu subven¡ia nu acoperå rata la credit ¿i trebuie så “vinå cu bani de acaså”.

Dupå încå douå såptåmâni a fost informat, prin sms, cå mai are de achitat o ratå de 50.000 de lei. Nici azi nu îi este clar de ce.

“Când am våzut, am råmas blocat. Din reflex, mi-am scos portofelul, så våd ce bani mai am. Aveam 2.900 sau 3.900 de lei, nici nu mai ¿tiu, fiindcå am fost atât de tulburat, încât am pierdut portofelul cu tot cu bani ¿i acte - buletin, cu suprafe¡ele arendate. Niciun fermier responsabil nu se poate angaja la a¿a ceva”.

Mihai a calculat cå doar comisioanele bancare pentru un credit de 2,3 milioane de lei (sumå cu care s-ar fi putut împrumuta, pentru ferma sa) ar fi fost 50.000 de lei. Iar dobânda de 8% (6% ROBOR + 2% marja båncii), chiar dacå e inferioarå unui credit de capital (circa 10%), nu e de neglijat.

Alt motiv de nemul¡umire este preconizata introducere a obligativitå¡ii plå¡ii asigurårilor de sånåtate pentru angaja¡ii din agriculturå.

“Vor fi mul¡i angaja¡i din agriculturå concedia¡i, ace¿tia vor fi ¿omeri ¿i statul va plåti ajutoare de ¿omaj.

Personal, sunt angajat la ferma mea, în special pentru contribu¡ia la fondul de pensii. De asemenea, am întreprindere individualå pentru care permis de conducere, card de sånåtate, carduri bancare. plåtesc asiguråri de sånåtate. ªi mai plåtesc o datå sånåtatea pentru veniturile din arendå. În loc så plåtesc ¿i a treia contribu¡ie, îmi voi da demisia de la fermå. Prefer så-mi fac asigurare privatå de pensie”.

Pur ¿i simplu, l-am låsat acolo, lângå picior, cugetând la necazul care a dat peste mine. Nici în ziua de azi nu mi-am refåcut permisul de conducere”.

Suma împrumutatå de Lazår a fost de 370.000 de lei anual, respectiv 1,11 milioane de lei pe trei ani. Pentru aceastå sumå are de achitat o dobândå anualå de 35.000 de lei, dar în 2025 dublul acestei sume, adicå 70.000 de lei. La aceste sume se adaugå diferen¡ele sus pomenite, de 33.000 ¿i de 50.000 de lei, plus cele care vor fi calculate în anii urmåtori. Pentru achitarea acestor dobânzi ¿i diferen¡e, fermierul cautå så se împrumute acum, din nou...

“M-am ales ¿i cu diabet, pe bazå de stres”, conchide el.