Matematica lui Daea [i modificarea sprijinelor cuplate

¥ntr-o zi de miercuri, pe 4 octombrie, la Ludu¿, a descins în trombå o delega¡ie conduså de ministrul agriculturii, domnul Florin Barbu. Vizita fabrica de zahår ¿i lua pulsul de la firul ierbii. A¿a cum este deja tradi¡ia, totul s-a reflectat prin poze de grup, zâmbete, promisiuni ¿i îndemnuri la patriotism alimentar.

În timp ce la Ludu¿ ministrul impresiona asisten¡a prin determinare ¿i aten¡ie acordatå sectorului ¿i promitea fermierilor cå va sta neclintit alåturi de ei, colegii domniei sale, sub bagheta secretarului de stat Sorin Moise, s-au gândit så reducå bugetul multianual 2023-2027 al sprijinului cuplat la sfecla de zahår de la 91 milioane euro la mult mai potrivita sumå de 73 milioane euro.

Afirma¡ia “sub bagheta domnului Sorin Moise” se bazeazå pe faptul cå doar domnia sa a semnat documentele.

Momi¡i cu zåhårelul, subven¡ie pentru porumbul siloz

Comunicarea acestor “ciopâr¡iri de bugete” a fost fåcutå de minister cåtre organiza¡iile profesionale ale fermierilor reunite sau dezbinate, dupå caz.

De fapt, ei erau doar informa¡i privitor la modificårile mai largi ale cuantumurilor diferitelor måsuri de sprijin cuplat, unele în sus, mai multe în jos, modificåri pitite dupå introducerea unui nou sprijin cuplat pentru zootehnie ¿i o subven¡ie pentru porumbul siloz.

Introducerea unui nou sprijin cuplat pentru porumbul siloz este o ini¡iativå låudabilå. Chiar dacå în aceastå perioadå ¿i eu, ca ¿i majoritatea fermierilor (inclusiv unii dintre demnitarii MADR), sunt ocupat cu recoltatul (atât cât a dat Dumnezeu) ¿i semånatul culturilor de toamnå, am zis så parcurg totu¿i documentele de la minister.

M-au frapat câteva aspecte care nu fac decât så respecte linia ultimilor 30 de ani de ne¿tiin¡å ¿i dezinteres în a lucra cu programele ¿i banii publici, fie ei na¡ionali ¿i/sau europeni.

Cel mai bun exemplu, studiat temeinic se pare în cursurile de perfec¡ionare ale partidului de culoare ro¿ie trandafirie, a fost aritmetica fostului ministru Daea. Cå doar nu am uitat când acesta a sus¡inut peste tot cå jumåtate din 1.500 lei fåcea 375 lei. L-a¿ propune pentru medalia Fields, echivalentul Nobel pentru matematicå.

Tocmai Petre Daea a låsat speciali¿tii så lucreze de au rezultat fi¿ele måsurilor de sprijin cuplat a¿a cum le avem ¿i aståzi, dar acum realizåm cå sunt un pic cam proaste.

Problemele apar în câmpul cu lucernå

Astfel, ar fi de subliniat cå pentru cultura de lucernå am avut în 2021 o suprafa¡å declaratå pentru sprijinul cuplat de 165.000 ha, iar în anul 2022 de cca 160.000 ha.

În aceste condi¡ii, un specialist cu pregåtire tehnicå normalå al MADR ar fi trebuit så aten¡ioneze cå în fi¿a måsurii sprijinului cuplat la lucernå estimarea suprafe¡ei la doar 121.783 ha pentru anii 2023-2027 nu era sustenabilå, iar scåderea estimatå cu 25% fa¡å de anii 2021-2022 ar fi trebuit så fie consideratå pu¡in probabilå, ca så nu spunem imposibilå.

Asta datoritå câtorva aspecte. ¥n primul rând, cultura de lucernå este multianualå, adicå se cultivå pe o perioadå de 4-5 ani, iar fermierii nu au de ce så o desfiin¡eze mai devreme, deoarece ar suferi reduceri de venit ¿i profit.

Un alt argument era dat de noile cerin¡e ale PNS-ului privind cultivarea leguminoaselor atât în contul suprafe¡ei pârloagå, cât ¿i pentru procentul alocat specific. Iar fermierii care au zootehnie, ¿i nu doar ei, preferå ca între mazåre, care este foarte prost plåtitå, soia, care necesitå obligatoriu iriga¡ii pentru randamente superioare, ¿i lucerna så fie favoritå.

Toate aceste aspecte puteau så îl ducå cu gândul pe acel specialist MADR cå suprafa¡a cu lucernå va cre¿te sau se va men¡ine în perioada urmåtoare, nu cå va scådea.

Ceea ce s-a ¿i întâmplat, astfel cå în 2023 suprafa¡a de lucernå a crescut la cca 179.000 ha, adicå un plus de cca 12% fa¡å de anul anterior, ¿i de 33% fa¡å de suprafa¡a estimatå.

Valoarea sprijinului cuplat nu suferea varia¡ii mari în noul PNS fa¡å de cel vechi, ceea ce men¡inea atractivitatea culturii, deoarece în 2021 ¿i 2022 s-au plåtit 101 euro/ha ¿i, respectiv, 107 euro/ha, iar începând cu anul 2023 cuantumul unitar era stabilit estimativ la 101 euro/ha.

În aceste condi¡ii bugetul anual al måsurii pentru cultura de lucernå trebuie acum så fie calculat pornind de la suprafa¡a de 179.000 ha ori cuantumul unitar de 101 euro/ha, adicå un total de 18 milioane de euro necesari ca buget anual, fa¡å de cei doar 12,3 milioane de euro aloca¡i.

O gaurå de cca 6 milioane de euro pe an. 6 milioane euro/an înmul¡i¡i cu cei 5 ani råma¿i de PNS fac o gaurå, mai mare numai la aceastå måsurå, de 30 milioane euro.

De unde se puteau lua 30 milioane de euro ca så se asigure bugetul måsurii de lucernå la nivelul realitå¡ilor?

Rezolvarea se face din pix, cu banii de la soia

Acela¿i specialist ar fi analizat un pic situa¡ia ¿i la soia, unde în anii 2021 ¿i 2022 suprafa¡a a fost de cca 131.000 ha ¿i, respectiv, de cca 129.000 ha, iar subven¡ia pe ha a fost de 231 euro/ha ¿i, respectiv, 262 euro/ha.

De aceea, noua fi¿å a sprijinului cuplat pentru cultura de soia prevedea o cre¿tere a suprafe¡ei la 176.000 ha, asta în condi¡ia în care cuantumul unitar era diminuat drastic la doar 150 euro ¿i urmând ca abia prin 2028 (pentru 2027) så ajungå chinuit pe la 168 euro/ha.

Aceste cifre ar fi trebuit så nascå întrebåri asupra fezabilitå¡ii estimårilor.

Deoarece cultura de soia este ¿i frumoaså, dar ¿i foarte dificilå, în condi¡iile în care nevoia de apå este imenså mai ales în ace¿ti ani de secetå, iar lupta cu buruienile ¿i dåunåtorii este destul de dificilå ¿i costisitoare, la care se adaugå ¿i pia¡a de desfacere care nu este cea mai competitivå, cumpåråtorii fiind destul de pu¡ini.

Astfel, în realitatea anului 2023, s-au declarat la APIA doar 128.000 ha de soia, care, socotite la nivelul cuantumului de 150 euro/ha, înseamnå un buget anual de 19,2 milioane de euro, fa¡å de cel estimat de 26,4 milioane euro.

Adicå rezultå o diferen¡å estimatå pe urmåtorii 5 ani de cca 31 milioane de euro. Din ace¿ti bani s-a decis så se ia 30 de milioane ca så se acopere gaura la lucernå.

Dar oare cine a decis? Cert este cå actualul ministru nu este în culpå, fiindcå atunci când se scriau aceste fi¿e, Florin Barbu avea alte ocupa¡ii, pe la Camera Deputa¡ilor.

Lui îi råmâne, deocamdatå, så råspundå la altå întrebare. Dacå în anii urmåtori va cre¿te suprafa¡a de soia, de unde mai cârpe¿te bugetul?

Ni¿te fi¿e întocmite prost

În urma sesizårilor unora din fermieri ¿i mai ales ale LAPAR-ului prin adreså oficialå, ministerul a revenit cu clarificåri semnate de “fermierul de concediu” dupå propria declara¡ie, domnul Moise Sorin.

Acesta sus¡ine cå “Scåderile ¿i cre¿terile alocårilor anuale provin din ajustarea suprafe¡elor/capetelor de animale la nivelul accesårii (suprafa¡a ori capete de animale din cererile depuse în campania 2023), cu încadrarea în alocarea anualå totalå sprijin cuplat ¿i în condi¡iile introducerii noii scheme dedicate porumbului pentru siloz.”

În caz cå nu am fi priceput din prima, se continuå mai departe în aceea¿i limbå de lemn cå “A¿a cum s-a precizat mai sus, scopul actualizårii bugetelor urmåre¿te consumarea întregii alocårii anuale, plata sprijinului planificat pe ha/cap animal a¿a cum s-a stabilit în PS ¿i respectarea procentelor obligatorii prevåzute în regulament.”

Doar cå introducerea noi måsuri pentru porumb siloz ¿i ajustarea anualå ar fi avut un impact la cultura de soia pe bugetul multianual undeva la 2-2,3 milioane de euro ¿i nicidecum 30 de milioane de euro, cum se dore¿te a se tåia.

La fel la sfecla de zahår, unde, la un buget total pe 5 ani de 90 milioane de euro, impactul era de cca 1,5 milioane euro ¿i nicidecum de 17 milioane de euro, cum s-a dorit a se tåia.

Deci realitatea crudå spuså pe în¡elesul tuturor se datoreazå faptului cå fi¿a måsurii pentru lucernå a fost prost întocmitå ini¡ial, prin estimåri în minus de cca 30 milioane de euro.

Estimåri care nu aveau nici o legåturå cu realitatea, a¿a cum am aråtat, iar cei responsabili au vrut så îndrepte lucrurile prezentând realitatea trunchiat pentru a nu se prinde nimeni de gre¿elile fåcute.

Pentru a remedia situa¡ia s-au gândit så diminueze mai multe bugete, a¿a cum ar fi cel de la cultura de soia, cu 30 milioane de euro, adicå cca 25% din bugetul pe anii 2023-2027 ¿i nicidecum din bugetul unui singur an.

Spun asta fiindcå bugetul anual al måsurii pentru soia este de 26,4 milioane de euro, iar valoarea care se dore¿te tåiatå este de 30 milioane de euro. Dupå matematica asta a noastrå, nu a ministrului Daea, nu po¡i tåia mai mult din mai pu¡in.

Trebuie men¡ionat cå poate aceea¿i situa¡ie era legatå ¿i de tåierea celor 17 milioane de euro de la sfeclå care, la fel, poate ar fi trebuit så acopere o altå fi¿å prost întocmitå, dar recunosc cå nu leam studiat pe toate în detaliu.

Cum se puteau primi mai mul¡i bani la soia

Un aspect care må pune pe gânduri este cå fermierii din jude¡ele cultivatoare de soia nu se agitå pentru drepturile lor. ¥n condi¡iile în care ei ar trebui så ¿tie cå aceste måsuri nu prevåd doar cuantumuri fixe, ci ele pot varia în func¡ie de suprafa¡a declaratå anual.

Iar în cazul de la soia, cuantumul minim ar fi fost de 135 euro/ha dacå suprafa¡a declaratå ar fi fost mai mare de 176.000 ha (ceea ce nu este cazul), iar cuantumul maxim ar fi putut så ajungå la 190 euro/ha dacå suprafa¡a declaratå ar fi fost mai micå, situa¡ie existentå în acest an.

Astfel, cultivatorii de soia ar fi putut så primeascå în 2024 pentru 2023 un sprijin cuplat de 190 euro/ha, dar din cauza acestor modificåri vor primi doar 150 euro/ha. De ce?

Asta ar trebui så se întrebe fiecare fermier în cauzå (valabil ¿i la alte måsuri), dar cred cå, printre altele, lipsa de reac¡ie a acestora se datoreazå ¿i fiindcå “vezi, Doamne, supår un demnitar, sau mai bine îmi våd de ale mele”, asta în condi¡iile în care prin aceste modificåri ni se bagå mâna în buzunar ¿i ni se taie din ce ni s-a alocat prin documente (a se în¡elege PNS), ceea ce nu cred cå este de bun augur.

De ce a fost nevoie de aceste ajuståri?

Dar poate ca unii mai pu¡in familiariza¡i cu problematica se întreabå ce-o fi a¿a de grav prin aceastå ajustare?

În primul rând, este percep¡ia, realå de altfel, cå multe astfel de programe se fac superficial, fårå analize serioase ¿i obiective, iar cei în culpå nici måcar nu au decen¡a så î¿i asume aceste probleme create.

Pentru cei care nu ¿tiu, soia este una din culturile cele mai deficitare la nivel comunitar ¿i ne-ar fi permis printro strategie judicioaså så devenim independen¡i pentru asigurarea ¿rotului acestei culturi pentru zootehnie, în spe- cial pentru porc ¿i pasåre, ¿i poate am fi avut ¿i disponibil pentru export.

Era tot un ajutor pentru zootehnie, doar cå pentru alte ramuri ale acesteia.

Så nu se în¡eleagå cå nu apreciez importan¡a culturii de lucernå, dar eu subliniez cå alocårile ini¡iale ale bugetelor pentru aceste måsuri s-au fåcut pe genunchi, fårå strategii ¿i politici agricole serioase, care ar fi necesitat, ce-i drept, ¿i un pic de viziune, lucru care lea lipsit din plin demnitarilor care au lucrat, coordonat sau aprobat acest PNS 2023-2027. Dar de unde nu este nici Dumnezeu nu cere, nu-i a¿a?

A¿ fi putut så în¡eleg o situa¡ie excep¡ionalå care ar fi necesitat ajuståri, a¿a cum este introducerea unei noi måsuri, dar faptul cå nu te pricepi tu, înalt func¡ionar MADR, så faci o analizå nici måcar pe aproape este tot o situa¡ie excep¡ionalå?

Pânå la urmå, ministerul s-a råzgândit

A¿a cum aråtam ¿i la începutul articolului, în aceea¿i zi de 14 octombrie, cu ministrul la Ludu¿, MADR anun¡a ¿i inten¡ia de a tåia 17 milioane de euro din bugetul multianual al culturii de sfeclå de zahår, adicå cca 19% din total.

Acesta situa¡ie fiind o altå dovadå cå ceea ce spun este corect, iar func¡ionarii, dupå ce au sesizat (sau li s-a atras aten¡ia) penibilul propunerii de tåiere a bugetului de la sfecla de zahår, au revenit asupra inten¡iei, iar la ultimele consultåri cu mediul asociativ au anun¡at cå nu mai taie 17 milioane de euro de la aceastå culturå, ci taie doar 1,5 milioane de euro, cât trebuie pentru constituirea bugetului pentru måsura de porumb siloz.

Dar cu diferen¡a ce s-ar fi fåcut dacå nu ie¿eau discu¡ii, fiindcå din documente nu rezultå?

ªi pe final încå un aspect, singura asocia¡ie profesionalå care a votat contra acestor modificåri, din cauza opacitå¡ii modului de prezentare de cåtre MADR, a fost LAPAR.

În rest, numai de bine.

Cronica evenimentelor anun¡ate

25 - 29 octombrie

La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

1 noiembrie

Bayer lanseazå raportul AgriculturaSustenabilå în România, la Sine¿ti, Ialomi¡a.

2 noiembrie

Dicor Land inaugureazå noul parc de utilaje ¿i magazinul de piese de schimb Dicor Parts, în localitatea Hudum, jude¡ul Boto¿ani.

14 noiembrie

Syngenta lanseazå A.I.R., ceamainouåtehnologie pentrufloarea-soarelui.

14 -15 noiembrie

La Poiana Bra¿ov, Agrii România organizeazå Biosfera, eveniment dedicat profesioni¿tilor fitofarmaci¿ti.

15 noiembrie

AIPROM organizeazå evenimentul Semin¡epentruviitor: sustenabilitate¿ieficien¡å înculturaporumbului.

16 noiembrie

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor va ¡ine sesiunea anualå de comunicåri ¿tiin¡ifice Protec¡iaplantelor–cercetareinterdisciplinaråîn slujbadezvoltåriidurabilea agriculturii¿iaprotec¡ieimediului.

12 - 18 noiembrie

La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

28 - 30 noiembrie

La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor.